6,049 matches
-
de Armată respectiv mutarea disciplinară în alt detașament exterior, fapt care va atrage totodată și sancțiunea suspendărei oricărui concediu sau permisie timp de un an; - în caz de recidivă, faptul va fi raportat M.St.Major, pentru aplicarea de sancțiuni exemplare. Pentru dezertările care se vor încadra în Legea Nr. 59 (M.Of. Nr. 28 din 3 Febr. 1943), detașamentele vor încheia actele legale de trimitere în judecata Curții Marțiale, luând prin cercul teritorial măsurile necesare de urmărirea celui în cauză. 2
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
întocmai executare. Veți lua măsuri, fără alt ordin, de cele prevăzute la punctele: 1-2-3-4-5 și 6. La data de 10 Martie 1944, se va raporta Corpului, modul cum au fost reconstituite detașamentele, înaintând în acelaș timp tabele nominale - în dublu exemplar - pe vârste și meserii, de cei înlocuiți, arătând în coloana „observațiuni”, înlocuitorul și anul nașterii, astfel ca la 15 Martie 1944, Corpul să le poată înainta la M.St.Major. De executarea prezentului ordin, rămâneți direct răspunzător. Prezentul ordin privește
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
la muncă în 2 serii egale. Evreii din prima parte reprezentând ½ din efectiv vor fi prezenți la Cercul Teritorial București în ziua de 14 Ianuarie 1944, ora [8 a.m.]. Delegatul Instituției va preda evreii Cercului cu tabele nominale în dublu exemplar. În ziua de 21 Ianuarie 1944 ora 8 a.m. se vor trimite Cercului cu aceleași forme evreii din partea 2-a, urmând ca cei din partea 1-a să fie înapoiați Instituțiilor sau întreprinderilor respective. Pentru perioada 2-a evreii vor fi
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
va avea tot timpul asupra sa situația numerică a detașamentului pentru a o putea prezenta la diferite controluri. g. Orice vărsare de evrei Cercului Teritorial București se va face prin adresă la care se va atașa ștate nominale în dublu exemplar. h. Conform instrucțiunilor anterioare Comandantul Detașamentului va executa instrucție ordonată conform regulamentelor în vigoare. Programul de instrucție săptămânal va fi afișat la sediul detașamentului iar la instrucție Comandantul detașamentului și personalul în subordine va avea în carnetele de instrucție programul
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
o puteau lua cu cercetările de la zero. Ar fi paralizat întreaga activitate a Sistemului. Pe urmă, nu erau siguri că vor muri toți subiecții. Dacă mai rămânea măcar unul în viață, și-au propus să facă din el un model exemplar pentru investigațiile ulterioare. I-am părăsit exact în faza aceasta. — Am rămas singurul supraviețuitor, nu? — Da. Mi-am rezemat capul de stâncă și mi-am mângâiat barba. Oare de când nu mă mai bărbierisem? Cred că arătam groaznic. — Eu de ce n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
clipă am crezut că greșisem apartamentul. Mobila la locul ei, mizeria de pe jos strânsă, sticlele sparte și cioburile dispăruseră. Cărțile și discurile erau la loc pe rafturi, hainele în dulap pe umerașe. În dormitor, bucătărie și baie era o curățenie exemplară. Uitându-mă mai atent, am văzut și consecințele distrugerilor: tubul televizorului care explodase arăta ca un tunel al timpului scurtcircuitat. Frigiderul era mort și gol. În bufet mai rămăseseră doar câteva farfurii și pahare. Ceasul de pe perete se oprise și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
1965), Reflexii critice (1968), Poezie și critică (1971; Premiul Uniunii Scriitorilor), Secțiuni (1974), Aspecte ale poeziei de azi (I-III, 1977-1984), Prezența criticii (1982), eseurile, însemnările și cronicile jalonează traseul unei istorii a poeziei românești contemporane, criticul fiind implicat cu exemplară probitate în fluxul creației și al meditației despre temeiurile și rosturile ei. Același sens, al asumării unui traiect existențial devotat valorilor, se deslușește din Jurnalul unui poet leneș (2000), document personal și document pentru cunoașterea anilor 1955-1993. Marile emoții, dacă
FELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
limba maghiară pentru piesă Bălcescu de Camil Petrescu (1953). Acoperind zone mari din lirica românească și universală, traducerile lui F. excelează prin redarea fidelă a sistemului metaforic și metric al textelor originale. El a fost, după cum apreciază Nicolae Balotă, „om-punte exemplar, tălmăcind, constituind poduri de legătură între literaturile română, maghiară și germană și chiar dincolo de acestea”. Traduceri: Eine Herbstsymphonie rumänischer Lyrik [O simfonie de toamnă a liricii românești], Arad, 1926; Rumänische Dichter. Eine Anthologie zeitgenössischer Lyrik [Poeți români. O antologie de
FRANYÓ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287079_a_288408]
-
realistă” (Tudor Vianu) țin de statutul de începător al autorului, dar și de incipiența unui gen, Ciocoii vechi și noi își îndreptățește cariera, prestigiul prin expresivitatea frescei sociale, prin surprinderea substanțială a unui mecanism caracterologic, transpus, metonimic, într-un personaj exemplar. De unde vine totuși rezistența romanului, atât de șubred la analiză? Din marea siguranță a desenului și a tonurilor fundamentale. Tabloul e lucrat repede, în fierbințeala intuiției, prin contururi și gesturi schematice, renunțându-se la detalii. [...] Simplificarea colorilor și a liniilor
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
Schiță de portret pentru un cap de familie este o radiografie amănunțită a poveștii unui cuplu - Alin și Felicia -, urmărit din epoca studenției până la dizolvarea lui într-un cadru familial sufocat de incomunicare. Autorul nu face din personajele sale existențe exemplare - în numele noii autenticități, polemizând cu senzaționalul cultivat de literatura epocilor trecute -, aceștia rămânând oameni obișnuiți, striviți de mediul în care trăiesc. Dotat cu ureche fină, romancierul înregistrează fidel limbaje diverse, cărțile sale cuprinzând nenumărate portrete vii, memorabile. SCRIERI: Moartea măștilor
GAFIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287126_a_288455]
-
În miezul povestirii Moș Nichifor Coțcariul, într-adevăr una dintre cele mai valoroase scrieri ale lui Creangă, se află un șantaj în toată regula, pregătit și condus cu măiestrie de personajul titular. Nichifor e departe de a fi un soț exemplar. Ingratitudinea conjugală a eroului, ponegrindu-și soția, e crudă. Pe de altă parte, harabagiul o sperie pe îndelete pe Malca, pe care o transporta la Piatra, cu pericole imaginare: tâlharii din Grumăzești, lupul, balaurul din dealul Bălaurului (cruzimea glumețului e
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
virtuți. Odată cu D. pătrunde însă în literatura română una dintre cele mai frumoase modalități de concretizare a acestei scheme, și anume cea din Psihomachia lui Prudentius. Virtuțile și viciile sunt întrupate de personaje feminine, primele de o frumusețe reală și exemplară, celelalte fie urâte, fie de o frumusețe înșelătoare. Desigur, cartea nu este deloc străină de imaginea care stă în centrul scrierii lui Cantemir, Divanul sau Gâlceava înțeleptului cu lumea, și de reprezentarea de pe coperta ediției de la Iași (1698). La mijlocul secolului
DESIDERIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286737_a_288066]
-
personaje construite maniheist, după canonul ideologic al epocii), elemente ale trilogiei de început fiind de regăsit în alte romane, publicate în anii ’80: Ursa mică (1985), Tare ca piatra (1987), Ursa mare (1988), Presimțirile (1989). Tendința de a imagina biografii exemplare este marcată prin punerea lor în contrast, sub aspectul vârstelor (implicând clasicul conflict între generații), al temperamentului sau al dimensiunii morale. Volumul de povestiri și nuvele Mărgele roșii (1984; Premiul pentru proză al Asociației Scriitorilor din Brașov) produce o breșă
DRAGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286845_a_288174]
-
să ofere informații esențiale privind apariția și evoluția marilor civilizații, evidențiind specificul fiecăreia și principalele influențe pe care le-a primit sau le-a exercitat, cartea acoperă dezvoltarea umanității de la epocile preistorice până la Renaștere inclusiv; lucrarea este, cu drept cuvânt, exemplara prin volumul imens al datelor conținute. D. a tradus din literaturile franceză, italiană, spaniolă și suedeză. SCRIERI: Filosofia lui Blaga, București, 1944; Pagini despre cultura europeană, București, 1945; Don Quijote. Sensul eroului și semnificația operei, București, 1955; Însemnări despre teatrul lui
DRIMBA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286874_a_288203]
-
în urma înăbușirii în sânge a revoluției ungare din 1956. Dimensiunea ultimă a acestor referințe - miezul infernal, de nenumit, al sistemului penitenciar - este Piteștiul, locul celui mai sinistru experiment de „reeducare” a deținuților politici, care va constitui tema uneia dintre scrierile exemplare ale lui G., Patimile după Pitești (publicată inițial în limba franceză, în 1981): „Taci! Nimeni n-are voie să rostească numele blestemat... - Tu i-ai binecuvântat blestemul. - Nu! N-a fost cum crezi. N-ai fost acolo, deci nu știi
GOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
dușmanii boborului” devin dușmanii lui personali, este un estet al sadismului, care, asemenea estetului din Renașterea lui Walter Pater, „trăia din plin, cu toată ființa, misia lui de «reeducator», se dăruia total, ardea cu flacără înaltă pe altarul închisorii Gherla.” Exemplară în acest sens este bătaia din finalul romanului, povestită pe câteva zeci de pagini, cu o aplicație și o știință a detaliului demne de cel mai pasionat autor naturalist: descrierea călușului folosit de anchetatori, îmbibat cu saliva tuturor deținuților care
GOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
Întregului, excepția În detrimentul regulii de la Flaubert la școala de la Minuit Houellebecq apare ca un reacționar estetic. El revine În punctul În care Balzac Îi făcea loc lui Flaubert, pentru a-i continua primului opera, tratînd individul și societatea la modul exemplar, ca rod al proiecției omnisciente disprețuitoare față de amănuntul bogat În virtualități estetice și simboluri culturale, dar sărac În substanță normativă, În prescripții morale. Ficțiunea lui ambiționează exponențialul, interesul pe care este menită să-l provoace destituie casta, cercul de inițiați
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
confesiune, trecînd prin eseu, la roman? Tocmai pentru a deveni "audibil măcar pentru sine", Într-o mulțime proliferantă de voci, la ora la care, vorba lui Sloterdijk, “individul este masă”. PS Numele celor două autoare din care am citat fragmente exemplare pentru ceea ce consider a Însemna autoficțiune sînt Christine Angot (Sujet Angot, Fayard, 1998) și Elena Vlădăreanu (Pagini, Timpul, 2002). Nu-i așa că amîndouă scriu de parcă s-ar fi vorbit? IV. 3.3. Autoficțiuni dionisiace Nu toate autoficțiunile sînt crude, violente
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ei, Jacques Henric, autorii de text & imagine Întru etalarea carierei sexuale a doamnei, i se pot administra două interpretări livrești: prima este cea sugerată deja. Ea ar descrie cartea În termenii afirmării actului creativ ca eliberare și cunoaștere de sine exemplară; ai curajului prin care lumii i se oferă o interpretare inedită, mai aproape de adevăr pentru că mai departe de uzanțe - care, cu acest titlu, uzează imaginea lumii promovată de amar de vreme. Cam asta a fost direcția aleasă de cronici favorabile
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
aceeași natură din cu totul alt motiv: nu contează ce se afirmă implicit sau explicit despre om, ci despre anumiți oameni, și anume musulmanii. Aceasta Înseamnă că astăzi expresia publică a tot ceea ce e omenesc este normală și poate fi exemplară, În sens pozitiv sau negativ (literatura nemaiavînd funcție educativă), dar este anormal să exprimi public aceleași lucruri cu valoare de exemplu dacă te referi la o aumită mulțime de oameni devenită rezervor identitar. Identitatea pur și simplu umană este astăzi
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
vodă zise de tăe capul păcurariului, altul așa să nu mai facă”. Atitudinea lui Mihai nu poate fi atribuită neapărat influenței Alexandriei, ci se încadrează pedepselor aplicabile supusului „hiclean domnului său”. Mai puțin puse - de obicei - în practică, asemenea comportări exemplare au mai apărut totuși: Petru Rareș procedează la fel cu ucigașii lui Ștefan Lăcustă și Alexandru Cornea (după cum spune Nicolae Costin), iar Alexandru Iliaș (nepotul de fiu al lui Rareș), cu ucigașii lui Gaspar Graziani (după cum relatează Miron Costin). În
CRONICA DOMNIEI LUI MIHAI VITEAZUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286523_a_287852]
-
cu prețuirea bucuriilor lumii (tradusă în vioiciunea armonioasă a dansului și în umorul bonom), cu gustul frumosului și legea omeniei. Sărbătorescul, dragostea de viață datorează mult din expresivitatea lor ritmului captat în versificația impetuoasă. Moartea lui Fulger revelă, în dialogul exemplar a două „voci lirice” (suferinței individuale din jalea și revolta mamei împotriva absurdului morții i se opune înțelepciunea populară, întemeiată pe credință, ce acceptă stingerea ca lege a tot ce există, formulată de bătrânul sfetnic: „El nu e mort! Trăiește
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
Petru Comarnescu, Constantin Noica (alături de un Tudor Vianu, Camil Petrescu, Mihail Sebastian sau Șerban Cioculescu). O lectură degajată de prejudecăți constată, de altfel, grija ca publicația să se prezinte nedependentă ideologic, deschisă pluralismului de păreri, ambiționând o „sinteză nouă și exemplară”. În deschiderea primului număr este așezat, dobândind implicit conotație programatică, editorialul lui Petru Comarnescu, Dezacordul dintre adevărurile spirituale și fenomenele prezentului, o profesiune de credință patetic antitotalitară și umanist universalistă. Descriind psihologia socială tulbure și profund manipulată de mituri a
CRITERION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
i-a înălțat-o în fața școlii. Ajuns aproape cerșetor la bătrânețe, personajul este strivit, simbolic, de propria-i statuie. O idee deficitară despre viața individuală, neșansa, ingratitudinea și uitarea semenilor, căderea în deriziune par să anuleze sensul unei existențe aproape exemplare, sfârșitul fiind mai degrabă un simbol al tragismului destinului celor ce trăiesc pentru alții. Acțiunea romanului este redusă, ponderea deținând-o convorbirile, lecțiile, pledoariile și istorisirile pilduitoare. Scriitura este comună, uneori cu emfaze didactice, dar izbutește să transmită căldura unui
CRUDU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286541_a_287870]
-
recunoscută drept cea mai consistentă din punct de vedere metodologic, al complexității tehnicilor de investigare folosite și al numărului mare de monografii sociologice realizate. Monografia satului Nerej, realizată sub îndrumarea profesorului Stahl (publicată în 1939), este și în prezent considerată exemplară în toate marile universități și institute de cercetare din lume, fiind studiată în cadrul multor programe de sociologie. Preconizata organizare la București, în 1939, a Congresului Mondial de Sociologie reprezenta o recunoaștere internațională a prestigiului de care se bucura Școala Monografiilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]