5,440 matches
-
de conducător, continuau să studieze și după această etapă de vârstă, chiar până spre 35 de ani, preocupările predominante fiind pe tărâmul filosofiei și moralei. Alături de aceste preocupări, în ultima etapă de școlarizare, tinerii beneficiau de studiul sistematic al astronomiei, geometriei, muzicii și retoricii, în urma căruia puteau intra în posesia adevărului, binelui și frumosului, întrunind calitățile unui bun conducător politic sau strateg. Aristotel (384-322 î. Hr.), figură enciclopedică a antichității grecești, s-a remarcat de la început în domeniul educației și formării tinerilor
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
care funcționau în afara mănăstirilor erau coordonate în majoritate tot de un corp didactic călugăresc, dar de data aceasta educația se adresa și altor categorii de tineri. Drept urmare, pe lângă o educație severă religioasă, învățământul începea să asimileze și elemente de gramatică, geometrie, astronomie sau muzică, retorica fiind studiată cu preponderență din textele lui Cicero sau Quintilian. În marile orașe din Apus apar pentru prima oară, începând cu secolul XII, așa-numitele școli comunale, cu predare în limba națională. Tot în această perioadă
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
școli. Reorganizând școala de grad superior de la Tyrnavia (Slovacia), în 1554, pedagogul a introdus o serie de discipline de învățământ prin care urmărea să formeze dimensiunea umanistă a tânărului. În consecință, alături de retorică, poetică și gramatică, erau adăugate aritmetica și geometria. Marele pedagog umanist, Nicolaus Olahus, a avut meritul de a se fi îngrijit de elaborarea și tipărirea de manuale școlare, de a fi militat pentru accesul egal al tuturor copiilor la educație, fără îndoială o latură esențială a curentului umanist
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
îl îndrumau spre dobândirea virtuții. Primordial, copilul trebuia să învețe scris-cititul, apoi să studieze desenul, limba maternă, o limbă clasică (latina sau greaca), precum și limba franceză. În afara acestor discipline umaniste, instrucția elevului urma să parcurgă elemente de matematică, contabilitate și geometria euclidiană, iar în partea finală a educației, tânărul trebuia să stăpânească informații din dreptul civil, istorie, logică, retorică și drept constituțional. Instrucția tânărului se finaliza prin asimilarea unei meserii și prin efectuarea unor călătorii, care să-l ajute să cunoască
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
-lea, activitatea didactică se desfășura după o programă care studia gramatica limbii latine, retorica și dialectica, la care se mai adăugau lecții de religie și astronomie, de biologie și istorie, de aritmetică, geografie și fizică. În cadrul colegiilor se studia aritmetica, geometria, astronomia și muzica. La colegiul înființat de Honterus la Brașov, în anul 1544, s-a predat și cosmografia, tipărită chiar de el. Școlile de limbă română și slavonă din secolul al XVII-lea (Sf. Gheorghe Vechi, Câmpulung, Târgoviște, Putna, Iași
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
programă asemănătoare. La Târgoviște, în anul 1667, a fost elaborată o primă gramatică în limba română. În asemenea școli se propuneau exerciții de scriere și citire, se predau cunoștințe de aritmetică (în special cele patru operații), noțiuni de cronologie, de geometrie (măsurarea pământului), de inițiere în cunoașterea mărfurilor ce translatau prin vămi, cunoașterea pravilelor țării, cântările bisericești, tipicul slujbei religioase etc. Planul de învățământ al colegiului din Orăștie cuprindea gramatica, retorica, logica, psihologia, metafizica, istoria și algebra, iar colegiul din Alba-Iulia
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
elaborează o carte de fizică experimentală etc. Academia Domnească din Iași, în special în perioada 1765-1821, propunea o nouă orientare a studiilor, în care planul de învățământ cuprindea fizică modernă, psihologie rațională, logică, gramatică elină, latină și arabă, retorica aritmetica, geometria, algebra, trigonometria, dreptul, geodezia, arhitectura în limba română (după anul 1813), desenul ingineresc. De pregătirea inginerilor hotarnici se preocupa, după anul 1818, Gheorghe Lazăr. Se remarcă aici profesorul Nichifor Theotokis, autor al unei lucrări de fizică, Elemente de fizică, publicată
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
pe săptămână, în fiecare dimineață de la 9 la 10. De asemenea, în hrisovul lui Alexandru Ipsilanti destinat școlilor, se prevedea derularea activității instructiv-educative după un orar alcătuit în conformitate cu principiile pedagogice, în care dimineața erau incluse obiectele școlare mai dificile (aritmetica, geometria, filosofia), iar după-amiaza, discipline cu caracter umanist (istoria, astronomia, geografia etc.) La școala de la Sf. Gheorghe-Vechi din București, învățătorul preda dimineața gramatica, iar după-amiaza ,,bisericeasca învățătură a credinței”, un alt învățător susținea dimineața lecții de aritmetică și geometrie, iar după-amiaza
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
dificile (aritmetica, geometria, filosofia), iar după-amiaza, discipline cu caracter umanist (istoria, astronomia, geografia etc.) La școala de la Sf. Gheorghe-Vechi din București, învățătorul preda dimineața gramatica, iar după-amiaza ,,bisericeasca învățătură a credinței”, un alt învățător susținea dimineața lecții de aritmetică și geometrie, iar după-amiaza preda geografia. Intrarea la clasă nu se făcea haotic, ci se anunța prin clopoțel și sub supravegherea pedagogului. Elevii beneficiau de un program zilnic riguros. Astfel, înaintea începerii cursurilor ascultau mai întâi slujba utreniei, apoi intrau în sala
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de unde vor fi aduse în afara lanțului carpatic de către tinerii ardeleni ce învățau în școlile muntene și moldovene. În multe școli se punea un accent deosebit pe ,,învățătura bisericească”, în altele se predau cântările, noțiuni de istorie, de geografie, de aritmetică, geometrie, comerț, filozofie etc. La București. a apărut. în anul 1789. Descrierea Valahiei, un manual de geografie politică, iar în 1795 se tipărește la Iași De obște gheografie, o traducere după Buffier, în care dascălul Amfilohie oferea sfaturi metodice, recomandând învățătorilor
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
formulat de Comenius, care făcea din intuiție mai ales un mijloc de dobândire a reprezentărilor. Bizuindu-se pe cele trei caracteristici ale determinării cunoștințelor, Pestalozzi stabilea obiectele de învățământ aferente instrucției: numărului îi corespunde predarea aritmeticii, formei îi corespunde predarea geometriei, desenului, scrierii și lucrului manual, în timp ce numelui i se pretează predarea limbii materne, științelor naturale și celor umaniste. La toate acestea, pedagogul elvețian mai adăuga în mod obligatoriu gimnastica. Instituțiile care concură la educarea copilului sunt prezentate într-o structură
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
cel puțin doi învățători și un ajutor, iar orarul săptămânal nu putea fi mai mic de 18 ore și mai mare de 24 de ore. Obiectele de învățământ erau mai diversificate, conținând și studiul limbii germane sau maghiare, economia rurală, geometrie, contabilitate simplă, diferențiindu-se studiul acestora din nou pe cele două sexe. Școlile cetățenești se întindeau pe 6 ani pentru băieți și pe durata a 4 ani pentru fete, în care puteau activa 4-6 învățători, cel puțin un ajutor, iar
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
elementare și-a întrerupt șederea aici (mânăstirea a fost ocupată de trupe în cursul unui conflict dintre papă și împăratul romano-german) și a fost trimis la Universitatea din Napoli; acolo a studiat cele șapte arte liberale: gramatica, logica, retorica, aritmetica, geometria, muzica și astronomia. Își începe educația în filosofie odată cu studiul "artelor" logicii și astronomiei: citește tratatele logice ale lui Aristotel și comentariile învățaților ulteriori și este familiarizat cu lucrările științifice și cosmologice ale lui Aristotel de către un profesor numit Peter
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
la construcții vor studia podul ca atare, cu caracteristicile sale constructive, deși ca ingineri vor fi angrenați în construirea podului de peste Dunăre, la Giurgiu de pildă. * Natura sociologiei este identică cu cea a logicii formale sau matematicii, mai precis a geometriei; ea este, după spusele lui Simmel, chiar o geometrie socială. * Nu legile sociale reprezintă ținta cercetării sociologice, ci conexiunile, formarea grupurilor. b. Simmel deschizător de drumuri în sociologie. Sociologia sa este eclectică, fiind categorisită deopotrivă ca sociologie a conflictului, interacționistă
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
sale constructive, deși ca ingineri vor fi angrenați în construirea podului de peste Dunăre, la Giurgiu de pildă. * Natura sociologiei este identică cu cea a logicii formale sau matematicii, mai precis a geometriei; ea este, după spusele lui Simmel, chiar o geometrie socială. * Nu legile sociale reprezintă ținta cercetării sociologice, ci conexiunile, formarea grupurilor. b. Simmel deschizător de drumuri în sociologie. Sociologia sa este eclectică, fiind categorisită deopotrivă ca sociologie a conflictului, interacționistă și formalistă. Îi sunt recunoscute lui Simmel cel puțin
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
frecventezi cu Dumnezeu știe cine. Gabriela își desprinse privirea de grădina pe care toamna o făcea strălucitoare, și se întoarse pe călcâie. Ușor agasată de invitația doamnei Dunin, o luă pe coridorul întunecos, irizat de scânteierea depărtată a zilei, supraveghind geometria dalelor: vârful piciorului trebuia să depășească la fiecare pas conturul cuștilor lor. În fața ușii secretariatului, stăteau multe eleve nerăbdătoare, în așteptarea corespondenților, care trebuiau să le scoată în oraș. Ea nu avea o asemenea grijă, nimeni nu va veni s-
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
nebunie în Occident. Există oameni, zei și animale melancolice, sfinți și juisori melancolici, ființe abandonate și îndrăgostiți melancolici, bolnavi și sănătoși melancolici, temperamente, vârste, expresii, gesturi, priviri și atitudini melancolice, cuburi și poliedre melancolice. Marmura e melancolică. Cunoașterea e melancolică. Geometria și arta sunt melancolice. Viața e melancolică. Doar moartea nu e nimic. Ea, care are un loc important în melancolie, nu există decât în viață și prin viață. După, ea nu mai e nimic. Nel, încă studentă, primi, în redacția
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
ne rămân memorii, confesiuni, amintiri, descrieri, însemnări meditative, iscoditoare, sentimentale, grave, cu frământări sufletești, înclinate spre ascunzișuri umane sau exteriorizate în diverse maniere, prin artă semnele fixate în edificii de genul bronzului de Paciurea, albastrului special al lui Bălașa sau geometria metafizică a lui E. Tăutu capătă altă semnificație și altă rezonanță. Brâncuși afirmase undeva că "am muncit atât de mult, am cioplit atât de mult, încât din sutele, miile, infinitele forme, am reușit să dau la suprafață forma pură care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
arată că "este cu făptură, cum se vede, peste toate mănăstirile aici în țară, mai iscusită". Am coborât scările multe și am urcat agale dealul Copoului. Dialogul s-a înfiripat ușor și a alunecat tocmai spre ideile care mă interesau. Geometria locului parcă se complică printr-o dictare preeminentă, poate și printr-un impuls energizant venit de undeva de deasupra copacilor. Lipsit de o componentă umanist-filozofică, locul meu, asupra căruia foșnetul frunzelor era ca un murmur de oracol, mă rog, ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Liviu Apetroaie sau mai tinerii universitari Bogdan Crețu, Emanuela Ilie, Lidia Iacob, Lăcrămioara Petrescu, Antonio Patraș, Doris Mironescu... Să ne amintim că în învățământul medieval sau în cel mai recent retorica figura printre cele șapte arte liberale gramatica, dialectica, aritmetica, geometria, astronomia, muzica, ea reprezenta o componentă esențială a idealului educațional. De ce societatea de azi n-o mai fi având nevoie de așa ceva? Drept urmare, ne cam obișnuim cu vorbirea sterilă, incoerentă, plată, incoloră, plictisitoare, fără relief și fără substanță a unor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
ei de rezonanță sufletească. Scuza ar fi că acest "popas" îl face sub razele soarelui ce dau o lumină strecurată vibratoriu precum în poienile textuale ale codrului marelui poet. Cititorul se reculege într-o liniște profundă ca apoi să penetreze geometria discursului, o face cu bucuria smerită a unei stări de transcendență. Își construiește mai multe variante mentale pentru ca măcar una dintre ele să corespundă actului de cunoaștere esențial și înțelegerii sensibilității mesajului. Lectura poeziei este și ea o aventură care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
sticlă ivit într-o dimineață a acelui februarie, dintre brazii înalți și dantelați cu spumă albă de nea s-ar fi înfățișat, în tăcerea sunetelor estompate, o ciudată arătare, dar era masca peste chipul ființei palatului cu oglinzi, de o geometrie fină a firii. Și cerul învolburat de iarnă cenușie se coboară peste tot, peste liniștea imensă a muntelui. Încă păstrez imaginea bisericii noi, cu sfinții și îngerii pictați pe bolta înaltă, care se uită la noi cu ochii mari, mirându
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
nuanțe fragile. Nu apucă să-și ridice ochii aburiți spre broderia reliefului din orizont și pe masă se oprește grațioasă dar impasibilă pasărea măiastră. Nici nu ia în seamă figura lividă de pe scaun, surâsul ciocului flegmatic însă iluminat de perfecțiunea geometriei aripilor ancestrale trece nonșalant pe lângă trupul inert. Nici nu merită vreo atenție cel cu verbul vlăguit și intrat într-o negură stăpână pe gânduri. Doar universul cu năluci și miresme de trandafir și dafin, doar sângele din scoarța copacilor când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
la principalele tutungerii (p. 368). Tramvaiuri: Direcția, șoseaua Bonaparte; director: G. Winn Webb; casier, Ed. Pugh (p. 369). Universitatea, Palatul Academiei; I. Zalomit, rectorul Universității; I. Nicolescu, secretar; Facultatea de științe: Al. Marin, decanul facultății; Al. Marin, chimie; Al. Orăscu, geometrie descriptivă; Dim. Petrescu, astronomie și geologie; Em. Bacaloglu, fizică; Gr. ștefănescu, geologie și mineralogie; dr. D. Brânză, botanică; col. I. Lahovary, analiză infinitezimală; Sp. Haret, mecanică; G. Gogu, geometrie analitică; dr. Al.N. Vițu, zoologice; David Emanoil, algebră superioară; Facultatea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
de științe: Al. Marin, decanul facultății; Al. Marin, chimie; Al. Orăscu, geometrie descriptivă; Dim. Petrescu, astronomie și geologie; Em. Bacaloglu, fizică; Gr. ștefănescu, geologie și mineralogie; dr. D. Brânză, botanică; col. I. Lahovary, analiză infinitezimală; Sp. Haret, mecanică; G. Gogu, geometrie analitică; dr. Al.N. Vițu, zoologice; David Emanoil, algebră superioară; Facultatea de Litere: B.P. Hasdeu, decanul Facultății; I. Zalomit, filologie comparată; B.P. Hasdeu, istorie română; Ep. Francudi, literatură greacă; I. Cernătescu, istorie universală; N. Quintescu, literatură latină; Gr. Tocilescu, istorie
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]