9,375 matches
-
A DESCHIS STAGIUNEA 2014-2015 Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1354 din 15 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Cenaclul Filialei Ligii Scriitorilor din Baia Mare a deschis stagiunea 2014-2015 Mai conștiincioși ca orice școlari, pe 13 septembrie, zi de glorie în istoria României, "Ziua Pompierilor", azi membrii Ligii Scriitorilor, Filiala Maramureș, au deschis sesiunea de cenaclu 2014- 2015. Bucuroși de reîntâlnire, cu greu stăpânindu-se să rupă poveștile de peste vară, doamna Carmena Băințan, președinta filialei Maramureș a Ligii Scriitorilor, după
CENACLUL FILIALEI LIGII SCRIITORILOR DIN BAIA MARE A DESCHIS STAGIUNEA 2014-2015 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362159_a_363488]
-
dușmani, de buni și răi ... , analizați și judecați cu mintea ageră a unui copil care evoluează surprinzător și care, deși se maturizează rapid, obligat de vicisitudinile existenței, nu-și va pierde candoarea și sinceritatea nici măcar atunci când, matură devenind scriitoarea, laurii gloriei publice îi vor încununa fruntea. „Tata se ocupa, pe lângă serviciul de la Sfatul Popular din comuna Șușani, cu alfabetizarea. Mama, care era analfabetă, era tare mândră de el. Pe ea a învățat-o să se iscălească, atât a reușit. Scria: Nica
DRUMUL SPRE SUFLET SAU...FETIŢA CARE ŞI-A SĂRIT UMBRA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362127_a_363456]
-
-o, chiar dacă veșnic rămâne acolo. De aici și până la finalul cărții, Tăcerea își poartă „magia limbajului”, între o poetică a absenței rostirii, a abstracțiunii și o poetică a prezenței, prin bogăția de metafore inedite: „Neînvățând să tac Tăcerea, imn întru gloria ei, acum, înalț! Cu un crin în mână, întru deșertăciunea „Clipei cea repede”, tot cerul inimii mele, azi!” Complex și polifonic, Poetul își raportează Tăcerile, în mod deosebit, la el însuși, aducând în prim-plan, prin mottourile fiecărui poem, nuclee
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
iubirea. Trandafirului roșu sau alb îi alătură trandafirul albastru, semn al imposibilului devenit posibil: „De acum, plâng și mă rog pentru istovul trandafirului albastru, de acum nu mai sunt eroul propriei mele vieți, ci doar sculptorul umbrei cea orbită de glorie, de acum încep să învăț să tac și să plâng în Limba Română!”; „Cuvintele - trandafiri nevăzuți!”; „O pasăre trece podul de trandafiri!”, „Am tăcut la îndemnul trandafirului albastru!”; „Am nevoie să îți simt umbra în fiecare clipă, culcată galeș în
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
tot l-am pierdut în războaie în care iubirea în vers se preface...” Și dacă lumea a fost creată prin Cuvânt, ca „replică” a Tăcerii absolute și Cuvântul divin a fost întrupat, atunci este de necontestat valoarea acestor poeme: „O, Glorie celor ce știu să tacă, fericiți cei ce știu bezna inimii bete, sub povara nuntirii, iată-mă-s, ca un martir fără cer, fără sete ... ” Bornă importantă în creația lui Theodor Răpan, Evanghelia Tăcerii - Solilocvii trece prin toate volumele de
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
văzând pe cineva de la extrema cealaltă. Exagerarea - este, conform definiției, tot o minciună, dar una cantitativă și nu calitativă. În general scopul este lauda de sine. Exponenții tipici sunt pescarii și vînătorii. Aș generaliza - vânătorii de elogii, de osanale, de glorie. Ținând cont că e vorba de o minciună cantitativă, aici aș încadra exagerările aparent involuntare. Atenție, de fapt sunt intenționate, cu scopul de a minimiza. - În cinci minute ajung și eu ! deși te afli în celălalt colț al orașului. - Mergi
DESPRE MINCIUNĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362238_a_363567]
-
și să bei din roua norilor cu care te însoțești, să admiri cu uimire panorama de vis a unei văi acoperită de un ocean verde și cea a munților încărcați de zăpadă, când simți și trăiești clipe de nedescris, nici o glorie a pământului, nici cel mai bun prieten, nici cea mai mare iubire, nimic din toate aceste lucruri nu mai prezintă importanță pentru tine, în acele momente, căci trăiești clipele veșniciei. Nu de puține ori, omul cerului rămâne fără cuvinte la
ULTIMUL ZBOR de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378680_a_380009]
-
bucuria de a fi, în raiul ăsta mare. Te scald cu privirea pământ umbrit între cer și mare. În suflet doare urma pașilor acestui neam călăuzit de glasul Tău mare. Doamne, în rugă-ți cerem iertare cu tărie, izbândă și glorie să dai României! Îmi este și-mi va fi mereu dor, de visul pe care l-ați ucis, voi cei mulți și goi, voi care ați hrănit doar cu iluzii, luând de secole și sângele din noi. Vai cum plâng
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377690_a_379019]
-
clasică, fără de care comparatismul în filosofie și literatură, cel puțin, n-ar putea merge prea departe, în căutarea paradigmelor de întemeiere, dar mai ales cu simțul nuanței, a trudit mult, cu folos mare pe un cîmp încă neașezat, clădind astfel "gloria" sa. Demetrio Marin, așadar, pornit din Moldova lui Alexandru Philippide, a lui Vasile Pârvan, a lui Theofil Simenschi, a fost încoronat în Italia, unde, la Universitatea din Bari s-a împărțit între filologia sanscrită, filologia latină și filologia română, întregindu
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
-i de mirare dacă este înconjurat cu stimă de rude și prieteni: Cine are avuție Are amici și rude are; E bărbat de omenie, E-nțelept nevoie mare. [32] Banul își arată puterea în toate, trecînd peste onoare, dificultăți sau glorie: Ce-i de necinste-a onora, Ce-i greu de-atins-a cîștiga, Ce nu se cade-a lăuda: Puterea toată stă-n para. [29] Se-nțelege că, față de astfel de concepție materialistă, omul fără de avere nu are comun cu bogatul decît
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Gl'Indiani, ed. cit, p. 111). Firește, cum va rezulta mai departe, eliberarea de sub robia avuției constituie un adevărat ideal pentru "înțelept", care prescrie "sărăcia ca singura avuție a înțeleptului" (331, 12) și, adesea, îi înalță un veritabil imn de glorie: "Mărire ție, sărăcie! prin ajutorul tău am obținut puteri magice supranaturale, așa că văd lumea și nimeni nu mă vede pe mine" (C. FORMICHI, ibid., p. 112). Prețuirea bogăției dacă se poate vorbi de așa ceva este condiționată de bunătatea posesorului, ea
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
socială, odată ce chiar regii pot intra în cele două categorii sus-amintite: Cum musca la rană rîvnește, Și regii doresc avuția: Cei josnici doresc gălăgia, Cel bun numai pacea dorește. [6] Dar, cum vom remarca pe dată, nici în sensul onoarei, gloriei nu pare să meargă preocuparea fundamentală a indianului. E drept că aici e de distins nota caracteristică a fiecărei caste, gloria, onoarea fiind mai potrivită castei războinice, ksatriya, dar chiar pentru reprezentanții acestei de a doua caste, gloria, onoarea
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
josnici doresc gălăgia, Cel bun numai pacea dorește. [6] Dar, cum vom remarca pe dată, nici în sensul onoarei, gloriei nu pare să meargă preocuparea fundamentală a indianului. E drept că aici e de distins nota caracteristică a fiecărei caste, gloria, onoarea fiind mai potrivită castei războinice, ksatriya, dar chiar pentru reprezentanții acestei de a doua caste, gloria, onoarea nu constituie decît țeluri tranzitorii și nu fundamentale, ba în loc de țeluri le-am numi mai degrabă modalități proprii de acțiune pentru
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
onoarei, gloriei nu pare să meargă preocuparea fundamentală a indianului. E drept că aici e de distins nota caracteristică a fiecărei caste, gloria, onoarea fiind mai potrivită castei războinice, ksatriya, dar chiar pentru reprezentanții acestei de a doua caste, gloria, onoarea nu constituie decît țeluri tranzitorii și nu fundamentale, ba în loc de țeluri le-am numi mai degrabă modalități proprii de acțiune pentru atingerea unicului țel: eliberarea, același pentru toate categoriile castale. II. Viața socială În viața socială, indianul împarte comunitatea
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
să evoce dragostea metafizica dintre un pământean și o ființă nepământeană, conflictul dintre două forțe: Viața și Moartea. Pictorul Egor și arheologul Nazarie sosesc pe rând la conacul doamnei Moscu, Egor fiind invitat de fiica doamnei Moscu, Sanda. Profesorul, „o glorie a științei românești“, va face săpături arheologice la Bălănoaia, în căutarea urmelor unei civilizații greco-tracoscitice. Profesiile celor doi nu sunt întâmplătoare, ele simbolizează două naturi diferite: arheologul este „omul pământului și al pietrei“, iar pictorul este „exponentul artei“. Ceea ce remarcăm
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
putut înșela asupra propriei identități. Acest dificil echilibru între afară și înăuntru a fost instaurat de generația romantică formată în Franța și în Germania, o generație marcată de nevoia legitimă de a ieși din tăcerea istoriei. Epoca fusese îndreptată spre glorie, dar acești romantici uitau că nu există glorie fără putere. Adevărata furtună identitară atinge însă generația interbelică. Interogația asupra identității schimbă scara valorică: românii au participat la războiul din 1914 și această angajare în aventura modernă avea să se soldeze
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
între afară și înăuntru a fost instaurat de generația romantică formată în Franța și în Germania, o generație marcată de nevoia legitimă de a ieși din tăcerea istoriei. Epoca fusese îndreptată spre glorie, dar acești romantici uitau că nu există glorie fără putere. Adevărata furtună identitară atinge însă generația interbelică. Interogația asupra identității schimbă scara valorică: românii au participat la războiul din 1914 și această angajare în aventura modernă avea să se soldeze prin recunoașterea saltului decisiv în modernitate. Or, lăsată
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
o tradiție începută de romanticul Bălcescu, au găsit momentul cheie al legăturilor dintre suveran și oastea sa. Victoria lui Ștefan din 1475 aparține doar moldovenilor. Victoriile lui Ștefan și intrarea acestora într-o memorie colectivă de moștenire bizantină, urmate de gloria timpurilor romantice sînt inseparabile de modalitățile înregistrării lor. Pentru a consemna această istorie au fost utilizate analele curții și o cronică de Putna pentru a sublinia rolul Bisericii în istoria țării. Fascicolul de rețele care susțin înălțarea imaginii lui Ștefan
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
țărani sînt abandonați evreilor fără milă; țiganii sînt vînduți ca sclavi. Se grăbesc să, meargă dincolo de fanteziile și de gusturile opresorilor: sînt numiți eliberatori, maeștri auguști, bărbații li se închină căzînd în genunchi, iar femeile își fac un titlu de glorie din favorurile lor." Aceste observații se întîlnesc cu mărturisirile lui Alecsandri, care îi scrie cu amărăciune prietenului său Ion Ghica, într-o scrisoare din 20 mai 1846: "În materie de politică, zece grade sub zero, iartă-mă, prinții domnitori au
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
care desparte cele cîteva familii conducătoare de comunitățile alăturate, absența conștiinței sociale și civice îl frămîntă în asemenea măsură pe Colson, încît el declară: "Ni s-a vorbit atît de frumos despre un nou spirit, despre un entuziasm arzător pentru gloria națională, de eforturile făcute pentru perfecționarea limbii, încît nu putem să credem într-o regenerare care păstrează toate aceste distincții de castă". SEMNELE EXOTISMULUI În viziunea analiștilor perioadei 1830-1850, scandalul se iscă în jurul sorții comunității de țigani. Două sute cincizeci de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
1878. Experiența pariziană este cu atît mai puternică cu cît aceasta reprezintă o experiență inițiatică, de tinerețe. Ea se împlinește într-o Franță care repetă 1789 în 1848, însă fără mijloacele mesianismului revoluționar, într-o Franță care se definește prin gloria memoriei Revoluției, dar care aspiră la un consens reformist. Curînd, reforma apare ca un fel de nostalgie a reinstaurării Revoluției. Această nostalgie este perfect accesibilă spiritelor deja marcate de regretul care amintește de trecutul magnific. Viitorul puterii este imposibil și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în timp ce însușirea revoluției valahe de către tinerii moldoveni este un pas spre fraternizarea națională moldo-valahă. Moldoveanul Alecsandri îi scrie munteanului Bălcescu la 25 iulie 1848: "Dragă Bălcescule și voi toți, frații din Muntenia, voi eroici fii ai Libertății, primiți uralele de glorie și de fericire pe care vi le adresăm noi, emigranții din Moldova. Singură victoria Munteniei ne aduce consolarea pentru nenorocirile trăite în Moldova, fiindcă pentru noi, țara voastră este tot o patrie". Militanții din Țara Românească împreună cu grupul de români
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
marginea poeziilor populare și pentru a-mi completa colecția de cîntece românești. Ești un prieten de nădejde dacă te-ai gîndit la mine cu această ocazie. Aș fi foarte fericit să contribui cu toate mijloacele mele la bunăstarea și la gloria patriei noastre". Același ton se regăsește într-o epistolă adresată lui Ion Ghica, în decembrie 1852: "Am adunat a doua parte a baladelor; voi termina-o zilele acestea spre marea mea satisfacție. Este compusă din 18 mici capodopere populare, din
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
spre independență, iar, în caz de succes, independența înseamnă constituirea suveranității rusești la frontiera mea. Dacă experiența nu reușește, urmează dezordinea și agitația revoluționară". Împăratul Austriei le va reproșa francezilor că au dus o diplomație bazată pe himere și pe glorie deșartă, în vreme ce securitatea imperiului său se află în joc. Unii patrioți români pe care Viena îi califică drept răzvrătiți și exaltați vor reconstruirea unui imperiu daco-roman care ar îngloba și Transilvania. Conștiința acestei amenințări, cu reluări multiple, este precisă în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Helsinki. Cei care manifestă indulgență față de acțiunile ce vizează să reactiveze mediile revanșarde, neonaziste, resimt o stranie vocație "umanitară" cînd trebuie să propovăduiască recrutarea forțată a muncii ieftine din alte țări, se lansează în practici care amintesc anii lipsiți de glorie ai "războiului rece"". Urmărirea disidenților este legitimată. Acțiunea continuă. Represiunea exercitată asupra intelectualilor după 1971 se afirmă în 1977. Susținătorii avangardei Țepeneag -, opozanții dintotdeauna un Paul Goma arestat încă din 1956, iar apoi ținut la domiciliu forțat devin ținta unei
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]