23,954 matches
-
s-ar putea afirma că există o înrudire mai puternică cu microeconomia. Diferențierea poate fi sesizată chiar și la nivelul instrumentarului matematic utilizat de teoreticieni. Dacă se preferă o tratare managerială calitativă, adică o abordare relativ intuitivă, dar fără o fundamentare prea riguroasă, atunci diferențele se estompează. 4.1.2.Modelul Porter cu cinci „forțe”tc "4.1.2. Modelul Porter cu cinci „forțe”" Modelul ales ca instrument de analiză este creat de Michael Porter (1979) și propune o abordare calitativă
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Cunoașterii și cu dezvoltarea regională durabilă; prezentării studiilor În cadrul unor conferințe cu mare expunere la comunitatea factorilor de decizie la nivel național, dar cu precădere În nucleul de coordonare a responsabililor cu politica de coeziune de la Bruxelles; creării premiselor pentru fundamentarea unor programe educaționale referitoare la Managementul Cunoașterii, În mediul academic din România. Contextul cercetării științifice Relevanța studiilor efectuate a scos la iveală un aspect extrem de important: distincția dintre cunoașterea tacită și cunoașterea explicită. Importanța măsurării cunoașterii este dată de necesitatea
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
rezultatele nu vor Întârzia să apară, iar curentul de gândire prin proiecte va fi cvasigeneralizat, dând posibilitatea unei mai bune armonizări a intereselor de dezvoltare la nivel individual, organizațional, local, regional și național. 3.2.2. Rolul cunoașterii tacite În fundamentarea proiectelor La nivel organizațional, dar mai ales la nivel individual, un rol important Îl are cunoașterea tacită, acea parte a „aisbergului cunoașterii” care nu se vede, dar care are o pondere, aidoma legilor impuse de mecanica fluidelor, de peste 80%-90
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
perspectiva instrumentelor specifice Managementului Cunoașterii ar putea avea efect atât din punct de vedere cantitativ, prin sporirea numărului de proiecte depuse și implicit creșterea de proiecte aprobate potrivit algoritmului „două din trei”, cât și ca efect calitativ, prin mai buna fundamentare a proiectelor și mărirea substanțială a marjei de admisibilitate a proiectelor pentru liniile de finanțare deschise. Analizând aceleași date, trebuie remarcat faptul că acolo unde există o solicitare din partea beneficiarilor, care depășește de câteva ori bugetul alocat, nu ar ajuta
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
date, trebuie remarcat faptul că acolo unde există o solicitare din partea beneficiarilor, care depășește de câteva ori bugetul alocat, nu ar ajuta deloc abordarea cantitativă de a stimula numărul de aplicații, mult mai importantă fiind cea calitativă privind mai buna fundamentare a proiectelor. Ceea ce este important În acest context, având În vedere și strategia pentru perioada rămasă din primul ciclu de finanțare din alocările UE, 2007-2013, este posibilitatea de orientare a fondurilor spre acele zone În care pot fi absorbite mai
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
financiare pentru Programele Operaționale și chiar liniile de finanțare cu cele mai multe solicitări. Deși inițial, tot acest cadru a fost negociat cu Comisia Europeană, Îmbrăcând formatul Cadrului Strategic Național de Referință, o reajustare, reorientare și realocare a fondurilor, În baza unei fundamentări temeinice, ar fi putut, pe de o parte, să fie chiar sprijinită de organismele de la Bruxelles, arătând o grijă pentru un management financiar solid, bazat pe factorii critici ai realității, iar pe de altă parte, putea declanșa o creștere semnificativă
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
trepte, este sugerată în trei episoade ale dialogului al căror sens este convergent: într-adevăr, condiția umană ar fi cea responsabilă pentru faptul că, în general, într-o societate destinată virtuții și dreptății, unii trebuie să gândească în locul altora. Această fundamentare în ontologia umanului ar putea fi cu adevărat înzestrată cu suficientă forță pentru a fundamenta politicul și a instaura în el primatul lui a ști asupra lui a fi și pentru a legitima un tip aparte de stăpânitor de adevăr
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
poate fi părtaș la divin - este sufletul. Grija față de suflet e în ultimă instanță atenție, disponibilitate, responsabilitate și discernământ. Or, toate acestea nu sunt doar virtuți individuale, ci și virtuți publice. Această formare de sine presupune în primul rând o fundamentare onto-cosmologică, adică o sesizare a felului în care lumea - în totalitatea ei - ni se deschide și ni se oferă, care, pentru Platon, rămâne în chip definitoriu o mișcare permanentă a sufletului (o căutare, un praxis) ce nu poate fi obiectivat
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
instituției școlare (partea a III-a). Nu ne-am referit la temele dedicate particularităților psihologice specifice unui obiect sau altul de studiu, deoarece predarea, pe lângă problemele generale (amintite în această carte), implică detalii ce se cer precizate de către metodist; iar fundamentarea lor este totdeauna și psihologică. E drept că publicarea de metodici noi, în spiritul reformei actuale a învățământului, constituie o cerință urgentă, la care însă nu noi avem căderea a răspunde. Autorii mulțumesc călduros tuturor persoanelor care au contribuit la
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a întâmpinat cel puțin șase obstacole majore: a) originile cercetării creativității în tradiția misticismului și a spiritualității ce pare independentă sau chiar contrară spiritului științific; b) impresia creată de abordarea pragmatică, comercială a creativității prin care cercetării ei îi lipsește fundamentarea psihologică teoretică sau validarea prin intermediul experimentelor psihologice; c) distanțarea tematică și metodologică a studiilor inițiale de creativitate de principalul curent al psihologiei teoretice și experimentale a transformat creativitatea într-un fenomen marginal în raport cu preocupările centrale ale întregii sfere psihologice; d
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și războinic. Aceste abordări au beneficiat de multă atenție din partea publicului, la fel ca și studiile despre dragoste ale lui Leo Buscaglia, fără a exclude utilitatea lor. Totuși, din punctul de vedere psihologic, astfel de abordări sunt private de orice fundamentare teoretică riguroasă și de eforturi temeinice de validare empirică. Fără îndoială că tehnicile pot funcționa și în absența unei teorii sau validări psihologice, dar consecințele unei asemenea perspective conduc deseori la confundarea fenomenului cu succesul comercial și la perceperea lui
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
s-a desprins din tradiția misticismului și a spiritualității, aparent indiferentă sau poate chiar contrară spiritului științific; impresia creată de abordările pragmatice ale creativității că studiul acesteia se desfășoară sub semnul comercializării care, deși îi asigură popularitate, o privează de fundamentarea teoretică psihologică și de validarea specifică experimentului psihologic; atât din punct de vedere teoretic, cât și metodologic, studiile inițiale de creativitate s-au izolat de principalul curent al psihologiei științifice, transformând creativitatea într-un fenomen considerat marginal în raport cu preocupările centrale
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
atribuită unor aspecte exterioare sferei ei acțiune (de exemplu, ce înseamnă individualismul și de ce avem nevoie de libertate individuală?). Caracteristicile esențiale ale creativității și, în special, valoarea ei în procesul de adaptare au fost aduse în centrul atenției doar ulterior fundamentării proceselor de selecție naturale ale lui Darwin. Începând din epoca lui Darwin, creativitatea a avut un rol crucial în rezolvarea problemelor și în realizarea adaptării „de succes”, ambele cu un pronunțat caracter individual. Putem înțelege aceasta dacă recunoaștem că diversitatea
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
În a-și Însuși argumentele și sursele pe care le folosea Cuza pentru a-și susține poziția, considerată maniacală chiar și de către unii dintre contemporanii săi32. Făcăoaru și alți susținători ai extremei drepte Încă mai Încercau să păstreze aparența unei fundamentări științifice a poziției lor ideologice. Nu doar aceștia, ci și alți intelectuali, printre care respectatul istoric Xenopol, au adoptat o retorică antisemită o dată confruntați cu o situație de criză 33. Cu toate acestea, chiar și după sfârșitul primului război mondial
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Câteva date biologice și psihologice, necesare unei educațiuni moderne, Sibiu, 1926, p. 10. 8. Gheorghe Preda, Câteva date, p. 14. 9. Vezi capitolul 2. 10. Paul, Controlling Human Heredity. 11. Iordache Făcăoaru, Instituțiile educative de azi. Originea lor raționalistă și fundamentarea biologică a reformei lor, Cluj, 1941, pp. 41, 43. 12. Gheorghe Preda, Câteva date, p. 14. 13. Cupcea, Probleme, p. 60. 14. Hitchins, Rumania, pp. 56-59. 15. Bârsănescu, Politică culturală, pp. 130-131. 16. Citat În P.P. Negulescu, Reforma Învățământului, ediția
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a elementelor ei”, Arhiva pentru Știința și Reforma Socială, vol. 2, nr. 1-3, aprilie-octombrie 1920, pp. 25-84. Botez, Calypso, „Drepturile femeii În constituția viitoare”, În Institutul Social Român, Constituția din 1923 În dezbaterile contemporanilor, Editura Humanitas, București, 1990. Brăileanu, Traian, Fundamentarea biologică a sociologiei și importanța ei pentru teoria și practica pedagogică, Cernăuți, 1934. Brăileanu, Traian, Elemente de sociologie pentru clasa VIII secundară. Editura Națională-Ciornei, București ș1935ț. Brăileanu, Traian, „Desăvârșirea structurii elitei legionare”, În Sociologia și arta guvernării. Articole politice, Însemnări
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Știința omului și concepția antibiologică În educația tineretului. Discuții În jurul reformei Învățământului secundar, Cluj, 1939; publicată inițial În Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 11, nr. 1-3, ianuarie-martie 1940, pp. 1-22. Făcăoaru, Iordache, Instituțiile educative de azi. Originea lor raționalistă și fundamentarea biologică a reformei lor, Cluj, 1941; publicată inițial În Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 11, nr. 1-3, ianuarie-martie 1940, pp. 25-44. Făcăoaru, Iordache, „Norme eugenice În organizațiile legionare”, Cuvântul, vol.17, serie nouă, nr. 69, 21 decembrie 1940, pp. 1-2
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
cel birocratic și la cel al statului-cetate grecesc sau medieval. În concepția lui, de-a lungul istoriei, principiul universal-birocratic îl înlocuiește, puțin câte puțin, pe cel personal-feudal. Mosca este condus de raționamente foarte apropiate de distincțiile weberiene, care plecau de la fundamentările legitimității: legitimitate tradițională, charismatică sau legal-rațională. Pentru Mosca, la fel ca și pentru Weber, raționalitatea legală este sursa puterii în epoca modernă (Valade, 1996, pp. 424-425). Ceea ce-l diferențiază pe Pareto de Mosca este cadrul general al analizei. Mosca se
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
filosofie, împlinirea și încoronarea ei: hedonismul... 32. Ura de durere. în aproape fiecare pagină a Eseurilor, Montaigne spune: dorința e pretutindeni. Adesea el adaugă: și suntem neîncetat îndemnați, să renunțăm la ea, să n-o transformăm în plăcere. Fără o fundamentare anume, precizează el... Montaigne nu susține cine știe ce desfătări neînfrânate, fără limită sau moderație, permanente și obsesionale. El găsește plăcerea convenabilă când e măsurată, adică atunci când nu împietează asupra libertății, a autonomiei și a independenței, adică asupra bunurilor sale cele mai
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
a instituțiilor internaționale, publice și non-guvernamentale cu preocupări în zona dezvoltării sociale, sistemele de măsurare au fost utilizate pe larg în activitatea întreprinderilor economice. Istoricul conceptului de dezvoltare este unul îndelungat, însă perioada de consolidare a dimensiunii lui instrumentale, de fundamentare a unor sisteme de măsurare, este mai recentă. Mai ales în a doua jumătate a secolului XX au apărut instituții internaționale care și-au inclus în titulatură termenul de „dezvoltare” (PNUD, BIRD, BM ș.a.m.d), au fost create departamente
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
antrenând întregul potențial al acesteia. Un astfel de plan strategic necesită rezolvarea a numeroase probleme de coordonare între diferitele activități, de alocare a resurselor disponibile pentru diferitele activități, de alocare a resurselor disponibile pentru diferitele domenii și activități ale organizației. Fundamentarea lor impune atât diagnoza stadiului de dezvoltare organizațională, cât și previziunea factorilor majori care pot influența implementarea planului. La nivel departamental - extinderea serviciilor, a grupurilor-țintă sau a acoperirii teritoriale sunt doar câteva exemple. Astfel de planuri au obiective derivate și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
compus, deocamdată, din 5 secțiuni: căi de comunicație, apă, zone protejate, rețeaua de localități și zone de risc natural. Secțiunile privind spațiul rural, educația și turismul vor fi finalizate până la sfârșitul anului 2007. Planul Național de Dezvoltare (PND) 2007-2013 asigură fundamentarea cererii României de finanțare a programelor de dezvoltare din fondurile UE. Uniunea Europeană utilizează PND pentru evaluarea și localizarea fondurilor financiare acordate României. Una din cele 6 priorități ale acestui plan se referă la sprijinirea dezvoltării echilibrate a tuturor regiunilor țării
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
trecerea de la socialism (capitalism de stat) la capitalism liberal poate fi înțeleasă ca schimbare a mecanismului prin care se realizează transformarea în marfă a forței de muncă, a banilor, a pământului și a altor factori de producție. Doctrina „necesității asumate”, fundamentarea regimului pe rolul conducător al partidului comunist devine din ce în ce mai greu de susținut și este respinsă, în ultimă instanță, pe măsură ce statele comuniste își pierd abilitatea de a folosi această doctrină pentru a-și mobiliza populațiile, pentru a face față competiției economice
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
economice sunt rareori bazate exclusiv pe informația conținută în sistemul de prețuri sau prezumții generale cu privire la moralitatea și onestitatea potențialilor parteneri. Dimpotrivă, informația explicită sau implicită, obținută prin intermediul relațiilor sociale existente, este adesea considerată drept baza cea mai sigură pentru fundamentarea deciziilor (Granovetter, 1985, pp. 487-493). Stark (1990; 1992) și Stark și Bruszt (1998) au arătat că actorii economici din ECE au avut tendința să recombine resursele instituționale moștenite din perioada comunistă, pentru a supraviețui și a se adapta la incertitudinile
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
cea a justiției ca virtute, „justiția este prima virtute a instituțiilor sociale așa cum este adevărul pentru sistemele de gândire” (J. Rawls, apud Pop, 2002, p. 412), iar legile și instituțiile unei societăți nu pot fi acceptate decât dacă sunt juste. Fundamentarea justiției ca echitate, în concepția lui J. Rawls, are la bază două principii: principiul libertății, potrivit căruia „orice individ este îndreptățit la cea mai comprehensivă libertate de bază, care să fie compatibilă cu același tip de libertate pentru ceilalți indivizi
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]