12,214 matches
-
credinței religioase și Întemeierea ei pe o viziune nobilă asupra divinului (pentru filosofi și teologi, mitul va fi asociat cu scandalosul, sălbăticia, spaimele și experiențele primitive); c) identificarea unor sisteme de explicare pozitivă a universului Înconjurător (pentru primii „fizicieni” și filosofi, mitul va fi un exponent al necunoașterii cauzelor naturale, al ascunderii acestora sub haina unor povestiri infantile). Pe măsură ce logos-ul se va specializa În denumirea unui discurs bazat pe analiza faptelor și pe construcția argumentelor, mythos-ul va ajunge să preia
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Aspectul care conferă un caracter revoluționar Istoriei sale În raport cu tot ceea ce o Înconjoară (poezie epică sau dramatică, interpretări tendențioase ale creatorilor de discursuri sau ale oamenilor politici) este voința de a demonstra (Fr. Châtelet, 1962, pp. 114-115). Istoricul autentic, asemenea filosofului, nu poate crede povestirile tradiționale „pe cuvânt” - el trebuie să verifice „adevărul” lor, În primul rând prin instituirea propriei conștiințe și a propriei capacități de a analiza informațile drept judecători supremi, În al doilea rând printr-o activitate complexă de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
la fel de posibil ca nici faptele și numele atribuite zeilor de către aceleași povestiri să nu aibă niciun fel de acoperire. Criticarea legendelor de către istorici dă naștere unei dileme teologice. Ea se intersectează cu un alt tip de interogații, născute În mediile filosofilor, care, din perspective diferite, ajunseseră și ei să pună la Îndoială un alt „adevăr” al miturilor - cel religios. Milesienii și ionienii erau preocupați de găsirea unor explicații pozitive ale fenomenelor naturale, de identificarea unui lanț de cauze și efecte care
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sacru era renunțarea la narațiunile tradiționale despre zei, mai exact, „excomunicarea” lor din sfera religiosului și plasarea lor Într-o sferă a ficțiunilor (fabricate fie de creatorii din vechime precum Homer, fie de poeții și mitografii contemporani): Marea majoritate a filosofilor, ca și spiritele cultivate, nu Îi criticau atât pe zei, cât se străduiau mai curând să găsească o idee care să nu fie nedemnă de măreția divină: critica religioasă constă În a salva ideea de zei, epurând-o de orice
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
reprobabile, greu de tolerat și, mai ales, greu de Înțeles, nu este convenabilă din punct de vedere moral și, În consecință, nu este utilă cetății. Fictiv și mincinos, mitul trebuie „tradus”, explicat, făcut acceptabil: „Scandalul care generează reacția celor dintâi filosofi declanșează, fără a se pronunța cuvântul mit, procesul care va juca un rol determinant În elaborarea mitologiei: decizia de a interpreta” (M. Detienne, 1997a, p. 137). Iar interpretarea, indiferent de școala de gândire din care provine, nu poate fi decât
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Înțelegerea rațională și ascunde revelațiile Ființei; de aceea, Heraclit va cere ca poeții să fie goniți din cetate. Așa cum observă Kathryn Morgan (2000, p. 28), pornind atât de la formulările lui Heraclit, cât și de la cele ale lui Parmenide sau Gorgias, filosofii greci erau preocupați de căile prin care putem atinge și, ulterior, comunica esența realității. În acest context, limbajul comun, pe de-o parte, și construcțiile poetice, pe de alta, apăreau ca o prăpastie Între cunoaștere și realitate. Drept urmare, pentru acești
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
acest context, limbajul comun, pe de-o parte, și construcțiile poetice, pe de alta, apăreau ca o prăpastie Între cunoaștere și realitate. Drept urmare, pentru acești gânditori, erorile de cunoaștere erau erori de limbaj. Prin crearea vocabularului abstract specific logos-ului, filosofii sperau că „vor scăpa de defectele din mythos, adică de formulările narative”. Astfel, logos-ul, discurs care trimite direct la esența Ființei și, prin aceasta, cuvântare prin excelență adevărată, transformă mythos-ul În discurs al aparenței și, În consecință, cuvântare radical
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și se opune, atât În ceea ce privește forma, cât și În ceea ce privește conținutul, cuvântării din mythos. Se opune În ceea ce privește forma prin prăpastia dintre demonstrația bazată pe argumente și textura narativă a povestirii mitice. Se opune În ceea ce privește fondul prin distanța dintre entitățile abstracte ale filosofului și puterile divine ale căror aventuri dramatice sunt povestite de mit (J.-P. Vernant, 1974b, p. 198). În dialogurile platonice și În textele lui Aristotel, termenul mythos apare În contexte multiple și configurează un câmp sematic relativ amplu. Cu toate
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a mitului, Platon pregătește deja terenul pentru utilizarea termenului de către Aristotel, ca un nume pentru orice schemă epică, din orice context cultural. Instrumentalizarea mitului va fi dusă la maxim În Republica: aici, Platon imaginează mecanismele construcției unei mitologii de stat. Filosofii, În calitate de „mitoplaști” oficiali, vor alege sau construi miturile care, prin conținutul lor, pot educa membrii cetății și pot garanta crearea unei comunități de gândire și asumarea unor conduite adecvate intereselor cetății. Copiii vor fi educați de către bătrâni și doici, care
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a imaginii unei societăți despre ea Însăși (E. Durkheim și școala funcționalistă); j) o formă de transmitere a unor revelații de ordin transcendental (de la teologii antici la cei moderni, de la orfici la poeții romantici ai secolului al XIX-lea, de la filosofi precum Plotin sau W. Schlegel la istorici ai religiilor precum M. Eliade sau W. Otto). Această poziționare culturală aparte ne ajută să Înțelegem de ce referirile la mit abundă (și ele se găsesc În cele mai neașteptate și incompatibile locuri), În timp ce
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
configurație neobișnuită, șocantă, greu de acceptat, Într-un cuvânt - exotică (pentru outsider). Acest mecanism explică reacțiile etnocentriste, deseori violente, ale celor din afara sistemului cultural În care funcționează actele de vrăjitorie, reacții care au variat de la disprețul superior (fie el al filosofilor din Antichitate, fie al intelectualilor moderni), până la reprimarea sângeroasă (pentru felul În care constructele vrăjitoriei topesc teme mitice arhaice vezi M. Eliade, 1976, sau C. Ginzburg, 1996). Dacă dinamica internă a vrăjitoriei este proiectivă (anumite acte magice sunt performate pentru
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Încercarea de a identifica, dincolo de formele concrete de manifestare, structura profundă a unor categorii culturale mai abstracte. Astfel, carnavalul poate fi interpretat ca un exemplu aparte de performanță, dominată de ideea de joc: acest punct de vedere este exprimat de filosoful Roger Caillois (1975), de istoricul Jan Huizinga (1998) sau de antropologul Victor Turner (1983). Acesta din urmă consideră (1983, p. 112) că În carnaval sunt reunite toate formele de joc, Într-o sinteză ce combină competiția (agon), jocurile de noroc
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Festivalului Internațional " Lucian Blaga ", Editura Imago, Sibiu, 1995. POPA, Mircea, Lucian Blaga și contemporanii săi, Editura Casă Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2007. SORA, Mariana, Cunoaștere poetica și mit în opera lui Lucian Blaga, Minerva, București, 1970. TĂNASE, Alexandru, Lucian Blaga filosoful poet, poetul filosof, Editura Cartea Românească, București, 1977. VAIDA, Mircea, Lucian Blaga. Afinități și izvoare, Editura Minerva, București, 1975. VAIDA, Mircea, Pe urmele lui Lucian Blaga, Editura Sport-Turism, București, 1982. VALERIAN, V. I., Cu scriitorii prin veac, Editura Pentru Literatură
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Blaga ", Editura Imago, Sibiu, 1995. POPA, Mircea, Lucian Blaga și contemporanii săi, Editura Casă Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2007. SORA, Mariana, Cunoaștere poetica și mit în opera lui Lucian Blaga, Minerva, București, 1970. TĂNASE, Alexandru, Lucian Blaga filosoful poet, poetul filosof, Editura Cartea Românească, București, 1977. VAIDA, Mircea, Lucian Blaga. Afinități și izvoare, Editura Minerva, București, 1975. VAIDA, Mircea, Pe urmele lui Lucian Blaga, Editura Sport-Turism, București, 1982. VALERIAN, V. I., Cu scriitorii prin veac, Editura Pentru Literatură, București, 1967. VATAMANIUC
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Signes), traduction de Sanda Stolojan, în Lucian Blaga, L' Étoile la plus triste, op. cît., p. 55 (texte source: " marea, marea poveste ", în Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., p. 130). 793 Texte source: " o monografie a existenței poetului și filosofului ", Mircea Vaida, Pe urmele lui Lucian Blaga, Editura Sport-Turism, București, 1982, p. 7. 794 Idem, p. 7 : La biographie gravite autour du symbole du foyer. Leș chemins se dégagent de ce foyer, pour y revenir. La relation foyer-chemin est analysée dans
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
p. 8) (" Șes travaux philosophiques nous intéressent, à part leur importance purement historique dans la chronologie de la pensée roumaine, surtout sous leș aspects qui relèvent le grand poète. " Notre traduction.) ; " Răspunsurile mari, la întrebările pe care și le punea că filosof, Blaga le-a dat însă că poet. " (" C'est le poète Blaga celui qui a donné leș grandes réponses aux questions qu'il formulait en tânt que philosophe. " Notre traduction.) 876 Lucian Blaga, Poezii/Poésies, traduction de Jean Poncet, Libra
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
desigur, între ele, substanțial și chiar stilistic, pentru că au un substrat sau un izvor comun, dar faptul nu le afectează autonomia, încât formule că "poetul-filosof" ori "filosoful-poet" nu fac decât să deruteze corectă așezare în fața operei poetului și în fața operei filosofului. Să privim deci poezia lui Lucian Blaga în ea însăși, să-i observăm unitatea și fundamentele care-i conferă organicitatea și dinamica evoluției. Nous savons bien que Lucian Blaga n'a pas été seulement poète. Îl est le premier écrivain
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
collaborateurs, Librairie Roumaine Antitotalitaire, Paris, 1996. 923 Lucian Blaga, Trilogie de la Connaissance, traduction de Georges Piscoci-Danesco et leș collaborateurs, Librairie Roumaine Antitotalitaire, Paris, 1995. 924 Le système philosophique de Blaga est présenté par Alexandru Tănase. V. Alexandru Tănase, Lucian Blaga filosoful poet, poetul filosof, Editura Cartea Românească, București, 1977. 925 Nous rappelons à ce titre l'argument de Mircea Vaida, qui considère que le fondement de la métaphysique de Blaga est de nature lyrique. Nous ne partageons pas cette opinion : en effet
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Antitotalitaire, Paris, 1996. 923 Lucian Blaga, Trilogie de la Connaissance, traduction de Georges Piscoci-Danesco et leș collaborateurs, Librairie Roumaine Antitotalitaire, Paris, 1995. 924 Le système philosophique de Blaga est présenté par Alexandru Tănase. V. Alexandru Tănase, Lucian Blaga filosoful poet, poetul filosof, Editura Cartea Românească, București, 1977. 925 Nous rappelons à ce titre l'argument de Mircea Vaida, qui considère que le fondement de la métaphysique de Blaga est de nature lyrique. Nous ne partageons pas cette opinion : en effet, leș preuves apportées
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
unic, și nici unul nu putea să fie mai strălucitor și mai măreț decât soarele (cultul lui Sol invictus), Sf. Soare al superstiției și al cântecului popular de la sate, Împăratul însuși fiind un "dublu al Soarelui". Încă în secolele I-III, filosofii concepuseră un monoteism mai curat, misterele urmăreau același scop, încât putea fi cineva mai mult sau mai puțin "creștin". Termenul creștin "dominus et deus" (Dumnezeu) începuse să circule încă de la Domitian (81-96) și va continua până la Constantin (306-337): "Unus igitur
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
toată este dumnezeiască, dar este astfel pentru toți oamenii, fără deosebire. În credința acestor rurali, după secolul al III-lea, avem o lume de sate în nordul Dunării, va trăi mai mult acel Dominus Deus, acel Dumnezeu de sinteză al filosofilor decât Sabaotul noii religii ebraice. De aici forma pur bisericească a lui Iisus Hristos, care rimează cu supus, sănătos. Tertulian și Origen amintesc că religia creștină s-a întins și la sarmați, daci, germani, sciți, fără a avea cunoștința locurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de dirijare a conștiinței publicului, de conștientizare a zonelor de urgență, nu tematică, ci ontică. Critica literară trebuie să militeze și pentru realism, și pentru o literatură angajată, definind termenii de realism și angajare”. Dar, în același timp, „moralistul, psihologul, filosoful, criticul și sociologul trebuie să se întâlnească în aceeași persoană cu scriitorul. Critica fără talentul scrisului nu are șansa să determine modificări în conștiințe, modificându-și ea însăși conștiința.” E limpede programul (utopic în condițiile culturii de masă sub dictatură
CULCER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286566_a_287895]
-
modificări în conștiințe, modificându-și ea însăși conștiința.” E limpede programul (utopic în condițiile culturii de masă sub dictatură): voința de dominare, paralel cu supunerea eului criticului la un exercițiu perpetuu de autodesăvârșire întru captarea esențelor publice. Moralist, psiholog și filosof, C. nu a ajuns. În schimb, sociolog - da. Părăsind voluptățile autonarative și lirismul rafinat al reflecției morale, criticul literar de direcție și întâmpinare de la „Vatra” (foarte preocupat de istoria românilor în spațiul maghiarizării) se va orienta accentuat înspre sociologia literaturii
CULCER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286566_a_287895]
-
D. Gherea, Constantin Floru, Nicolae Bagdasar, Gabriel Negri. Lipsa discriminărilor este evidentă: sunt împreună democrați filoamericani (Petru Comarnescu) sau filofrancezi (Mihail Sebastian), „burghezi de centru”, „stângiști și dreptiști, țărăniști și liberali, nihiliști și mistici”, plasticieni, literați - clasicizanți, moderniști, avangardiști -, sociologi, filosofi, gazetari. Publicarea arhivei lui Mircea Vulcănescu aduce treptat indicii despre organizarea asociației pe secții (cu subsecții) - cea ideologică (sau filosofică) reunind nucleul director; au mai funcționat secțiile „Teatru”, „Plastică”, „Critică și literatură”, „Spectacol”, dotate cu un secretariat efectuat voluntar, pentru
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
Polihroniade (De la om la idol), H. H. Stahl (De la idol la om), Al. Cristian Tell (Creatorul), Constantin Enescu (Distrugătorul), Richard Hillard (Antidemocratul), Mihail Manoilescu (Concluzii). La tema Bergson a prezidat C. Rădulescu-Motru, iar vorbitori au fost Comarnescu (despre om și filosof), N. Bagdasar (despre intuiție), Constantin Floru (despre devenire), Emil Cioran (despre Bergson și filosofia vieții), Dan Botta (Bergson și arta), I. Brucăr (metafizica, religia și arta la Bergson). Subiectul Proust a fost prezidat de Mihai Ralea și susținut de Mihail
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]