3,956 matches
-
mîndră crăiasă, / A lumii mireasă; / Că la nunta mea / A căzut o stea...” ("varianta Alecsandri"). A treia secvență se desfășoară după același tipic funerar, preluând o altă imagine ades utilizată în bocete, în care măicuța îl așteaptă (în zadar) pe fecior, cu masa pusă: “Măicuța m-a agodi / Tot cu cina caldă-n masă / Și cu apă rece-n vasă. Cina-n masă s-a răci, / Apa-n vasă s-a-ncălzi, / Eu la masă n-oi sosi”. Din vastul repertoriu
Motivul măicuței bătrâne în „Miorița” () [Corola-website/Science/314215_a_315544]
-
alta nouă și mai mare în locul ei. Se ajunge astfel la cumpărarea bisericii din Saca de către cei din Belejeni. Strămutarea lăcașului este consemnată pe un Minologhion. Bogdan Simion din Belejeni scrie că biserica satului „s-au făcutu Bogdan Ioan cu feciorii Bodan Luca și Bogdan Costu și Bogdan ...” Construcția respectivă a rămas cu bârnele aparente până în 1835 când, timp de 27 de zile, cum spune o altă însemnare dintr-o Cazanie tipărită la Râmnic, a fost tencuită atât în interior cât
Biserica de lemn din Belejeni () [Corola-website/Science/313324_a_314653]
-
este trecută data când s-a terminat tencuirea bisericii-6 iunie 1859. În pisanie este menționat anul zugrăvelii: „Această Sfântă Biserică s-au împodobit cu zugrăveală precum se vede, cu toată cheltuiala dumnealor Ion Vasile Feran, Gheorghe Mare și Gheorghe Mic, feciori ai lui Lasco Feran însă înăuntru pe zid 1870, octombrie 12 însă pi dinafară plătit de Ion Feran chitorul bisericii 1870 luna noiembrie.” Biserica de lemn este de tip navă, fără turlă, în formă de cruce treflată. Are tencuiala de
Biserica de lemn din Turtaba () [Corola-website/Science/320461_a_321790]
-
mentorului său și va pleca să-și susțină teza de doctorat la aceiași instituție și în același domeniu științific, intuind procesele negative din știința autohtonă și dificultățile de care se vor lovi criminologii în timpul apropiat . La îndemnul plaiului natal către feciorii ei de a reveni la baștină, decide să se întoarcă acasă, fiindu-i acceptat raportul prin care cerea să i se permită continuarea serviciului în cadrul organelor afacerilor interne moldovenești. Este repartizat ca lector la Academia Națională de Poliție „Ștefan cel
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
1932 inv. Nr.364,din modul în care a condus registrele matricole ale acestei parohi întocmite în 1932 și după informațiile celor mai în vârstă . Informația în legătură cu binecuvântarea bisericii a putut fi culeasa de la Tălpos Iacob -Nemeșul pe atunci fiind fecior de 14-15 ani și își aducea aminte că între anii 1863-1864 a putut fi binecuvântata biserică,consemnează preotul Titu Borca în cronică citată,spunând în continuare că tot acum să ridicat și crucea răstignirea din fața bisericii,care a fost sfințită
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Prilog () [Corola-website/Science/322889_a_324218]
-
fiind și protopop de Oarța de Jos. În timpul păstoririi sale în localitatea Chilioara, conform recensământului din Trasilvania, în anul 1850 localitatea avea 609 suflete din care 603 erau greco-catolici, 6 reformați, iar ortodocși nici unul. Pr. Alexandru Barboloviciu a avut 4 feciori și 3 fete : Alexandru, mare proprietar în Chilioara, decedat în vârstă de 62 de ani; Alimpiu, viitor Vicar foraneu de Simleu ; Isidor, preot în Vârsolt, decedat în 1872 la numai 30 de ani de viață și 6 de preoție; despre
Alimpiu Barbulovici () [Corola-website/Science/323973_a_325302]
-
fete : Alexandru, mare proprietar în Chilioara, decedat în vârstă de 62 de ani; Alimpiu, viitor Vicar foraneu de Simleu ; Isidor, preot în Vârsolt, decedat în 1872 la numai 30 de ani de viață și 6 de preoție; despre al patrulea fecior nu se știe nimic; despre cele trei fete, Sofia, Ana și Iustina înafara de nume alte date despre ele nu se cunosc. A urmat cursurile școlii normale și gimnaziale la Șimleu Silvaniei. La 1 septembrie 1850 a fost înscris în
Alimpiu Barbulovici () [Corola-website/Science/323973_a_325302]
-
sat cu două căruțe, de către sătenii Dumitru Birta și Gheroghe Balog. Bătrânii povestesc că, cu acel prilej, în sat a fost o adevărată sărbătoare. În căruțe, lângă clopote, se aflau fete tinere îmbrăcate în alb, cu flori în mâini, iar feciorii însoțeau alaiul purtând steaguri tricolore românești. Preot era în acel an Ignatie Prge, iar sfințirea clopotelor a fost oficiată de către arhiereul Andrei Crișanul. Clopotele conțin inscripția: „Comuna bisericească ort(odoxă) rom(ână) Homorogul român. 1925 aprilie 8. Turnat F.Hönig
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Homorog () [Corola-website/Science/319471_a_320800]
-
Christinei este graduală. Astfel, ea este la început invizibilă, comunicând doar cu anumite personaje ca doamna Moscu și Simina, în timp ce celelalte personaje nu o văd, dar îi simt prezența. Apariția ei este pregătită prin basmul povestit de Simina despre un feciorul de cioban îndrăgostit de o împărăteasă moartă și de povestirea profesorului Nazarie despre moartea misterioasă a Christinei. Personajul pătrunde în visul lui Egor, dizolvând lumea onirică prin prezența ei și transformând-o prin propriile sale puteri supranaturale. Christina își refuză
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
interpretare - grup de colindători; "Circulație": Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș; Notă": În unele variante, colinda se încheie cu "episodul măicuței", compus din trei secvențe (coborârea de la munte și întâlnirea cu măicuța; motivațiile oferite măicuței pentru neîntoarcerea sa; măicuța îl așteaptă pe fecior, cu masa pusă); În zona Sălaj - Năsăud - Cluj, circulă tipul "fata de maior" (regim metric 5/6 silabe). Episodul "oaia năzdrăvană" este atipic pentru versiunea colind. Cadrul epic inițial Episodul "oaia năzdrăvană" Episodul testamentar Episodul măicuței "Regim metric": 5/6
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
urmărit și prins de un grup de țărani; personajul eponim din "Ion Ursu" pleacă din sat pentru a deveni proletar, și devine alcoolic; ucenicul din "Sluga" nu este capabil să se răzbune pe maistrul său la momentul potrivit; în "Doi feciori", un boier ajunge să țină la fiul său ilegitim, care lucra pe moșia sa și nu își cunoștea tatăl. În 1905 Sadoveanu publică și "Povestiri din război", care cuprinde scene din viața soldaților români care au luptat în Războiul de
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
În 1935 apare eseul lui Mihail Sebastian "Cum am devenit huligan", o replică la respectiva prefață. Romanul și prefața vor fi reeditate în 1946, 1990, 2003, 2006. La 1 noiembrie 1934 apare în "Stânga" articolul lui Andrei Șerbulescu (Bellu Zilber) "Feciorii lui Nae sau tânăra generație". În anul universitar 1934-1935 predă cursul de "Logica generala" (litografiat; tipărit: 1943, 1993) și un curs de "Logică a colectivelor" (trei lecții, predate în ianuarie și martie 1935, s-au păstrat într-un manuscris; au
Nae Ionescu () [Corola-website/Science/296579_a_297908]
-
condițiile economice și sociale oferite de Imperiul Austro-Ungar imigranților stabiliți în Bucovina, se mută cu familia la Călineștii Cuparencu în 1804, unde primește post de dascăl de biserică și lot agricol din rezerva religionară. A avut patru fete și trei feciori. Cel mai mare dintre feciori, Gheorghe, născut la 10 februarie 1812, a fost tatăl lui Mihai Eminescu. Vasile Iminovici a decedat la 20 februarie 1844. Gheorghe Eminovici a făcut vreo trei ani de școală la dascălul Ioniță din Suceava, a
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
de Imperiul Austro-Ungar imigranților stabiliți în Bucovina, se mută cu familia la Călineștii Cuparencu în 1804, unde primește post de dascăl de biserică și lot agricol din rezerva religionară. A avut patru fete și trei feciori. Cel mai mare dintre feciori, Gheorghe, născut la 10 februarie 1812, a fost tatăl lui Mihai Eminescu. Vasile Iminovici a decedat la 20 februarie 1844. Gheorghe Eminovici a făcut vreo trei ani de școală la dascălul Ioniță din Suceava, a fost în slujba boierului Ioan
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
țară, la care au cântat artiști români dar și străini. Bogăția etnografică și tradițională a locuitorilor județului Mureș este pusă în valoare an de an prin intermediul târgurile a căror origini se pierd departe în timp. Târgurile desfășurate la Saschiz(Dansul feciorilor), Gurghiu (Târgul fetelor), Hodac (Udatul nevestelor), Rușii Munți (Târgul portului popular), Târgu Mureș (Târgul dansului bătrânesc), Brâncovenești (Târgul cireșelor) scot în evidență varietatea de costume populare moștenite din strămoși precum și cântecele și datinile populare. De-a lungul timpului în județul
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
Bitule" „Mă duc la Bitolia”), și doar uneori cu prepoziție: "S-dusi n Sărună" „Se duse la Salonic”. "Tse / tsi" este în principal pronume interogativ-relativ. Ca atare se folosește mai mult decât "cari/care", atât în funcție de subiect ("ficiorlu tsi vini" „feciorul care vine”), cât și în alte funcții sintactice, dar tot fără prepoziție: Fu dus tu odălu tse era shi feata" „Fu dus în odaia în care era și fata”. Acest cuvânt mai poate îndeplini în frază și funcția de legătură
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
i se oferă funcția de inspector al monumentelor istorice și medalia "Bene-Merenti", clasa I, dar nu stătu mult nici în aceste slujbe, astfel până în anul 1902, conform cu George Călinescu, totalizase doar 18 luni de serviciu public, deoarece mentalitatea sa de fecior de fost ministru îl făcea să aspire doar la marile roluri. Macedonski considera o rușine ca un mare literat să se „osândească” la funcționarism: La 20 ianuarie scoate primul număr al gazetei „heliadiste” "Literatorul", ziar de opoziție "Junimii" și "Convorbirilor
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]
-
trebuie să sară peste covată, cântând și provocându-le pe nepoatele care-și doresc un copil astfel: "Hai, săriți peste covată,<br>S-aveți și voi câte-o fată<br>Dar săriți mai 'năltișor,<br>S-aveți și câte-un fecior"<br> La sfârșit ea duce copilul și-l dă nașilor, care-i pun bani pe piept, după care îl dă mamei, care o cinstește cu un pahar de rachiu, simbol ce se mai întâlnește încă odată când moașa are datoria
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
sub denumirea de orație de nuntă, o alegorie în care un tînăr vânător pleacă sa vâneze o caprioară. Familia mirelui trece apoi din casă în casă cu sticle de țuică sau vin pentru a invita pe locuitorii satului la nunta feciorului lor. Toți iau parte la închinare, pentru că refuzul este echivalent cu refuzul invitației la nuntă. Nașii lor de botez, sau alți apropiați, se alătură familiei nupțiale la nunta bisericească și la recepția de mai târziu, ce are să dureze o noapte
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
care se temea că nu-i fuseseră iertate păcatele, a putut vedea cu ochii ei cum se ștergeau de pe hârtia pe care ea le scrisese ca să le arate sfântului. Un om, voind să-și bată joc de dânsul, culcă pe feciorul său în carul cu boi și-i zise să se facă mort, ca voind sfântul să-l învieze, el să se scoale fără veste. Însă treaba n-a mers după plan. Tânărul, pedepsit de Dumnezeu, muri într-adevăr, iar tatăl
Anton de Padova () [Corola-website/Science/298325_a_299654]
-
ca voind sfântul să-l învieze, el să se scoale fără veste. Însă treaba n-a mers după plan. Tânărul, pedepsit de Dumnezeu, muri într-adevăr, iar tatăl, deznădăjduit, cerând Sfântului Anton iertare, îl rugă cu lacrimi să-i învie feciorul, și omul lui Dumnezeu, iertător și blând, îl readuse la viață. Puterea de a face minuni a întrebuințat-o o dată sfântul și pentru tatăl său, la Lisabona. Era învinovățit de crimă, pentru că în grădina lui se aflase cadavrul unui om
Anton de Padova () [Corola-website/Science/298325_a_299654]
-
curățenie generală în casă, pentru ca tot ce urmează să fie cu spor. În unele sate se scotea din pământ rădăcina de spânz, cu multiple utilizări în medicina populară. Dragobetele are rădăcini foarte vechi. Dragobetele, numit și Năvălnicul sau Logodnicul Păsărilor, fecior chipeș și puternic, aduce iubirea în casă și în suflet. Oamenii de la țară își mai aduc aminte de obiceiul de demult al fetelor și băieților care, în ziua lui Dragobete, se primeneau în haine curate, de sărbătoare și porneau cu
Dragobete () [Corola-website/Science/298169_a_299498]
-
francez La Motraye. Și cronica rimată despre Brâncoveanu reflectă tragedia familiei: „Pre Constantin Vod de l-au prins,<br> Și fără-a nimănui sfat<br> La moarte l-au judecat<br> Și numele lui l-au stins<br> Cu a feciorilor lui l-au prins,<br> Scoțându-i din viața lumească<br> Cu sabia cea turcească.” În fapt aceste versuri nu reflectă însă și realitatea, întrucât nici numele familiei nu a fost stins, fiind continuat pentru încă un secol, cu atât
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
legături rutiere, feroviare și aeriene cu toate regiunile republicii și alte țări. Industria municipiului este reprezentată de 40 de întreprinderi. Prima atestare certă a orașului Bălți apare în comentariile legate de expediția polonezilor împotriva Imperiului Otoman din 1620. În 1766, feciorii negustorului Panait Sandu, Costache și Iordache, intraseră în posesia unei jumătăți din moșia Bălților, cealaltă jumătate revinind mănăstirii Sfântului Spiridon din Iași. În 1812 este anexat de Imperiul Rus odată cu partea de răsărit a Moldovei (atunci denumită Basarabia ca gubernie
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
Bălți, atunci renumit ca centru de trecătorie și de întreținere a hergheliilor domnești, a fost baza principală de aprovizionare în merinde și cai a armatelor ruse. Dar, după înfrângerea și retragerea lor spre Nistru, tătarii au prădat așezarea. În 1766, feciorii negustorului Panait Sandu, Costache și Iordache, intraseră în posesia unei jumătăți din moșia Bălților, cealaltă jumătate revenind Mănăstirii Sfântului Spiridon din Iași. Orașul Bălți apare în documente ca târg de cai: de altfel prima sa stemă era un cap de
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]