4,693 matches
-
diferențiale obținute, în lucrările lor, de profesorii Viorel Murgescu și Ioan Ghinea. Iar domnul Prorector S. Cretu a completat - si d-sa - portretul profesorului Arsenie Oprea, fost șef de catedră între 1974-1982. Sesiunea memoriala a fost încheiată cu o savuroasa evocare a profesorului A. Oprea, dar și a altor colegi, de către Conf. dr. Dan Borș. Astfel, si mai tinerii colegi au putut afla despre personalitatea plină de farmec, bonomie, comunicativitate a fostului nostru șef de catedră. Conducerea Catedrei, consultându-se și
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
chiar comentate. D-na Conf.dr. Liliana Răileanu ne-a oferit un emoționant și impresionant omagiu pentru prietena să de suflet care a fost Prof. Elenă Vamanu-Pușcașu. Dr. Cătălin Calistru (de la Facultatea A&C a U.T.I.) a scris o frumoasă evocare dedicată tatălui său, Lector dr. Neculai Calistru. Le mulțumim tuturor. La unele liste de lucrări mai ample, precum cele ale Acad. Prof. D. Mangeron și Prof. Dr. N. Papaghiuc, am făcut unele precizări de ordin mai curând tehnic în secțiunile
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
de un scaun și s-a prăbușit jos, în sala Senatului, sub ochii persoanelor oficiale dar și a colegilor prezenți, care nu puteau crede că Profesorul și Șeful lor de catedră se stinsese instantaneu ! Aș fi vrut sa incep această evocare în stilul unui CV, poate ceva mai dezvoltat dar, așa cum se obișnuiește, incepand cu date biografice, cu școlile urmate, conținând cu carieră didactrică și cu cea științifică. Dar, pentru toți cei care l-au cunoscut pe Domnul Profesor Enescu, sfârșitul
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
dascăl și un coleg de mare valoare, iar comunitatea academică ieșeana a pierdut o mare personalitate. Îi vom păstra o amintire neștearsa și mereu vie. Conf. dr. Alexandru Cărăușu, Catedră de Matematică - U.T. Iași Prof. Ion ENESCU - o scurtă evocare Îmi pare rău că în momentele acestea nu aș putea fi suficient de bine înțeles, din cauza unei viroze acute ; așadar, apelez la calea scrisului. Doresc ca măcar prin câteva rânduri să transmit părerea mea sinceră despre cel ce a fost
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
apoi dă modul său de utilizare ("în funcție de numărul de kilograme...") și, în sfîrșit, compoziția sa ("Week-end există în două sortimente"). Schema evocă simultan modul de utilizare, articolul de enciclopedie, cursul etc. Încheiem prin a observa că textul se termină cu evocarea "medicului" și a "farmacistului", figuri prin excelență ale deținătorului de cunoștințe în materie de sănătate. În acest caz, scenografia textului este difuză: ea trimite la un ansamblu vag de scenografii posibile de ordin științific și didactic și nu la un
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
deja cunoscută ("Paul avea să reușească mult mai tîrziu."). Observăm că imperfectul (și mai mult ca perfectul) este comun celor două planuri, deictic și non-deictic. Această paradigmă este într-adevăr complementară atît perfectului compus, cît și perfectului simplu; ea permite evocarea unor fapte care nu contribuie la progresul acțiunii din care fac parte (detalii, descrieri, comentarii). În franceză, o frază la imperfect nu poate fi utilizată în mod izolat; ea trebuie să se sprijine pe un enunț la perfectul compus sau
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
acest trecut și prezentul enunțării. Putem distinge trei relații posibile între momentul enunțării și momentul indicat de către timpul din enunț: a) coincidența lor, marcată de prezent; b) diferența lor temporală, marcată de trecut sau viitor; c) ruptura lor, ce permite evocarea unui moment pe care enunțiatorul îl prezintă ca lipsit de orice legătură cu situația de enunțare. Diferența între b) și c) este evidentă dacă vom compara următoarele serii de indicatori temporali: ieri, acum zece ani, de trei secole etc., pe
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
prostituate" sau a "acestei bogate pensionare", înseamnă orientarea textului, prin includerea protagonistei într-o categorie evaluată pozitiv. Anaforele resomptive impun, în mod constant, asemenea evaluări: Războiul aurului face ravagii dincolo de Rin Bundesbank și guvernul se opun violent [Articolul începe cu evocarea refuzului de către Bundesbank a proiectului lui T. Waigel, ministrul german de Finanțe: obținerea pînă la 41 de miliarde de plus-valoare prin reevaluarea, la prețul pieței, a rezervelor de aur de la Bundesbank, în prezent contabilizate la un preț mult mai mic
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
sensibil icoană, crucifix, lectura unui pasaj biblic imaginația depășește obiectul pentru a participa în mod afectiv la episodul istoric sau la momentul transcendent, pe care îl semnifică acel obiect. în cazul nostru, întunericul e obiectul sensibil, iar participarea imaginativă este evocarea momentului primordial din facerea lumii. Contemplația estetică a naturii e de ordin sensibil. Dar ce se întâmplă ca s-o putem numi și religioasă totodată? Se întâmplă un proces de deplasare în sus, de convertire a sensibilului în inteligibil sau
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
nu lipsesc, firește, Citera, Lesbosul și Corintul, nume de sonorități languroase, luate din retorica poesiei franceze. Dar reprezentantul cel mai tipic al neoclasicismului, fără nota decadentă, e Duiliu Zamfirescu, poetul Imnurilor păgâne. Titlul spune prea mult față de luminoasele și cadentatele evocări ale Italiei romane și ale Greciei clasice. E o păgânătate mai mult peisagistă. când galantă și glumeață, când senzuală; oricum însă, a unui suflet sănătos și bărbătesc. O singură dată poetul își dă în petic și devine neopăgân, ca la
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
dezvoltarea limbajului și a gândirii în prezența unor tulburări fono-articulatorii importante (grafic 10). Punând problema din perspectiva relațiilor dintre gândire și limbaj, cercetările noastre reliefează pe primul plan implicațiile determinate de tulburările de pronunție, care generează dificultăți în fixarea și evocarea cuvintelor din idiomul vorbit de anturajul copilului rhinolalic. E. Pichon, demonstrează amplu că „Simbolul formează corpul material al memoriei, suportul necesar gândirii” (148; p.9). De asemenea, G. A. Miller afirmă că „limbajul execută numai un act de cărăușie a
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
formează sindroamele plurimalformaționale sau în cazurile, în care se supraadaugă elemente de encefalopatie. - Punând problema din perspectiva relațiilor dintre gândire și limbaj, cercetările noastre reliefează pe primul plan implicațiile determinate de tulburările de pronunție, care generează dificultăți în fixarea și evocarea cuvintelor din idiomul folosit de anturajul copilului rhinolalic. El este frustrat parțial de mijloace și momentan de suportul necesar gândirii sale, cu repercusiuni asupra dezvoltării lingvistice. Probele de performanță, rezolvate mult mai bine decât cele verbale, demonstrează încă o dată decalajul
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
general și limbile la fel de mult ca și discursul. Și ceea ce nu este semantică în sine, adică "planul expresiei", este oricum determinat de către "semantic" și poate, de altfel, să-și asume la rândul său funcții mimetice de simbolizare directă sau de evocare. Prin urmare, a vorbi despre semantică înseamnă a vorbi despre întreaga lingvistică."217 2. Tripartiția planurilor vorbirii și problema "conținutului" lingvistic 2.0. În ceea ce privește aspectul semantic, trebuie avut în vedere că, de fapt, "conținutul" lingvistic (și orice alt fenomen al
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
toate acestea, fondatorul integralismului avertizează că OMS "nu este suficient pentru a răspunde la această chestiune [a sensului - n.n.]"277, dat fiind că funcțiile cuprinse în el vizează vorbirea în general, nu și funcționarea semnelor lingvistice în text. Coșeriu numește evocare "ansamblul acestor funcții, care nu se lasă reduse în mod direct la funcția de reprezentare"278, iar funcțiilor respective le atribuie denumirea de funcții semnice. În concluzie, "sensul se naște din combinarea funcțiilor bühleriene (deci a funcțiilor de reprezentare, manifestare
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
care nu se lasă reduse în mod direct la funcția de reprezentare"278, iar funcțiilor respective le atribuie denumirea de funcții semnice. În concluzie, "sensul se naște din combinarea funcțiilor bühleriene (deci a funcțiilor de reprezentare, manifestare și apel) cu evocarea"279. 5.3.3. În Textlinguistik (1977), Eugeniu Coșeriu a realizat o amplă clasificare a funcțiilor semnice 280, distingând cinci categorii principale: (a) relații cu alte semne, (b) relații cu alte texte, (c) relații între semne și "lucruri", (d) relații
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
limbi prin intermediul alteia"), fie raporturile cu anumite limbi "funcționale", concretizate prin "amestecurile lingvistice" ("transferarea semnelor lingvistice dintr-o limbă funcțională în alta, complet diferită") sau prin așa-zisele "limbi de imitare" ("tradiția utilizării graiurilor și a straturilor lingvistice în scopul evocării "culorii locale" sau a "culorii sociale"284)." 5.3.3.2. A doua categorie de funcții semnice are în vedere relațiile cu semne din alte texte 285. Spre deosebire de tipul precedent, care se manifestă in absentia, acest tip presupune actualizarea într-
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ne place să numim diferitele relații care apar între semnul actualizat și mediul său înconjurător, acestea pot întotdeauna doar să contribuie la sensul textului, dar nu pot niciodată să îl constituie. În ceea ce privește conotația, este vorba, la fel ca și la evocare, despre o funcție a semnului, sensul fiind însă o funcție textuală. Tocmai de aceea, contextul este atât de important pentru orice text, deoarece doar prin intermediul lui, indiferent dacă este context verbal sau extraverbal, textul își dobândește sensul."288 5.4
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
punct cu punct toate elementele-cheie ale poemului. Rolul acestei reluări e dublu. Pe de o parte, prozatorul sugerează că, în ceea ce are mai profund, cunoașterea simbolică le este rezervată doar inițiaților, între care poeții alcătuiesc o castă privilegiată (de unde și evocarea operei ilustrului său precursor). Pe de altă parte, într-un plan mai larg, macro-textemul sugerează o anumită formă de organizare a lumii în care "timpurile" sunt deja "(pre)scrise", în mod "misterios", de către o forță supraumană. Acest ultim sens pare
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ci (tot) o unitate a "discursului repetat", aptă să funcționeze, la un nivel inferior, pe cont propriu. Dincolo de acest aspect pur formal, textemul are o importanță considerabilă în ansamblul romanului, funcționând ca un fel de "punere în gardă", ca o "evocare" anticipată/proleptică a înțelepciunii Domnului Stamatin și, nu mai puțin, a "filozofiei" crengii de aur. 4.1.2. Pe de altă parte, e de remarcat și că, în cadrul operei sadoveniene, textemul [2] evocă nu doar o "sintagmă", ci un întreg
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cheie. Lucrarea de diplomă din 2010 a lui Erdélyi Gabriella (ELTE BTK) a prelucrat fundalul de presă al reanexării județului Sălaj (Szilágy), din care eu însumi m-am folosit de anumite referiri. Trecând la anumite materiale din unele capitole: pentru evocarea din Ungaria a imaginii Transilvaniei rămâne cât se poate de edificator studiul lui Egry Gábor ("Imagini și mituri din Transilvania", în Romsics Ignác (coord.), Tradiția ungară de dreapta. Osiris, Budapesta, 2009, pp. 506-533.). Despre dezvoltarea Țării Secuilor, Balaton Petra a
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
se desfășoară în timp și în spațiu (deci este, în egală măsură, o modalitate temporalo - spațială); - de aici: împletirea cu celelalte moduri de expunere (descrierea, dialogul, monologul); Procedee specifice narațiunii: a. interferența planurilor; b. antiteza dintre personaje; c. rememorarea și evocarea unor momente semnificative; d. reflectarea în conștiința unui personaj, a unor evenimente; e. ramificarea unor conflicte f. îmbinarea națiunii cu descrierea, cu monologul interior. Evitarea monotoniei, a formei liniare a narațiunii se face prin: 1. intervertirea cronologică a evenimentelor; - nu
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
naratorului; b. obiectivă: - se bazează pe observație; - verbul este utilizat la pers. a III-a; - detașarea naratorului; B. a. realistă: fapte și întâmplări reale sau posibile; b. fantastică: intervenția miraculosului; a supranaturalului; c. istorică: inspirată din trecut; accentul cade pe evocare; d. memorialistică: axată tot pe evocare, (dar) a drumului formării unui personaj; e. psihologică: analiza stărilor sufletești ele personajelor; f. didactică. C. a. simplă: liniară, axată pe un conflict central; b. complexă: ramificată, bazată pe interferența conflictelor. Alte caracteristici: - la
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
observație; - verbul este utilizat la pers. a III-a; - detașarea naratorului; B. a. realistă: fapte și întâmplări reale sau posibile; b. fantastică: intervenția miraculosului; a supranaturalului; c. istorică: inspirată din trecut; accentul cade pe evocare; d. memorialistică: axată tot pe evocare, (dar) a drumului formării unui personaj; e. psihologică: analiza stărilor sufletești ele personajelor; f. didactică. C. a. simplă: liniară, axată pe un conflict central; b. complexă: ramificată, bazată pe interferența conflictelor. Alte caracteristici: - la nivel morfologic:accentul cade pe verb
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
2. atitudinea față de evenimente, față de viață etc.; 3. convingeri, idealuri etc.; 4. sentimente, noblețea sau nimicnicia etc.; 5. prin ticuri, formule fixe, stereotipii etc. 3. procedee ale portretizării: - descrierea; paralela; - dialog; antiteza; - monologul interior; sugestia și aluzia; - analiza psihologică; definiția; - evocarea; gradația; etc. Alte obiective, de urmărit: 1. rolul amănuntului (ne)semnificativ: gesturi, ticuri, vestimentația etc.; - întrepătrunderea elementelor de portret fizic cu acelea de portret moral;de portret dinamic cu acelea de portret static etc.; 2. intenția autorului față de personaj; - intenția
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
dispoziția lăuntrică umană este aceea ce dă acordurile conclusive; - pastelul reflectă trăiri profunde în fața spectacolului naturii; propune indirect, un ideal de viață, de regulă bazat pe echilibru și armonie; (!!) cum este însăși natura; de unde rolul terapeutic al pastelului; - pastelul propune evocarea naturii, a anotimpurilor, a unei anumite geografii poetice; - contemplarea naturii sub aspecte diverse (deci: prilejul unei strări de extaz, dar și de meditație); - peisajul este poetizat, interiorizat, asumat; deci, ridicat la expresia unei valori psihice, sufletești; de aceea tabloul naturii
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]