4,554 matches
-
mult decât personajul în sine frapează, în notațiile diaristice, surprinderea atmosferei cenușii, banale, a vieții de provincie. În a doua parte se dezvăluie că jurnalul fetei este, de fapt, romanul de debut al unui tânăr scriitor, prezentându-se amănunte despre geneza textului și fragmente din biografia autorului. Ficțiunea nu numai că devine sinonimă cu viața, dar chiar îi deviază cursul în momentul în care autorul află că prototipul personajului său, cu aceeași istorie și cu același nume, există și în realitate
TATULICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290098_a_291427]
-
și critica italiană, retrospectivă a exegezei despre scriitorul italian, Elisabeta Naum arată că pentru critică opera lui D’Annunzio nu e decât un pretext pentru o ideologie sau teorie care își caută legitimarea. Un studiu de M. Nanu demonstrează polemic geneza românească a motivelor poetice la Ienăchiță Văcărescu, fără a rezolva totuși incidențele cu motivele goetheene. Lui N. Balca îi este găzduit un studiu filosofic, Deosebirea calitativă absolută între Dumnezeu și om și problema revelației, care denunță „teologia dialectică” hegeliană, dar
THESIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290166_a_291495]
-
izvoare străine. T. expune și recomandă, tot după B. P. Hasdeu, principiile metodei filologice în cercetarea folclorului, în speță a proverbelor. O lucrare despre colinde relevă substratul păgân al acestora și atinge unele chestiuni de teorie a creației populare, precum geneza și circulația unor specii. Problema creatorului popular l-a interesat în mod deosebit, ceea ce reiese și din insistența cu care s-a concentrat asupra lui Petrea Crețul Șolcanu, lăutarul Brăilei. Intenția de a scrie un studiu și despre basme nu
TEODORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290140_a_291469]
-
București, 1986; O capodoperă a baladei românești: „Toma Alimoș”, îngr. și pref. Iordan Datcu și Viorica Săvulescu, București, 1989. Repere bibliografice: N. Iorga, Balada populară românească. Originea și ciclurile ei, Vălenii de Munte, 1910; Petru Caraman, Contribuție la cronologizarea și geneza baladei populare la români, AAF, 1932, 53-105, 1933, 21-88; Gh. Vrabie, Balada populară română, București, 1966, 389-393; Liviu Rusu, Viziunea lumii în poezia noastră populară, București, 1967, 163-179; Dicț. lit. 1900, 856; Iordan Datcu, Un mit - Toma Alimoș, București, 1999
TOMA ALIMOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290212_a_291541]
-
definitivă din anul 1866, apărută sub titlul Poezii populare ale românilor. De-a lungul timpului, balada Miorița a cunoscut o largă răspândire în toate teritoriile locuite de români, în nordul și în sudul Dunării, circulând în peste 1000 de variante. Geneza ei se pierde în negura timpului și ea este rezultatul procesului de transmitere pe cale orală, al împletirii diferitelor teme și motive folclorice. Dintre toate ipotezele referitoare la originea baladei, potrivit cărora ar avea la bază un fapt real petrecut între
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
precizează acesta, „junimiștii se prezentau ca un element modernizator al bătrânului organism conservator“50). Legăturile lui Bacalbașa cu conservatorii de după 1900, îl fac însă să nu și dea seama că partidul în slujba căruia își pusese pana stipendiată, legat prin geneză de marea proprietate rurală (a moșierimii), pe care o apăra programatic, era sortit pieirii odată cu spulberarea - ca urmare a reformei agrare - a bazei de clasa care-l susținea. Cu naivitate, Bacalbașa mai credea că degringolada Partidului Conservator din anii 1914-1916
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
copii după cele realizate cu ajutorul dvs., poate vă va face plăcere. Altfel, cum v-aș putea procura o 716 bucurie sau o satisfacție? Mă gândesc, iată, să Încerc a vă amuza cu această... avanpremieră a notelor referitoare la Broscuța, despre geneza căreia mi-ați vorbit. Nu vi se pare interesant? În orice caz, e sigur că nimeni dintre comentatorii lui E. Lovinescu habar n-a avut până acum ce Încifrează această minusculă istorioară, căci prea puțini au obiceiul să foreze prin
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
spirituală individuală contează, este o participare voluntară sau involuntară la făurirea destinului comun. Fiecare act răzleț, de curaj sau de lașitate, de generozitate sau de egoism, de dragoste sau de violență, de inerție, de tăcere vinovată, de indiferență, contribuie la geneza unui eveniment ulterior care a prins formă pe baza trăirilor individuale statistic majoritare. Aceste reflecții ar trebui să ne pună pe gânduri, să trezească în noi un simț al răspunderii individuale în fața istoriei printr-un control asupra atitudinilor noastre. Dacă
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
documentar biografic În care, pe lângă interviuri etc., să am eventual și o confesiune de scriitor (În genul celor ale lui Liviu Rebreanu, să zicem), În care să punctezi drumul tău prin vreme și prin vremuri, cu un accent particular asupra genezei cărților tale. Dacă nu ne-ar despărți atâta amar de ape și de pământuri, am putea realiza acest documentar biografic Împreună, pe parcursul a câtorva Întâlniri succesive. În Împrejurările actuale Însă, tot greul cade, din păcate, asupra ta și știu sub
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
mai bune și setea de dreptate, rămân permanent valabile, căci sunt identice cu cele ce au animat pe toți idealiștii popoarelor lumii. 6 August 1945 Comandantul legionar general Nicolae Petrașcu Câteva considerații pe marginea Circularei Ideea care a stat la geneza acestui document istoric, a fost de a abate atenția comuniștilor, de la proiectata deportare a legionarilor, prin îndemnul care li se dădea de a se preocupa de autoclădirea lor pe linie moral-spirituală și încadrarea lor cinstită în munca de refacere a
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
unește, ea ne susține, ea ne salvează viața, ea ne închide ochii în clipa din urmă și trece cu noi împreună dincolo în lumea umbrelor, căci ea este preexistentă și omniprezentă fiind forma perceptibilă nouă a Dumnezeirii, din care prin Geneză și după puterile noastre omenești am primit și noi o infinit de mică parte”. Cu asta, Domnul Pătrașcu a tăcut, și noi deasemeni, meditând asupra celor ce ne relatase dânsul. Zilele treceau mai ușor cu tot felul de evenimente, care
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
luptei lui. Studiind zecile de volume ți se dă posibilitatea să te cufunzi și să trăiești în lumea trecutului de atunci și să poți înțelege fenomenele, care frământau societatea românească, în acele momente de schimbări structurale sau poate chiar de geneză a unei noi lumi. Atmosfera de caldă colaborare a întregului personal, care participă la gestionarea acestui uriaș tezaur arhivistic, cu cei care își dedică o parte din viața proprie acestui studiu este ceea ce a asigurat succesul atâtor lucrări de istorie
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Universității din Pennsylvania) și să publice în reviste prestigioase. Prima carte, Conceptul de literatură veche, i-a apărut în 1968. Au urmat Retorica și reabilitarea ei în filosofia contemporană (1969), La Retorica nel suo sviluppo storico (1971), Retorica și neoretorica. Geneză. Evoluție. Perspective (1973). Cartea despre reabilitarea retoricii fusese tradusă, în 1970, în limbile italiană și engleză. Tălmăciri în limbi străine a cunoscut și volumul Retorica și neoretorica - în franceză (1982) și în japoneză (1979). Un susținător al retoricii a fost
FLORESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287032_a_288361]
-
fundamentale ale climatului cultural și „ideologic” dintr-o epocă dată. SCRIERI: Conceptul de literatură veche, București, 1968; Retorica și reabilitarea ei în filosofia contemporană, București, 1969; La Retorica nel suo sviluppo storico, pref. Renato Barilli, Bologna, 1971; Retorica și neoretorica. Geneză. Evoluție. Perspective, București, 1973; ed. (La Rhétorique et la néorhétorique. Genèse. Évolution. Perspectives), tr. Melania Munteanu, București-Paris, 1982. Repere bibliografice: Silvian Iosifescu, „Conceptul de literatură veche”, „Scânteia”, 1969, 7978; L. Volovici, „Conceptul de literatură veche”, ALIL, t. XX, 1969; Partenie
FLORESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287032_a_288361]
-
tr. Melania Munteanu, București-Paris, 1982. Repere bibliografice: Silvian Iosifescu, „Conceptul de literatură veche”, „Scânteia”, 1969, 7978; L. Volovici, „Conceptul de literatură veche”, ALIL, t. XX, 1969; Partenie Murariu, „Conceptul de literatură veche”, O, 1970, 6; Aurel Sasu, „Retorica și neoretorica. Geneză. Evoluție. Perspective”, CREL, 1974, 3; Henri Wald, „La Rhétorique et la néorhétorique”, CREL, 1987, 1; Dicț. esențial, 315-316; Popa, Ist. lit., II, 1166. D.H.M.
FLORESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287032_a_288361]
-
Gabriela Danțiș, București, 1980; Manolescu, Arca, I, 106-119, passim; Piru, Ist. lit., 97-99; Anghelescu, Scriitori, 113-149; Valentin Tașcu, Nivele sociale - nivele de lectură în romanul lui Nicolae Filimon, DFC, 1-15; Papahagi, Critica, 22-38; Țeposu, Viața, 17-23; Cornea, Itinerar, 105-150; Cosma, Geneza, 81-83, 93-103, passim; Constantin Mateescu, Pe urmele lui Nicolae Filimon, București, 1985; Călinescu, Biblioteci, 25-48, 99-102; Cornea, Aproapele, 163-189; Manolescu, Istoria, I, 322-325; Negoițescu, Ist. lit., I, 33-40; Faifer, Semnele, 110-112; Dicț. analitic, I, 179-182, II, 25-27, III, 125-126; Dicț
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
primei sale cărți cea mai importantă plăsmuire a eposului românesc tradițional: Miorița (1964). Este lucrarea care l-a consacrat și i-a adus Premiul „B.P. Hasdeu” al Academiei Române. Studiul introductiv, cu cele patru mari secțiuni ale sale (Introducere, Tipologie, Circulație, Geneză), este o adâncită dezbatere asupra vastei problematici a subiectului: morfologia tematică, formulele de expresie, tematica motivelor de contaminare, versificație și probleme de compoziție, tipologia subiectului, raportul dintre tradiție și inovație, versiunea baladă, versiunea colind, variantele externe. Așa cum a remarcat Mircea
FOCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287059_a_288388]
-
care însumează 127 de poziții. Alte câteva componente particularizează opera lui F.: aceea de bibliograf, responsabil al colectivului care a realizat Bibliografia generală a etnografiei și folclorului românesc (I-II, 1968-2002), în fine, aceea de editor. SCRIERI: Miorița. Tipologie, circulație, geneză, texte, pref. Pavel Apostol, București, 1964; Bibliografia generală a etnografiei și folclorului românesc, I-II, București, 1968-2002 (în colaborare); G. Coșbuc și creația populară, București, 1971; Recherches comparées de folklore sud-est européen, București, 1972; Coordonate sud-est europene ale baladei populare
FOCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287059_a_288388]
-
duhovnicilor ortodoxiei românești. SCRIERI: Jertfă și răscumpărare, București, 1973; Îndrumări metodologice și didactice pentru predarea religiei în școală, București, 1990; Rugăciunea „Tatăl Nostru”, București, 2002. Repere bibliografice: Radu Herjeu, Printre rânduri, București, 2001, 119-133; Dorin Popa, Cu Părintele Galeriu între Geneză și Apocalipsă, București, 2002. C.M.B.
GALERIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287137_a_288466]
-
termenilor deja utilizați de Homer, cum ar fi aér, áither, kósmos, nómos, psyché, kyklos etc. Analiza conceptuală filosofică își trage sursele din vechea reflecție despre lume a protofilosofiei. În cazul poemelor hesiodice se observă, spre exemplu, că deslușirea mitică a genezei din Teogonia anticipează efortul milesienilor de a identifica elementul primordial, iar ideea istoriei omenirii ca succesiune a vârstelor din Munci și zile anunță explicația sociogonică a lui Platon. Cercetarea protofilosofiei, legitimă în sine, servește la precizarea momentului nașterii filosofiei și
FRENKIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287088_a_288417]
-
primordial, iar ideea istoriei omenirii ca succesiune a vârstelor din Munci și zile anunță explicația sociogonică a lui Platon. Cercetarea protofilosofiei, legitimă în sine, servește la precizarea momentului nașterii filosofiei și la reliefarea prin contrast a trăsăturilor ei definitorii. Problema genezei filosofiei grecești, deseori explicată de specialiști prin influența orientală, nu-l lasă indiferent pe comparatist: el îi dedică numeroase articole, precum și două cărți importante, L’Orient et les origines de l’idéalisme subjectif dans la pensée éuropéenne (1946) și Scepticismul
FRENKIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287088_a_288417]
-
prozei ritmice, metrica Țiganiadei lui I. Budai-Deleanu, fonosimbolismul rimelor bacoviene, valoarea expresiva a neologismelor în limba poetica. Preferințele lui s-au îndreptat către Mihai Eminescu și Lucian Blaga. După ce tipărește numeroase articole despre diferite aspecte ale liricii eminesciene (comentarii cu privire la geneză unor poezii, analize stilistice) și despre proza poetului, publică Stilul poetic al lui Eminescu (1964), sinteză a treizeci de ani de cercetări asidue, cea mai bogată exegeza de până atunci a limbii și stilului eminescian. Punând la contribuție mijloacele criticii
GALAXIA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287134_a_288463]
-
propriei opțiuni pentru un sens sau altul și de restabilirea conotațiilor unor cuvinte din engleza elizabetană, ceea ce face posibilă redarea ambiguității unei sintagme în limba română. Din această perspectivă, opera de traducător implică și una de critic literar, care comentează geneza sonetelor, restabilește ordinea intenționată de scriitorul englez, precizează corespondențele cu realitatea, considerând sonetele fragmente dintr-o „poveste” pe care o recompun. Demersul este unul multidisciplinar, pentru că domeniul lingvistic implică și discutarea unor probleme de istorie și sociologie. Formula a avut
DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286721_a_288050]
-
fonction littéraire nationale et l’importance en plan universel, RSL, 1968; Paul Mihail, Zamfira Mihail, O traducere românească inedită a scrierii religioase spaniole „Desiderie”, MO, 1972, 7-8, 1973, 7-8, 1974, 1-2, 5-6, 1975, 1-2, 1976, 1-2; Paul Mihail, Zamfira Mihail, Geneza manuscrisului românesc „Desiderie”, secolul al XVIII-lea, din Biblioteca Arhiepiscopiei Craiovei, fond „Mitropolit Firmilian”, MO, 1979, 1-3; Paul Mihail, Schitul Poiana Mărului, un centru ortodox cărturăresc, în Spiritualitate și istorie la Întorsura Carpaților, I, Buzău, 1983, 355-384; Dario Racanello, La
DESIDERIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286737_a_288066]
-
a sfârșitului îi alungă toate iluziile și îi provoacă o suferință profundă. Cu sufletul înfrigurat de spaima trecerii și a morții, cu spiritul tragic debusolat de lipsa oricăror repere certe, poetul vede un remediu doar în călătoria spre starea de dinaintea genezei, unitară, coerentă, esențială, neclintită și nemăsurată de timp. Cu anii, această angoasă se mai estompează, viziunea tenebroasă se mai limpezește și în următoarele volume - Integrare în vis (1967), Al acestei memorii (1984), Clepsidra tăcută (1988) - D. pare tot mai pătruns
DIMA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286764_a_288093]