3,990 matches
-
de 761 hectare. Situl reprezintă o zonă încadrată în bioregiunea alpina a Munților Bihorului; ce conserva habitate naturale de tip: "Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)", "Pajiști montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase", "Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum", "Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea)", "Grohotișuri silicioase din etajul montan până în cel alpin (Androsacetalia alpinae și Galeopsietalia ladani)", "Tufărișuri alpine și boreale", "Tufărișuri cu Pinus mugo și Rhododendron myrtifolium" și "Vegetație herbacee de pe
Valea Cepelor () [Corola-website/Science/330611_a_331940]
-
și păduri în amestec) încadrată în bioregiunea alpina a Carpaților de Curbura (grupa sudică a Carpaților Orientali); ce conserva habitate naturale de tip: "Comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin", "Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum", "Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum", "Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea)", "Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)", "Tufărișuri alpine și boreale", "Turbării active" și "Vegetație lemnoasa
Siriu (sit SCI) () [Corola-website/Science/330656_a_331985]
-
bioregiunea alpina a Carpaților de Curbura (grupa sudică a Carpaților Orientali); ce conserva habitate naturale de tip: "Comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin", "Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum", "Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum", "Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea)", "Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)", "Tufărișuri alpine și boreale", "Turbării active" și "Vegetație lemnoasa cu Myricaria germanica de-a lungul
Siriu (sit SCI) () [Corola-website/Science/330656_a_331985]
-
reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri de amestec, păduri în tranziție, pajiști, pășuni, terenuri cultivate) încadrată în bioregiunea alpina și continentală a munților și Depresiunii Maramureșului; ce conserva habitate natural de tip: "Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)", "Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)", "Comunității de liziera cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin", "Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition", "Fânețe montane", "Mlaștini turboase de tranziție și
Valea Izei și Dealul Solovan () [Corola-website/Science/330750_a_332079]
-
între Râul Lăpuș (la sud) și aliniamentul văilor Cavnic și Bloaja (la nord) Are culmea largă și teșită ca o platformă, iar spre nord are abrupturi tectono-erozive. Este formată din șisturi cristaline. În proporție mare este acoperită de păduri de fag și gorun. La vest se află "Dealul Țicău" (Dealurile Silvaniei) "Culmea Breaza" (974 m) se află la sud-est de cea a Prelucăi și, închide la sud Depresiunea Lăpuș. Reprezintă porțiunea cea mai coborâtă din jugul intracarpatic.. Spre vest desparte prelungirile
Jugul intracarpatic () [Corola-website/Science/330759_a_332088]
-
aflate pe platourile montane și pe versanții văilor, la altitudini cuprinse între 800 și 1.840 m); Păduri ("Tilio-Acerion") pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene (în văile înguste și în cheile de la partea inferioară a masivului, în subetajul pădurilor de fag și a pădurilor în amestec, la altitudini cuprinse între 700 și 1.000 m); Păduri acidofile de molid (pe vesanți cu înclinație mare, pe culmi și creste, la altitudini cuprinse între 800 și 1.400 m); Păduri aluviale de arin
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
800 și 1.400 m); Păduri aluviale de arin negru și frasin ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), habitate aflate la altitudini cuprinse între 700 și 1.400 m, în luncile montane înguste și pe versanții cu izvoare; Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion") pe versanți cu înclinații medii și mici și pe platouri, la altitudini de până la 800 m.; Vegetație arboricolă cu răchită albă ("Salix eleagnos") de-a lungul pâraielor, la altitudini de până la 800 m.; Tufărișuri alpine cu specii sub-arctice de
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Păduri de conifere cu specii arboricole de: molid ("Picea Abies"), pin ("Pinus"), larice ("Larix decidua"), brad ("Abies alba"), zadă ("Larix") sau tisă ("Taxus baccata"). Păduri de foioase cu arboret de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), salcie albă ("Salix
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
arvensis"), oiță ("Russula virescens"), roșcovă de brad ("Lactarius deliciosus"), bureți-usturoi ("Lactarius piperatus") - cunoscuți și sub denumirile populare de "iuțari, lăptiucă iute, bureți lăptoși, bureți iuți", creasta cocoșului ("Ramaria botrytis"), gălbiori ("Cantharellus cibarius"), ghebe ("Armillaria mellea"), crăițe ("Amanita caesarea"), păstrav de fag ("Pleurotus ostreatus"), zbârciog țuguiat ("Morchella conica"), zbârciog galben ("Morchella esculenta") și piciorul-căprioarei ("Macrolepiota procera"). Fauna este una diversificată și bine reprezentată de o mare varietate de specii (mamifere, păsări, reptile, broaște și pești) protejate la nivel european prin aceeași "Directivă
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
de tip: "- Pajiști montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase, Turbării active, Tufărișuri alpine și boreale" și "Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane". Floră este constituită din arbori și arbuști cu specii de: molid ("Picea abies"), brad ("Abies"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), ienupăr ("Juniperus communis"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus") sau măceș ("Roșa canina"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice cu specii de
Muntele Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330337_a_331666]
-
lanțului muntos al Carpaților Orientali) cu pajiști naturale, stepe, râuri, păduri de foioase și păduri în amestec; ce adăpostește floră (măcrișul iepurelui - "Oxalis acetosella", mur - "Rubus hirtus") și faună diversă și conservă habitate naturale de tip: "Fânețe montane, Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum" și "Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea)". Printre raritățile faunistice enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de
Șindrilița (sit SCI) () [Corola-website/Science/330395_a_331724]
-
naturală a fost înființat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice aflate în Podișul Mehedințiului. Floră este constituită din arbori și arbuști, în cea mai mare parte cu specii de fag ("Fagus sylvatica") și gorun ("Quercus petraea") în asociere cu mojdrean ("Fraxinus ornus"), corn ("Cornus mas"), cărpinița ("Carpinus orientalis"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), liliac sălbatic ("Syringa vulgaris"), păducel ("Craraegus monogyna") sau vișin turcesc ("Prunus mahaleb"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite elemente
Complexul carstic de la Ponoarele () [Corola-website/Science/328640_a_329969]
-
Tora Vasilescu), și îl anunță pe comisarul-șef Deleanu (Ștefan Radof). O parte din telefoniste (vreo 30) sunt transferate acolo împreună cu dispecerul Stoica (Dionisie Vitcu) și cu medicul Radu Bejan (Traian Stănescu). Noua centrală este amenajată într-o pădure de fagi, unde au fost construite niște barăci și s-a instalat aparatura de transmisie. Postul român este format dintr-un ofițer, sublocotenentul Manu (Valentin Mihali), și șase soldați. Militarii români le comunică ofițerilor nemți de la postul german aflat în apropiere că
Pădurea de fagi () [Corola-website/Science/328802_a_330131]
-
la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. În prefața cărții "„Cu Diligența prin Pădurea de fagi”" (Ed. Media On, București, 2000) scrisă de Cristina Nichituș, criticul de film prof.dr. Ileana Berlogea scria următoarele: "„Filmele Cristinei Nichituș «Pădurea de fagi» și «Liliacul înflorește a doua oară», mă refer la cele de lungmetraj, alături de numeroasele pelicule de scurtmetraj
Pădurea de fagi () [Corola-website/Science/328802_a_330131]
-
31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. În prefața cărții "„Cu Diligența prin Pădurea de fagi”" (Ed. Media On, București, 2000) scrisă de Cristina Nichituș, criticul de film prof.dr. Ileana Berlogea scria următoarele: "„Filmele Cristinei Nichituș «Pădurea de fagi» și «Liliacul înflorește a doua oară», mă refer la cele de lungmetraj, alături de numeroasele pelicule de scurtmetraj, o dezvăluie, la fel ca și această carte, hotărâtă, sensibilă, paradoxal de energică și fină în egală măsură, însetată de absolut și libertate
Pădurea de fagi () [Corola-website/Science/328802_a_330131]
-
regizoral fericit, cu remarcabile notații psihologice și compoziții de personaje, până în clipa în care se declanșează, convențională, lupta cu invadatorii, din fericire mai către final.”" Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "Pădurea de fagi" drept un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste , care prezintă lupta comuniștilor ilegaliști. Regizoarea Cristina Nichituș a primit în anul 1987 Premiul Opera prima al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru filmul "Pădurea de fagi".
Pădurea de fagi () [Corola-website/Science/328802_a_330131]
-
Pădurea de fagi" drept un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste , care prezintă lupta comuniștilor ilegaliști. Regizoarea Cristina Nichituș a primit în anul 1987 Premiul Opera prima al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru filmul "Pădurea de fagi".
Pădurea de fagi () [Corola-website/Science/328802_a_330131]
-
între 44 și 34 milioane de ani) din timpul perioadei geologice Eocen, în diferență cu Agaricus (între 178 și 139 milioane de ani). Acest tip de ciupercă formează o ecto-micoriză cu rădăcinile diferitor copaci (în mod special cu molizi, brazi, fagi și stejari), care, în unele cazuri, apare ca ecotipuri foarte specializate. Singurele ciuperci precis otrăvitoare, dar nu mortale, din familia "Boletaceae" sunt Boletus satanas (buretele dracului) și speciile înrudite ca de exemplu "Boletus purpureus", "Boletus rhodoxanthus", "Boletus satanoides" și altele
Hribi () [Corola-website/Science/335032_a_336361]
-
în popor gheba ciobanilor sau popinici. Acest burete este o specie saprofită care crește în România, Basarabia și Bucovina de Nord în grupuri cu multe exemplare, în primul rând în păduri de foioase pe cioturi și bușteni de stejari și fagi în putrefacție, apărând ocazional la mai mult de 700 m peste nivelului mării de asemenea pe rășinoase. Perioada favorită de dezvoltare o are din aprilie până în noiembrie, dar în ani cu ierni blânde pe tot parcursul anului. Inițial, în anul
Gheba ciobanilor () [Corola-website/Science/335435_a_336764]
-
Acest burete coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). În România, Basarabia și Bucovina de Nord crește solitar, dar și în grupuri, în păduri de conifere mai ales sub pini și molizi precum în cele foioase pe lângă fagi și stejari, din iulie până octombrie. În anul 1753, buretele a fost descris oficial pentru prima dată de Carl von Linné în volumul a 2-lea al operei sale "Species Plantarum" ca "Agaricus lactifluus". Elias Magnus Fries l-a redenumit
Lăptucă dulce () [Corola-website/Science/335539_a_336868]
-
a doua fază a ascensorului. Proiectul a fost european cu componente majore provenind din șase țări: oțelul a fost furnizat din Marea Britanie și fabricate în Olanda de compania olandeză Hollandia, cablurile au venit din Italia, rulmenții au venit din Germania (FAG / Schaeffler Group), axul și hub au fost exprimate în Republică Cehă, capsulele au fost realizate de Poma în Franța (și sticlă pentru aceste venit din Italia), precum și componentele electrice din Marea Britanie. [21] Capsule de pasageri [edit] Ochi Pod 1.jpg
Roata din Londra () [Corola-website/Science/331903_a_333232]
-
Vâlsanului” a fost desemnat ca sit Natura 2000, în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a unor specii din flora și fauna zonei. Acesta dispune de două tipuri habitate naturale de interes comunitar: Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum" și Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae"). Fauna sitului are în componență o gamă diversă de mamifere, amfibieni, pești și insecte; dintre care unele protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE
Valea Vâlsanului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331446_a_332775]
-
specia "Carabus variolosus", cosașul de munte ("Isophya costata"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), racul de râu ("Astacus astacus"), melc de livadă ("Helix pomatia"); precum și un fluture din specia "Euphydryas aurinia". Vegetația lemnoasă are în componență arbori și arbusti cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quqrcus patrea"), gârniță ("Quercus frainetto"), mesteacăn ("Betula pendula"), frasin ("Fraxinus excelsior"), salcie căprească ("Salix capreea"), plop tremurător ("Populus pendula"), anin negru ("Aninus glutinosa"), alun ("Corylus avellana"), vornicer pitic ("Evonymus nanus"), soc negru ("Sambucus nigra"), soc roșu ("Sambucum
Valea Vâlsanului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331446_a_332775]
-
o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. În arealul sitului au fost identificate 22 de tipuri de habitate de interes comunitar; astfel: Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum"; Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum"; Păduri medio-europene de fag din "Cephalanthero-Fagion"; Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"); Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"); Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. În arealul sitului au fost identificate 22 de tipuri de habitate de interes comunitar; astfel: Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum"; Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum"; Păduri medio-europene de fag din "Cephalanthero-Fagion"; Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"); Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"); Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"); Păduri de "Larix decidua
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]