KorAP: Find »[drukola/base=evreiesc & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...152 153 154 ...457 >

11,414 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917

toate evreilor, face din adoptarea acestei soluțiuni cestiune ministerială, amenință țara cu primejdiile internaționale cele mai grozave, întîrzie dezbaterea publică; toate însă rămân zadarnice: hotărârea majorității rămâne nestrămutată. Atunci, ca la un semnal convenite, pornește corul de insulte al gazetelor evreiești. Afară de insolența lor caracteristică, în toate tiradele ce ni le consacră acele foi, în toate - subliniem cuvântul - un lucru este foarte bătător la ochi, și adică: pe când țara legală și, personal, reprezentanții ei independenți sânt insultați, pe când dezbaterea și hotărârea

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
călit dânșii, este chemată să hotărască astfel despre viitorul ei economic și național, când lupta ei de scăpare îi sleiesc "una câte una toate puterile, patrioții subliniați nu se pot opri d-a reproduce în întregul lor tiradele de insulte evreiești la adresa țării, declarând că "deși nu împărtășesc din toate punctele de vedere acele păreri, totuși ele conțin și multe părți din nefericire adevărate". Nici un comentar nu-i de lipsă și nu s-ar putea face în privința purtării foii ministeriale; noi

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
nici cuminte de a sacrifica interesele economice și naționale a cinci milioane de oameni, pentru a înlătura un pretext, pe când cauza ar continua a exista. Față cu articolele amenințătoare ale "Romînului", bazate pe articole de jurnale ― și încă de jurnale evreiești precum e "Neue freie Presse" ― aducem și noi următoarea relație a corespondentului din Viena a ziarului "Daily Telegraph", care reduce la adevăratele lui proporții pericolul internațional, de care "Romînul" nu se satură a vorbi. Iată acea relație trimisă ziarului englez

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
a se risipi definitiv în scurt timp? Vom vedea. În privința acestui zgomot despre o remaniare ministerială cu elemente din majoritate noi ne-am mai spus părerea. Oricari ar fi persoanele din majoritate, cari ar părăsi vederile majorității asupra soluțiunii cestiunii evreiești pentru a adera la soluțiunea guvernului, situația ministerială nu s-ar schimba decât în mai rău: majoritatea nu poate să-și schimbe părerea și hotărârea oricum s-ar remania ministerul; mai clar, nu cestiunea evreilor atârnă de la cestiunea ministerială, ci

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
repartiție rămânea la libera voință a comunităților lor religioase. Dar poziția aceasta privilegiată la adăpost de toate datoriile, destul de grele pentru clasele vechi ale societății române, căci erau datorii ce se prestau in natura, apoi spiritul de esclusivism al rasei evreiești ca atare, abstracție făcând de la ritul ei religios, care a fost întotdeuna pe deplin liber în țară la noi, caracteristica lipsă de interes a evreilor pentru tot ce constituie viața noastră națională, sentimentul lor propriu că sânt o rasă străină

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
de la început am susținut deci că diplomația europeană cunoaște prea bine stările de lucruri de la noi, ca ea nu poate crede fabulele născocite de Alianță despre persecuțiuni religioase, că o lume întreagă nu poate fi indusă în eroare de presa evreiască și semievreiască din centrele Europei. Din această aserțiune a noastră a rezultat apoi pentru noi credința înrădăcinată că cestiunea nu poate fi cauza unor pericole internaționale, ci cel mult pretextul; apoi norma că pentru înlăturarea unui pretext e nedemn și

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
de prea puțină importanță pentru ca să mai vorbim despre ele. [10 iulie 1879] ["ÎNTRE DEOSEBITELE PERSONALITĂȚI... "] Între deosebitele personalități politice cari în zilele din urmă au fost chemate la M. Sa Domnul pentru a-și da opinia în privirea soluțiunii cestiunii evreiești a fost și d. A. Teriachiu, vicepreședintele Adunării deputaților. Acest d. deputat a fost și este liberal, nu face parte din dreapta conservatoare și e ales vicepreședinte cu voturile roșiilor, deci nu se poate presupune că noi i-am fi inspirat consiliile

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
de evrei, Țara Românească numai zeci de mii; în Moldova nu e oraș în care evreii să nu formeze majoritatea sau cel puțin jumătatea populației, în Țara Românească sânt orașe, ba județe întregi în care nu sânt decât 2-3 familii evreiești; în Moldova nu e sat în care să nu fie cel puțin una, dar în genere mai multe familii evreiești, în Tara Românească sânt mii de sate în care nu se află un picior de evreu. Cestiunea izraelită este dar

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
sau cel puțin jumătatea populației, în Țara Românească sânt orașe, ba județe întregi în care nu sânt decât 2-3 familii evreiești; în Moldova nu e sat în care să nu fie cel puțin una, dar în genere mai multe familii evreiești, în Tara Românească sânt mii de sate în care nu se află un picior de evreu. Cestiunea izraelită este dar o calamitate publică în privirea purtăm căreia cele două părți istorice ale României nu se aseamănă: Moldova e inundată, Tara

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
discute cestiunea izraelită în presa și în Camerile de revizuire ni se prezintă un fenomen nou, care desigur că nu poate decât să sporească bucuria tuturor umanitarilor și negustorilor de mofturi, fenomenul adecă al unei prese fondate esclusiv pentru interese evreiești. Cele mai puțin periculoase între aceste producțiuni ale muzei Sionului sânt desigur acelea cari în mod franc și leal se declară de mai nainte de organe esclusive ale evreilor. De această categorie se ține însă numai unul din organele apărute

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
să nu-i privim drept români și să le refuzăm net drepturi cari în această țară nu li se cuvin decât numai românilor și cari li s-au îngăduit, cu multă imprudență, și străinilor creștini. Așadar cu producțiuni intelectuale leal evreiești discuția e ușoară. N-avem decât a admite tot ce zic în acele producțiuni pentru ca concluzia de a nu li se da drepturi să reiasă de sine. În fine, nu negăm că tocmai ziarul acesta, puritan în felul lui, e

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
300} cari prefăceau țara noastră într-un fel de țară tătărască. Presa izraelită va fi de acum înainte dovada cea mai bună că nu există persecuțiuni religioase. Mai puțin sinceră și mai greu de mistuit este categoria aceea de ziare evreiești cari, sub masca apărării unor interese generale, deci sub masca romînității, nu sânt în fond decât reprezentante ale intereselor evreiești. Această categorie consistă pîn-acuma din două organe: "Ștafeta'', foaie ce apare zilnic în lași; "Suceava", apărând o dată pe săptămână la

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
mai bună că nu există persecuțiuni religioase. Mai puțin sinceră și mai greu de mistuit este categoria aceea de ziare evreiești cari, sub masca apărării unor interese generale, deci sub masca romînității, nu sânt în fond decât reprezentante ale intereselor evreiești. Această categorie consistă pîn-acuma din două organe: "Ștafeta'', foaie ce apare zilnic în lași; "Suceava", apărând o dată pe săptămână la Folticeni. Nu se poate o deosebire mai mare decât între "Fraternitatea" și "Ștafeta". "Fraternitatea" afirmă existența unei naționalități izraelite, "Ștafeta

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
punctul de vedere al Alianței izraelite, afectând în coloanele sale patriotismul și sentimentul de naționalitate, "Ștafeta" a fost un ziar când cogălnicenist, când fracționst, și n-a aruncat masca decât în timpul alegerilor. Abia atunci s-a văzut că e curat evreiesc. Noi nu vom discuta cu acest ziar din simpla cauză că n-avem a face cu un reprezentant sincer al ideilor izraeliților, precum e "Fraternitatea" bunăoară. Oricât de clar am dovedi că nu există români de rit mozaic, că o

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
sută pogoane e mult mai apăsător în sat decât proprietarul a mii de pogoane. În înlănțuirea măsurilor organice care trebuiesc luate pentru soluțiunea definitivă a cestiuni sociale sustragerea populației de la esploatarea de cătră cărciumari evrei formează o parte însemnată. Cîrciumăria evreiască în țară au ajuns un adevărat scandal, care n-ar fi suferit în nici o țară civilizată din lume; cârciumele sânt locale de îndobitocire și de prostituție sufletească și libertatea de a le ținea deschise dumineca și sărbătorile face ca biserica

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
partidului Warszawsky-Mihălescu aveau misiunea specială de-a amăgi, de-a promite funcțiuni, de-a amenința, pentru a scoate cu de-a sila din urne cele două treimi a Camerilor de revizuire așteptate cu atâta nerăbdare de Alianța izraelită, de presa evreiască din străinătate și de toată suflarea trădătoare din țară. Daca un Cortazzi totuși n-a izbutit la Dorohoi cauza e numai estrema energie a alegătorilor, gata de a arunca pe fereastră atât pe ciracul partidului roșu, cât și pe d.

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
fac parte din Alianță. Deci mii de evrei din țară sânt trădători. În Rusia i-ar aștepta pe asemenea oameni Siberia, în Franța deportarea, în alte locuri închisoarea; la noi însă se bucură de deplină libertate, ne înjură prin presa evreiască cum poftesc și noi îi lăsăm să-și joace caii după cum le e voia și dorința inimei. Atacurile de care am vorbit la-nceput sânt numeroase. La circulara d-lui Cîmpineanu, Alianța a răspuns printr-o broșură compusă și datată

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
constituțională ca un evreu să fi căpătat titlu nobilitar sau să fi devenit ofițer în armată. În realitate cel mai îngăduitor Domn față cu evreii au fost Cuza Vodă. El le-a deschis școalele românești din care a ieșit tinerimea evreiască care face cu atâta foc parte din Alianța izraelită, el le-a dat egalitatea drepturilor civile, el a început a înrola pe câte unul în armată, dîndu-i ocazia de a deveni ofițer; el în sfârșit dispusese prin Codul civil norma

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
străină, cu nerecunoașterea independenței țarii. {EminescuOpX 307} Aceste uneltiri au făcut pe evrei să piarză până și pe puținii lor amici sinceri dintre români, căci asemenea amici existau. Existau între români bărbați de bună-credință, bogați, cu desăvârșire neatârnați de capitalurile evreiești, cari aspirau la soluțiunea cea mai favorabilă evreilor, pentru că așteptau prin aceasta crearea unei puternice clase de mijloc în Moldova. Dar premiza acestor speranțe și aspirațiuni era cel puțin posibilitatea ca evreii să devie români. Din momentul însă ce-i

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
atribuie d[-lui] N. Fleva nu noi, ci "Ștafeta" din Iași. Primo: "Ștafeta" ca organ liberal și guvernamental, ni se părea că nu va putea aduce o calomnie asupra unui deputat asemenea liberal și guvernamental; Secundo: "Ștafeta", ca organ special evreiesc, era în stare de a fi bine informată. [6 noiembrie 1879] ["AM ZIS ÎN NUMĂRUL NOSTRU PENULTIM... Am zis în numărul nostru penultim că unitatea fenomenelor din viața noastră publică ne mână condeiul adeseori la deosebită asprime și într-adins

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
de aceea sîntem și știm că vom fi combătuți cu toate armele posibile. Tot astfel trebuia să pată și profesorul berlinez, căci aruncând săgeata sa a lovit direct în relele apucături ale evreilor însăși, indirect în sferele atinse de influență evreiască. Sub titlul: Un cuvânt asupra jidovimei noastre adică a celei germane, d. de Treitschke publică în broșură atât revista sa originară cât și două întîmpinări la multele atacuri la cari au fost expus. În câteva zile, adică de la 10 ianuarie

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
asemenea lucruri; chiar cuvântul cel mai pacinic poate fi răstălmăcit în rău. Cred însă că mulți dintre amicii mei evrei vor trebui cu părere de rău să-mi conceadă ceea ce susțin, că în timpul mai nou s-au trezit în sferele evreiești un periculos spirit de înălțare de sine însuși, că influența jidovismului asupra vieții noastre naționale, care-n alți timpi au produs și câte ceva bun, astăzi se dovedește a fi stricăcioasă în multe priviri. Citescă cineva Istoria evreilor de Graetz: ce

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
englez ar îndrăzni vrodată să calomnieze astfel țara care-l apără și ocrotește? Și acest înrădăcinat dispreț contra goimilor germani nu e deloc opinia unui fanatic izolat. Nu e oraș de negoț german în care să nu existe multe firme evreiești onorabile și considerate; dar netăgăduit este că jidovimea are o parte mare la minciuna și înșelăciunea, la obraznica lăcomie a întreprinderilor frauduloase, o grea complicitate la materialismul înjosit al zilelor noastre, materialism care tratează orice muncă ca afacere și încearcă

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
oriunde e însă precumpănirea evreilor în presă - o fatală urmare a strâmtelor noastre legiuiri vechi cari opreau pe izraeliți de la intrarea în cele mai multe cariere învățate. Zece ani de-a rândul opinia publică din cele mai multe orașe germane se făcea prin pene evreiești; a fost o nenorocire pentru partidul liberal că tocmai presa lui a dat prea mult teren jidovimei. Reacția neapărată contra unei stări de lucruri atât de nenaturale e actuala paralizie a presei, "Hep-hep", strigăt de batjocură la adresa evreilor. Domnea în

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
omul din popor nu se mai lasă convertit de la credința că evreii scriu gazetele, de aceea el nu le mai dă nici o crezare. Jurnalistica noastră are mult de mulțumit talentelor ovreiești; tocmai pe acest teren dibăcia versatilă și ascuțimea spiritului evreiesc au aflat un câmp fertil. Dar și aci rezultatul are două tăișuri. Boerne cel dintâi a introdus în jurnalistica noastră acel ton propriu și nerușinat care critică patria așa, ca de din afară, fără tăișuri un fel de respect, ca și când

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]