5,879 matches
-
le conduce cu antren și inteligență. Mă invită să revin cu o conferință. Ca unul căruia nu-i este permisă șederea pe teritoriul Statelor Unite, neagreat de french theory, l-aș expune unui eșec. Mărinimos, încearcă să-mi demonstreze că goy-ul folcloric care-s eu poate totuși atrage câțiva etnografi, dar convenim să evităm riscul sălii goale. În interesul Centrului său nou-nouț, e mai bine să recruteze misionari parizieni în perimetrul comunitar. Iluminare. "Și am văzut adesea tot ce crezut-a omul
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
state religioase la frontierele noastre: Arabia Saudită, Israelul și Iranul. Suntem mulțumiți că nu facem parte din niciunul. Da, îi zic eu. Dar când mă uit la programele dumneavoastră de televiziune, am impresia că mă aflu la Moscova în 1950. Dansuri folclorice și imagini ale șefului statului în supraimpresiune. Asta numiți dumneavoastră modernitate? N-o luați înaintea muzicii. Dacă democrația ar însemna doar legea numărului, eu unul aș avea mult de pierdut. Chiar ne fac să râdem, americanii. Voiau să democratizeze Orientul Mijlociu
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
nu numai din rațiuni morale. Problema minorităților va fi cea mai importantă problemă a secolului XXI. Cu cât planeta devine mai neîncăpătoare și mai înghesuită, cu atât distanțele dintre locuitorii ei se tot adâncesc. Chestiunea nu e nici retrogradă, nici folclorică. Și, mai ales, nu pentru lumea islamică, care s-ar condamna la ofilire și la sterilitate uniformizându-se. Ar deveni cu atât mai agresivă în exterior, cu cât interioritatea i-ar fi monoculturală și monomaniacală. Oare când vor înțelege cancelariile
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
cu râvnă în grămezile cu deșeuri menajere pentru a-și alimenta bucătăria familială. Aici, pubelele de la bogați sunt adresate direct săracilor, dar nu atât pentru a-i hrăni, cât pentru a-i umili. Și toate acestea din cauza unui arbore genealogic folcloric, fără îndoială, transcris după o poveste arabă, cu două mii cinci sute de ani în urmă, de către un necunoscut botezat prin grija noastră "autor sacerdotal". O chestiune de cuvinte, care nu rezistă prea mult unei examinări serioase a datelor și a
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
din Thiers, din Renan și Joseph de Maistre,din istoricul Guizot, din Taine (din care, în 1910, tradusese două studii despre Artă), din Casanova, din contemporanul Bertrand Russel dar și din Biblie. Se adaugă acestora în special judecăți de sorginte folclorică; reclamă atenție zeci de reflecții personale, într-o polifonie sugestivă: "Caută alinare între mulțimile moarte de sub pământ"; Cucoșii cântă noaptea pentru cei de sub pământ"; "Prostia-i mai impunătoare decât inteligența și mai aproape de eternitate"; "Minunile sunt niște zâne, menite să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lucrării de față. Preferăm termenul de inițiere într-o clasă de vârstă, dată fiind experiența individuală, solitară chiar, a novicelui în folclorul literar românesc, spre deosebire de secondarea precisă a neofiților de către maeștri în inițierile propriu-zis tribale; maeștrii inițiatori prezenți în textele folclorice au o apariție redusă, cu rolul de a provoca doar abilitățile latente ale neofitului sau de a-l înzestra cu obiecte miraculoase, în acord cu natura lui specială. În privința titulaturii de rituri de pubertate, Arnold van Gennep a demonstrat încă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
trecerea un „rit identitar înzestrat cu principiul propriei sale repetări”. Reluarea ceremonialului la intervale precise (având pe foștii novici drept inițiatori în culturile primitive) corespunde ritmului cosmic, iar această raportare permanentă la ciclicitatea universului este impusă de însăși esența textelor folclorice românești. Etnologul care a creat conceptul riturilor de trecere, Arnold van Gennep, consideră inițierea „rituri de separare de lumea asexuată, urmate de rituri de agregare la lumea sexuală, la societatea restrânsă, constituită dincolo de toate celelalte societăți generale sau speciale, din
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în sensul tradițional, după cum afirmă Mircea Eliade, „au dispărut de mult timp din Europa. Dar simbolurile și scenariile inițiatice supraviețuiesc la nivelul inconștientului, în special în vise și în universuri imaginare”. Universul imaginar ajuns la forma cizelării maxime în textele folclorice constituie însă o mărturie a practicilor de mult dispărute în lumea arhaică, faptele de cultură ancestrală refugiindu-se în cuvântul ritual care devine astfel calea directă spre istoria culturală, sacră a unui popor. Un mod de definire mai des întâlnit
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
regenerate astfel. „Riturile inițiatice cuprinzând încercări, moartea și învierea simbolică au fost întemeiate de către Zei, Eroii civilizatori sau Strămoșii mitici; aceste rituri au deci o origine supraomenească și, împlinindu-le, neofitul imită un comportament supraome¬nesc, divin”. Există în textele folclorice tipare inițiatice universale care au menirea de a transforma novicele într-un cunoscător al esenței lumii, prin însăși capacitatea lui de a repeta acțiunile sacre. „Orice ritual are un model divin, un arhetip; Noi trebuie să facem ceea ce zeii au
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și active ființele din perioada creatoare, care au doar ele virtutea magică în stare de a-i conferi ritului eficacitatea dorită”. Secvențele inițiatice și motivele recurente au toate un model sacru fără identificarea căruia sensul ar scăpa în analiza creațiilor folclorice. Mutilarea inițiatică, simbol al lepădării de omul vechi, supus timpului, este bogat reprezentată în mitologia universală: „numeroase tradiții reflectă această imagine a morții inițiatice prin sfâșiere: Osiris sfîșiat de Set în 14 bucăți care ar corespunde celor 14 zile ale
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de vedere o importanță deosebită. „În contextele inițiatice, moartea înseamnă depășirea condiției profane, nesanctificate, condiția «omului natural», care nu cunoaște sacrul și nu înțelege spiritul”. Sacrificiul necesar pentru dobândirea noului statut social, cultural și, implicit, spiritual, se face în textele folclorice românești numai la nivelul cuvântului magic, fără a mai păstra nimic din simularea sângeroasă a evenimentelor mitice, specifică civilizațiilor primitive. Importanța acestor creații populare este astfel dublă: valoarea poetică a transpunerii în structuri verbale se adaugă mărturiei despre forme culturale
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
psihanalitică au pus inițierea masculină în relație cu tema complexului oedipian: „ceremonia inițiatică ajută băiatul să treacă de la o identificare primară feminină la una secundară, masculină”, ceea ce produce o „schimbare majoră în orientarea socială și identitatea proprie a băiatului”. Textele folclorice dezvăluie totuși o dominație feminină modelatoare și sugestiile cele mai pregnante apar în motivul blestemului - catalizator al inițierii masculine, dar și în etapa postliminară surprinsă în colinde, de reintegrare a tânărului la noul statut privilegiat. Acolo însă semnul feminității nu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de inițiere a feciorului ori a fetei și, de aceea, analiza noastră va identifica și interpreta în continuitate formele literare de expresie. Astfel, „«mărcile mistice» ca probă a consacrării și apartenenței la zeul celebrat” se vor dovedi comune pentru specii folclorice distincte, ceea ce demonstrează coerența și unitatea desăvârșită a mentalului arhaic românesc. Teatralizarea sacrului, ca dominantă a ritualului inițiatic tribal, s-a refugiat în puterea evocatoare a cuvântului transmis prin datină: desfășurarea evenimentelor din colindele de fecior, spre exemplu, includ pe lângă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
povestitoare colindătorii, cât și auditoriul. În contextul inițiatic sunt implicate concepte precum sacru, mit, timp și spațiu sacru, uzura creației, sărbătoare. Precizarea punctului de plecare pentru înțelegerea amplului fenomen spiritual este necesară ca suport al discuției aplicate la contextul literar folcloric. Omul modern, căruia i s-au amputat rădăci¬nile comunicante cu esența lumii, nu are posibilitatea să conștientizeze existența celor „două medii complementare” care „se exclud și se presupun”: sacrul și profanul. Tot ceea ce face obiectul lucrării de față însă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în prezent prin tinerii supuși inițierii. Diferențierea unui spațiu de restul este dată de încărcătura lui temporală: „alegerea locului sacru se face mereu în funcție de o hieroistorie, care asociază locului un eveniment supraomenesc”. Acest fenomen stă la baza apariției legendelor, specie folclorică prin care accedem la înțelegerea modului arhaic de acceptare a lumii înconjurătoare. Balada Iovan Iorgovan I(7), spre exemplu, conține o sugestie directă la forma de relief valul lui Traian, apărut în urma fugii șarpelui mitic vânat de eroul civilizator. Fie
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
hieroistoriilor”. Acesta din urmă este caracterizat de similitudinea cu ritmurile ample - „alegerea acestei microtemporalități sacre se află în strânsă legătură cu marile conjuncții cosmice: simbolismul lunar sau solar, solstițiile sau echinocțiile reprezintă timpuri intense pentru toate diviziunile timpului”. În creațiile folclorice investigate lunarul ține de inițierea feminină, în timp ce soarele reprezintă modelul eroic și călăuza psihopompă pentru fecior, iar solstițiul de iarnă este momentul propice pentru captarea energiilor primare. Timpul mitic, identificat în momentul când „«existența a ajuns la ființă și în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
forțelor distructive ale universului. Creațiile orale cu această putere de a cataliza succesul neofitului și, prin el, al genezei reiterate au fost alese prin prisma expresivității lor și a bogăției de motive reunite. Lucrarea va analiza în special trei specii folclorice (colindele de fecior și fată mare, baladele fantastice și basme), dar înțelegerea lor solicită și investigarea altor specii, precum descântecele, orațiile de nuntă și cântecele ritual-ceremoniale. Acestea din urmă nu au inițierea ca temă predilectă, dar marchează, de asemenea, mutații
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de mult apuse, textele restituie mentalului modern un segment spiritual adânc îngropat în subconștientul colectiv și, în felul acesta, angoasa zădărniciei piere, căci omul nu este victima hazardului, ci împlinește gesturi după un model cosmic și divin. Corpusul de texte folclorice acoperă majoritatea spațiilor românești, indiferent de frontierele politice. Interpretările stilistice și poetice vor crea un tablou obiectiv al răspândirii teritoriale dezvoltate de un anumit tipar simbolic. Organicitatea creațiilor orale va fi astfel clară atât la nivelul literar al speciilor diferite
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
moarte”. Capacitatea ordonatoare a recitării și teatralizarea ca efect al jocului superior în care se prinde ființa sunt posibile numai printr-o valorizare specială a limbajului. Problema autenticității textelor citate atinge de asemenea tangențial demonstrația; textele „corese” de pionierii antologiilor folclorice au afectat doar limba în transcriere, și nu imaginarul, a cărui veridicitate este susținută de operele populare culese recent, în numeroase zone geografice românești. Analiza stilistică va fi condusă în mod special pe texte înregistrate de folcloriștii preocupați de forma
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cult solar a fost fixată în „acel amplu proces de indoeuropenizare, adus fiind de populația pătrunsă la noi dinspre răsărit, la sfârșitul mileniului al III-lea î.e.n” și care va atinge punctul maxim în epoca bronzului. Procedeu specific folcloric, paralelismul negativ (definit de Roman Jakobson drept „negarea stării metaforice în favoarea stării reale”) descoperă suprapunerea perfectă între imaginea divinității solare călare (asemenea cavale¬rului trac în care „se presupune că ar fi supraviețuit Hermes, zeul solar”) și cea a flăcăului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
imagine general răspândită este pomul crescut din insulaomphalos. Jefuirea copacului solar simbolizează distrugerea civilizației umane prin văduvirea de lumină și de rod. Furtul merelor de aur din pomul regal este un motiv recurent și în basmele fantastice; în toate speciile folclorice el reprezintă pretextul narativ pentru măsurarea puterilor pe care le are feciorul și pentru aflarea miresei de o natură superioară. În colinde, cosmosul aflat la apogeu donează dimensiunii sociale fructele belșugului, prin mijlocirea soarelui: „Masă rotilată,/ Galbănă, de piatră,/ Pomu-mpomurat
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în cântecele de leagăn: „Haidi liu - liu cu mama,/ Cî mama te-a legăna/ Șî din gurî a blestema” (Izvoare - Neamț). Forma lirică a pasajului din baladă prin care pruncul este menit balaurului și coerența imaginilor poetice ce transcend genurile folclorice semnalează faptul că ne aflăm în fața unui imaginar mitic bine definit. Protecția astrului diurn continuă inclusiv în momentul pășirii pe tărâmul sacru, potrivirea temporală dintre răsărit și ajungerea în planul mitic asigurând izbânda inițiatică: „La Vidros că mi-ș pornea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de gesturi pozitive pentru că frumusețea constituie în basme simptomul binelui absolut, săvârșit prin prisma inocenței. Pronunția continuă, marcată la nivel scriptural de cratimă, creează un nou semnificat prin unirea unor termeni diferiți; procedeul înregistrează o utilizare largă în planul onomastic folcloric. În basme, calul este Galben-de-Soare, iar preopinentul arhetipal se cheamă Jumătate-de-omcălare-pe-jumătate-de-iepure-șchiop. Personajele denumite prin procedeul compunerii fantastice sunt entități complexe, imposibil de cuprins în cuvinte din planul cotidian. Revărsarea sensurilor dintr-un lexem în altul instaurează dimensiunea sacrului în care
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Sfaturile, luate în seamă sau nu, și actele eroice săvârșite în locul fraților fac din mezin un maestru inițiator la rândul lui, această menire împlinindu-și-o concomitent cu propriul salt ontologic. Frații mai mari nici nu primesc nume în textele folclorice, funcția lor narativă constă doar în antiteza cu mezinul, singurul care semnifică la nivel onomastic. Limita lor este comună cu malul îndepărtat al creației, unde încep apele germinatoare: „Merseră ei, merseră și iar merseră trei zile și trei nopți d-
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
întemeieze o familie. Finalitatea riturilor inițiatice ascunse în țesătura cuvintelor și a structu¬rilor poetice este exclusiv maritală. Prin puterea urării rituale oamenii imită gesturile arhetipale și re-întemeiază lumea. Scoaterea neofitului din cotidian are un traseu similar în toate speciile folclorice în care apare. Mișcarea, ca dominantă a semnului dinamic masculin, este de ieșire din cercul magic al casei către frontiera lumii, spre spațiul populat de ființele malefice. De acolo haosul se poate revărsa în momentele de cumpănă dintre timpi, așa cum
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]