5,324 matches
-
mai gravă este sinuciderea. Compensarea- Este un fel de consolare prin substitute care pot fi oameni sau lucruri. Forme de manifestare: tandrețe față de animale domestice sau colecții de obiecte. Fumatul este considerat de unii psihologi drept un comportament compensator pentru frustrare. Compensarea este un fel de supapă care ajută la depășirea constrângerilor familiei, sociale sau școlare. Resemnarea- Se referă la comportamentul de supunere, renunțare, apatie, pasivitate sau chiar fatalism. În general, elevii fără structuri psihice puternice ajung la dependență și anonimat
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
Se referă la comportamentul de supunere, renunțare, apatie, pasivitate sau chiar fatalism. În general, elevii fără structuri psihice puternice ajung la dependență și anonimat. Transferul- Dacă nu se poate acționa direct asupra persoanei sau grupului considerate a fi vinovate de frustrare, agresivitatea celui frustrat trece asupra altor persoane, grupuri, obiecte (de exemplu, elevii cu neînțelegeri în familie se descarcă pe colegi). Altă formă de defulare a elevilor frustrați este terorizarea. Agresivitatea- Este atacată instituția sau persoana care în viziunea celui frustrat
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
află la originea situației lui. Ca forme ușoare ale agresivității putem enumera: calomnia, ironia, bătaia de joc. Există și forme externe, accentuate ale agresivității prin care se urmărește eliminarea fizică a persoanei sau grupului vinovat, distrugeri fizice. Astfel, fenomenul de frustrare se încadrează în noțiunea de conflict sau de contradicție, înțeles care se află la baza oricărei explicații științifice a conduitei animale sau umane. II 2. Relația dintre frustrare, conflict și stres T. Rudică arată că fenomenele de frustrare, conflict și
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
eliminarea fizică a persoanei sau grupului vinovat, distrugeri fizice. Astfel, fenomenul de frustrare se încadrează în noțiunea de conflict sau de contradicție, înțeles care se află la baza oricărei explicații științifice a conduitei animale sau umane. II 2. Relația dintre frustrare, conflict și stres T. Rudică arată că fenomenele de frustrare, conflict și stres sunt în raporturi de interdependență, fiecare din ele putând fi consecința celuilalt: frustrarea se dezvoltă din conflict, generându-l la rându-i (mai ales atunci când starea de
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
fenomenul de frustrare se încadrează în noțiunea de conflict sau de contradicție, înțeles care se află la baza oricărei explicații științifice a conduitei animale sau umane. II 2. Relația dintre frustrare, conflict și stres T. Rudică arată că fenomenele de frustrare, conflict și stres sunt în raporturi de interdependență, fiecare din ele putând fi consecința celuilalt: frustrarea se dezvoltă din conflict, generându-l la rându-i (mai ales atunci când starea de frustrare este rezultatul unui act de atribuire subiectivă, nejustificată, a
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
la baza oricărei explicații științifice a conduitei animale sau umane. II 2. Relația dintre frustrare, conflict și stres T. Rudică arată că fenomenele de frustrare, conflict și stres sunt în raporturi de interdependență, fiecare din ele putând fi consecința celuilalt: frustrarea se dezvoltă din conflict, generându-l la rându-i (mai ales atunci când starea de frustrare este rezultatul unui act de atribuire subiectivă, nejustificată, a intenției răuvoitoare). Situația contrariantă trebuie să dobândească, prin semnificația pe care i-o acordăm, un caracter
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
conflict și stres T. Rudică arată că fenomenele de frustrare, conflict și stres sunt în raporturi de interdependență, fiecare din ele putând fi consecința celuilalt: frustrarea se dezvoltă din conflict, generându-l la rându-i (mai ales atunci când starea de frustrare este rezultatul unui act de atribuire subiectivă, nejustificată, a intenției răuvoitoare). Situația contrariantă trebuie să dobândească, prin semnificația pe care i-o acordăm, un caracter amenințător suficient de puternic pentru a fi considerată ca frustrantă; la fel, persistența pentru o
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
intenției răuvoitoare). Situația contrariantă trebuie să dobândească, prin semnificația pe care i-o acordăm, un caracter amenințător suficient de puternic pentru a fi considerată ca frustrantă; la fel, persistența pentru o perioadă mai lungă de timp a situației obiective de frustrare sau creșterea intensității ei, dă naștere stării de stres. Toate aceste trei fenomene constituie trepte diferite ale unei scări de rezistență psihofiziologică individuală la amenințare și implică o coloratură afectivă specifică: a) situației neașteptate exterioare, care exprimă conflictul dintre aspirațiile
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
conflictul dintre aspirațiile individuale și cerințele exterioare, îi corespunde treapta de instigație, care dă naștere unei activități de explorare/investigare; b) persistența, sub forma unui obstacol sau a unui pericol, a situației provocatoare dă naștere pragului de amenințare sau de frustrare, care se traduce prin sentimentul de alarmă, de teamă, legat de integritatea eului; la acest prag se produce o intensificare a motivației și a tensiunii emoționale, care poate determina o schimbare în orientarea comportamentului: de la rezolvarea problemei (a sarcinii) către
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
Acumularea treptată a oboselii, accentuarea fricii, suferința, lipsa de speranță duc la instalarea pragului de epuizare, în care activitatea constructivă se reduce la minimum, mecanismele de apărare devenind ineficiente” (Rudică, 2006, pag. 41) . Raporturile de interdependență existente între fenomenele de frustrare, conflict și stres nu trebuie să ducă însă la identificarea lor și, astfel, la lărgirea exagerată a sferei noțiunii de frustrare, înglobând în ea toate cazurile de obstacole sau de interferențe care împiedică obținerea obiectului-scop. Totuși nu orice obstacol ivit
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
reduce la minimum, mecanismele de apărare devenind ineficiente” (Rudică, 2006, pag. 41) . Raporturile de interdependență existente între fenomenele de frustrare, conflict și stres nu trebuie să ducă însă la identificarea lor și, astfel, la lărgirea exagerată a sferei noțiunii de frustrare, înglobând în ea toate cazurile de obstacole sau de interferențe care împiedică obținerea obiectului-scop. Totuși nu orice obstacol ivit în calea satisfacerii unei trebuințe provoacă un act de agresiune și același obstacol poate da naștere la stări afective diferite, în
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
orice obstacol ivit în calea satisfacerii unei trebuințe provoacă un act de agresiune și același obstacol poate da naștere la stări afective diferite, în sensul atribuit barierei ivite. V. Pavelcu elaborează o întreagă teorie a emoțiilor pe baza fenomenului de frustrare, deosebind, în afară de cele două efecte fundamentale posibile- mania (agresiune în orientare spre obstacol) și frica (cu orientare de la obstacol), alte efecte, ca repulsia, deprimarea, gelozia, ura, resentimentul, sau triumful în caz de lichidare a obstacolului. Ceea ce formează nota distinctivă
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
două efecte fundamentale posibile- mania (agresiune în orientare spre obstacol) și frica (cu orientare de la obstacol), alte efecte, ca repulsia, deprimarea, gelozia, ura, resentimentul, sau triumful în caz de lichidare a obstacolului. Ceea ce formează nota distinctivă/definitorie a fenomenului de frustrare este - după cum s- a arătat - sentimentul privațiunii, pe care subiectul frustrat îl explică fie prin nedreptatea pe care i-o pricinuiește altcineva, fie prin cauze găsite în propriul mediu intern, în propriile inaptitudini și incapacități. Acest sentiment restrânge, prin urmare
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
care subiectul frustrat îl explică fie prin nedreptatea pe care i-o pricinuiește altcineva, fie prin cauze găsite în propriul mediu intern, în propriile inaptitudini și incapacități. Acest sentiment restrânge, prin urmare, aria situațiilor în care se poate vorbi de frustrare: nu toate situațiile în care rezultatul acțiunii este resimțit ca insucces, sau ca eșec, determină apariția sentimentului de frustrare. Este necesar ca situația frustrantă respectivă să fie însoțită de un efect puternic și de conștiința privațiunii, a deposedării de un
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
propriul mediu intern, în propriile inaptitudini și incapacități. Acest sentiment restrânge, prin urmare, aria situațiilor în care se poate vorbi de frustrare: nu toate situațiile în care rezultatul acțiunii este resimțit ca insucces, sau ca eșec, determină apariția sentimentului de frustrare. Este necesar ca situația frustrantă respectivă să fie însoțită de un efect puternic și de conștiința privațiunii, a deposedării de un drept, de un bun individual. Cu acest înțeles, fenomenul frustrării este specific lumii umane, implicând, de cele mai multe ori, un
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
ca insucces, sau ca eșec, determină apariția sentimentului de frustrare. Este necesar ca situația frustrantă respectivă să fie însoțită de un efect puternic și de conștiința privațiunii, a deposedării de un drept, de un bun individual. Cu acest înțeles, fenomenul frustrării este specific lumii umane, implicând, de cele mai multe ori, un raport social direct în care bariera, obstacolul se identifică cu persoane concrete considerate, pe drept sau pe nedrept, rău intenționate. Fenomenul frustrării înregistrează, în lumea umană, un salt calitativ, desemnând - așa cum
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
drept, de un bun individual. Cu acest înțeles, fenomenul frustrării este specific lumii umane, implicând, de cele mai multe ori, un raport social direct în care bariera, obstacolul se identifică cu persoane concrete considerate, pe drept sau pe nedrept, rău intenționate. Fenomenul frustrării înregistrează, în lumea umană, un salt calitativ, desemnând - așa cum arată V. Pavelcu - un raport social și conștient între ceea ce ni se cuvine și ceea ce datorăm noi, între drept și obligație. Pentru toate celelalte situații, în care obstacolul are un caracter
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
și ceea ce datorăm noi, între drept și obligație. Pentru toate celelalte situații, în care obstacolul are un caracter impersonal, în care eșecul, insuccesul nu este resimțit sub forma sentimentului privațiunii/deposedării, adecvați sunt alți termeni: sentimentul eșecului, senzația propriei neputințe. Frustrarea este resimțită ca insatisfacție, iar aceasta este percepută ca nemulțumire sau ca suferință morală. „Se produce concomitent un fenomen care, ca prim efect, intensifică și dramatizează frustrarea: idealizarea valorii absente sau pierdute. Valoarea crește datorită absenței obiectului dorit. Acest fenomen
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
forma sentimentului privațiunii/deposedării, adecvați sunt alți termeni: sentimentul eșecului, senzația propriei neputințe. Frustrarea este resimțită ca insatisfacție, iar aceasta este percepută ca nemulțumire sau ca suferință morală. „Se produce concomitent un fenomen care, ca prim efect, intensifică și dramatizează frustrarea: idealizarea valorii absente sau pierdute. Valoarea crește datorită absenței obiectului dorit. Acest fenomen explică polarizarea nemulțumiților asupra obiectului nemulțumirii lor, ceea ce conduce la creșterea tensiunii psihice” (Druță, 2001, p. 162). Nu există fenomene de frustrare în sine, rupte de realitatea
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
prim efect, intensifică și dramatizează frustrarea: idealizarea valorii absente sau pierdute. Valoarea crește datorită absenței obiectului dorit. Acest fenomen explică polarizarea nemulțumiților asupra obiectului nemulțumirii lor, ceea ce conduce la creșterea tensiunii psihice” (Druță, 2001, p. 162). Nu există fenomene de frustrare în sine, rupte de realitatea exterioară și de personalitatea umană, ci, mai ales, moduri personale de a simți și de a trăi sentimentul de frustrare. Astfel, un sentiment de frustrare poate avea ca dominantă fie tendința de a învinge obstacolul
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
lor, ceea ce conduce la creșterea tensiunii psihice” (Druță, 2001, p. 162). Nu există fenomene de frustrare în sine, rupte de realitatea exterioară și de personalitatea umană, ci, mai ales, moduri personale de a simți și de a trăi sentimentul de frustrare. Astfel, un sentiment de frustrare poate avea ca dominantă fie tendința de a învinge obstacolul, în vederea satisfacerii cu orice preț a trebuinței frustrate, fie tendința de conciliere sau chiar de supunere și autoblamare. Această complexitate și varietate de nuanțe creează
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
tensiunii psihice” (Druță, 2001, p. 162). Nu există fenomene de frustrare în sine, rupte de realitatea exterioară și de personalitatea umană, ci, mai ales, moduri personale de a simți și de a trăi sentimentul de frustrare. Astfel, un sentiment de frustrare poate avea ca dominantă fie tendința de a învinge obstacolul, în vederea satisfacerii cu orice preț a trebuinței frustrate, fie tendința de conciliere sau chiar de supunere și autoblamare. Această complexitate și varietate de nuanțe creează dificultăți în identificarea exactă a
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
dominantă fie tendința de a învinge obstacolul, în vederea satisfacerii cu orice preț a trebuinței frustrate, fie tendința de conciliere sau chiar de supunere și autoblamare. Această complexitate și varietate de nuanțe creează dificultăți în identificarea exactă a naturii sentimentelor de frustrare și în înțelegerea adecvată a acestora, la diferite persoane. Sentimentele de frustrare pot varia deci ca nivel, complexitate, intensitate, mod de manifestare; ele sunt, în lumea umană, în mare măsură intelectualizate. Conștientizarea pe care omul o realizează în legătură cu condițiile în
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
a trebuinței frustrate, fie tendința de conciliere sau chiar de supunere și autoblamare. Această complexitate și varietate de nuanțe creează dificultăți în identificarea exactă a naturii sentimentelor de frustrare și în înțelegerea adecvată a acestora, la diferite persoane. Sentimentele de frustrare pot varia deci ca nivel, complexitate, intensitate, mod de manifestare; ele sunt, în lumea umană, în mare măsură intelectualizate. Conștientizarea pe care omul o realizează în legătură cu condițiile în care se nasc, cu consecințele la care ne pot duce, permite intervenția
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
manifestare; ele sunt, în lumea umană, în mare măsură intelectualizate. Conștientizarea pe care omul o realizează în legătură cu condițiile în care se nasc, cu consecințele la care ne pot duce, permite intervenția acestuia în vederea prevenirii, atenuării și înlăturării efectelor sentimentelor de frustrare severă. ”Antrenând participarea aproape integrală a psihicului, fenomenul frustrării influențează, la rândul său, în mod dinamic, cea mai mare parte a personalității omului: gândirea se angajează pe o linie strategică, algoritmică și euristică specifică; afectivitatea parcurge un proces de nuanțare
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]