5,715 matches
-
Rubricile principale sunt „Semnalizări”, „Cronica spectacolelor”, „Însemnări mărunte”. Intermitent, apar rubricile „Cronica plastică”, „Cronica politică” și „Revista revistelor”. Se tipăresc, cu precădere, scrierile membrilor grupării, uneori sub pseudonime. Versuri publică Mircea Ionescu-Quintus, Ion Tobor, Ioan Nicoară (traduceri din Charles Baudelaire, Henri de Régnier), Leonida Secrețeanu, Costin Monea, Niculae Paul ș.a. Proza, ilustrată îndeosebi de schițe scrise ingenios și spiritual, este semnată de Niculae Manolescu, Mircea Ionescu-Quintus, Sp.Sp. Ștefănescu. Eseurile și cronicile aparțin lui Mircea Ionescu-Quintus, Costin Monea, Mihail Crăciunescu, Octavian
GANDURI SI RANDURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287157_a_288486]
-
Ion Zamfirescu, Spiritualități românești, pref. autorului, București, 2001; Ion Petrovici, Talentul oratoric. Conferințe la radio. 1932-1943, pref. edit., București, 2002. Antologii: Pro și contra Emil Cioran, București, 1998; Estetică și umanism (Omagiu lui Ion Ianoși), București, 1998; Laudă diferenței (Lui Henri Wald la 80 de ani), București, 2001. Repere bibliografice: Gh. Geană, Filosofia pe scurt, VST, 1978, 30; Z. Ornea, Vulcănescu despre omul românesc, RL, 1992, 17; Tania Radu, Revenirea la Mircea Vulcănescu, LAI, 1992, 19; Florin Grigoraș, „Logos și eros
DIACONU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286751_a_288080]
-
în tendința generală antimimetică. D. s-a remarcat și cu traduceri, de probitate și finețe, publicate în presa literară (Baudelaire, Verlaine, Tristan Tzara, Roger Caillois, Michel Tournier, Albert Camus), ca și în volume semnate individual sau în colaborare (Jean Burgos, Henri Michaux). SCRIERI: Structuri tematice și retorico-stilistice în romantismul românesc (1830-1870) (în colaborare cu Mihaela Mancaș, Roxana Sorescu, Mihai Vornicu, Mihai Zamfir), îngr. și introd. Paul Cornea, București, 1976; Introducere în teoria literaturii, București, 1998; Analiza textului literar, București, 2000; Metafora
DUDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286890_a_288219]
-
Burgos, Pentru o poetică a imaginarului, București, 1988 (în colaborare cu Michaela Gulea); Cuvinte de har. Antologie de poezie religioasă, București, 1993 (în colaborare cu Mihaela Voicu); Marin Tarangul, Prin ochiul lui Nichita, București, 1997 (în colaborare cu Michaela Gulea); Henri Michaux, Mișcări ale ființei interioare, București, 2000. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Studii despre romantismul românesc, RL, 1976, 22; Ion Simuț, Studii despre romantism, LCF, 1976, 31; Șerban Cioculescu, Breviar, RL, 1985,15. G.O.
DUDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286890_a_288219]
-
mai crudă. În ciuda reîntoarcerilor raționaliste, ba de la mijlocul secolului al XIX-lea prin Victor Cousin sau a pozitivismului lui Auguste Comte, ba În prima jumătate a secolului trecut după Încercarea de conciliere a forței vitale cu aceea rațională, efectuată de Henri Bergson, fascinația răului nu mai poate fi ștearsă de nimic. Retrași În reprezentarea artistică și alungați, cel puțin aparent, din realitate, erosul și thanatosul devin ambasdorii legitimi ai naturii umane după ce ideea divinității ei va fi fost respinsă În ciuda tuturor
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
un roman structurat de raportul prezent-trecut, mediat de reprezentările corpului. Memoria este Însă un personaj important al acestui roman, redemptor al trupului În ierarhia valorilor vieții protagonistei. Renée vorbește cu morții, În apostrofuri, În imprecații chiar. Cu soțul ei decedat, Henri, discută săptămînal În cimitir, cerîndu-și iertare că s-a Îndrăgostit, iată, și că are ocazia să-și „refacă viața” la treizeci de ani după fulgerătoarea lor despărțire. Dincolo Însă de astfel de dureroase replici Între trup și memorie, de recolta
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Lothar Rădăceanu și sporadic de Barbu Lăzăreanu, în timp ce Ion Pas face comentarii despre teatru. Sarina Cassvan-Pas oferă fragmente din piesa Calvar. Lui Sandu Teleajen îi aparține schița SF În anul 2027. Literatura străină e prezentă prin traduceri din Upton Sinclair, Henri Barbusse, Moise Nadir, Maxim Gorki. Ultimul număr (8-9/1928), după ce aduce un omagiu la un veac de la nașterea lui Tolstoi, depune o garanție clară pentru atitudinea umanitaristă a revistei, mișcare în care Eugen Relgis a avut o contribuție binecunoscută: este
CUGETUL LIBER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286559_a_287888]
-
acestei reviste se explică prin faptul că redactorii ei, toți membri ai Asociației Criterion, înțeleg să continue ideile pe terenul cărora au lucrat în sânul acesteia”. E anunțată, tot acolo, echipa căreia „responsabilitatea revistei îi aparține”: Ion Cantacuzino, Petru Comarnescu, Henri H. Stahl, Alexandru Cristian Tell și Mircea Vulcănescu, „care o redactează”. Ca și asociația omonimă din care a descins, C., o revistă ambițioasă și consistentă, deși efemeră, a reprezentat un caz mediatic și a rămas în istoria spiritului public românesc
CRITERION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
18801955 Școala Gusti: perenitatea unei paradigme Cătălin Zamfir Ce a lăsat Dimitrie Gusti sociologiei postbelice Maria Larionescu Sociologia monografică a lui D. Gusti: legitimitatea unei sinteze Paul H. Stahl Vizita profesorului Dimitrie Gusti la Chișinău (Basarabia) - 1936 Ioan Mihăilescu Profesorul Henri H. Stahl și școala sociologică de la București Asociația Română de Sociologie Universitatea București Facultatea de Sociologie și Asistență Socială POLIROM Institutul Social Român Din sumarul numărului următor: Maria Voinea Monoparentalitatea și statutul marital al femeii din România Mihaela Prună Căsătorie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Bădescu Școala Gusti: perenitatea unei paradigme / Cătălin Zamfir Ce a lăsat Dimitrie Gusti sociologiei postbelice?/ Maria Larionescu Sociologia monografică a lui D. Gusti: legitimitatea unei sinteze / Paul H. Stahl Vizita profesorului Dimitrie Gusti la Chișinău (Basarabia) - 1936 / Ioan Mihăilescu Profesorul Henri H. Stahl și școala sociologică de la București / Călin Cotoi Anton Golopenția și noua „știință a realității”. Pilonul sociologic al geopoliticii românești interbelice CONVORBIRI SOCIOLOGICE Septimiu Chelcea Opinia publică despre criminalitate, justiție și poliție / Alexandru Rizescu Instituția „vecinătății” în Mărginimea Sibiului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
paradigm Cătălin Zamfir What is Dimitrie Gusti’s heritage for the post-bellum sociology? Maria Larionescu D. Gusti’s monographic sociology: The legitimacy of a synthesis Paul H. Stahl Professor Dimitrie Gusti’s visit to Chișinău (Basarabia) - 1936 Ioan Mihăilescu Professor Henri H. Stahl and the Bucharest Sociological School Călin Cotoi Anton Golopenția and the new „science of reality”. The sociological pillar of interbellum Romanian sociology SOCIOLOGICAL DEBATES Septimiu Chelcea Public opinion about criminality, justice and the Police Alexandru Rizescu The institution
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cu an și Institutul Social Român al Basarabiei va deveni cu timpul instituția care să îmbrățișeze în câmpul cercetărilor sale problemele sociale cele mai însemnate, care își caută o soluționare în această provincie românească. Primit la redacție: mai 2005 Profesorul Henri H. Stahl și Școala sociologică de la București Ioan Mihăilescu Universitatea București Articolul tratează contribuția științifică originală a prof. H.H. Stahl în două direcții: la constituirea și expansiunea Școlii sociologice de la București, condusă de D. Gusti, și la edificarea unei concepții
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
istorică și contemporană a contribuțiilor sale la codificarea tehnicii monografiei sociologice, la redactarea „monografiei sociologice exemplare” a satului Nerej (Vrancea), la construcția unei noi paradigme de analiză istorică bazată pe „arheologia socială”. În mod paradoxal, originalitatea științifică a operei profesorului Henri H. Stahl a fost mai larg și mai complet percepută în afara țării decât în propria sa țară. Oricărui fenomen i se pot găsi explicații dintre cele mai diverse și cu pretenția de a fi cât mai convingătoare. Puțini dintre cei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de profesorul Dimitrie Gusti. Dintr-o anumită perspectivă, tehnica monografiilor sociologice este o transpunere metodologică a teoriei voinței sociale. Schema teoretică a cadrelor și manifestărilor este transpusă ca atare și concretizată în schema metodologică a monografiei sociologice. Sub acest aspect, Henri H. Stahl se manifestă respectuos față de concepția teoretică a maestrului. Teoria voinței sociale a profesorului Dimitrie Gusti a fost însă mai puțin acceptată comparativ cu tehnica monografiilor. Meritul remarcabil al profesorului Gusti este că a acceptat diversitatea perspectivelor propuse de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de la sate. Aceștia nu aveau o pregătire specială teoretică și metodologică în domeniul studiilor sociale, dar au manifestat o mare receptivitate la programul ambițios de monografiere completă a comunităților locale propus de profesorul Gusti. Metoda monografică dezvoltată de Gusti și Henri H. Stahl nu reprezintă o noutate absolută în domeniul studiilor sociale. Monografii de comunități locale, de cartiere urbane sau de grupuri sociale au fost publicate și înainte de Școala Monografiilor Sociologice din România. Studii monografice de amploare s-au făcut în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mari personalități ale vremii din domeniul științelor sociale sau unii care aveau să devină mari personalități: Roger Bastide, C. Bouglé, Paul Fauconnet, Helmut Haufe, Hans Hoske, Helmut Klocke, René Mounier, Philip E. Mosely, Gaëtan Pirou, Gaston Richard, Leopold von Wiese, Henri Mendras, Marcel Jollivet, Claude Hervieu, Theodor Shanin, Daniel Chirot, Zbigniew Werzbicki. În anii ’30, în Ungaria s-au publicat mai multe studii privind Școala Monografiilor Sociologice. Ungaria este un exemplu de țară în care cercetătorii nu numai că s-au
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
La fel s-au petrecut lucrurile și în Franța, Polonia, Brazilia. Unii dintre cei menționați, deși proveneau din țări cu o bogată contribuție în domeniul sociologiei, au venit în România să vadă sau să învețe direct mânuirea metodei monografice. Profesorul Henri Mendras s-a deplasat în România cu majoritatea membrilor Centrului de studii rurale din Franța și au făcut studii de teren împreună cu elevii români ai profesorului Stahl și sub îndrumarea acestuia. În contextul mișcărilor monografice naționale, cea din România este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Sociologice. Tehnica monografiilor sociologice și Nerej - un sat dintr-o regiune arhaică au orientat metodologic în perioada ultimilor 60-70 de ani activitatea a sute de specialiști și amatori care au realizat monografii de comunități locale. În perioada interbelică, percepția profesorului Henri H. Stahl a fost influențată și de reacțiile sale temerare față de teoriile unor mari personalități ale vremii. Deși era în relație de rudenie și de prietenie cu marele istoric Nicolae Iorga, nu a avut rețineri să intre în polemică cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
rurale din România și a evoluției istorice a proprietății rurale. Aceste probleme, aparent pur teoretice, aveau și implicații politice și juridice directe asupra reglementărilor proprietății din perioada interbelică. Tot el declanșează și o celebră polemică cu filosoful Lucian Blaga. Sociologul Henri H. Stahl argumentează cu pasiune că teoria spațiului mioritic elaborată de Lucian Blaga trebuie să fie considerată doar o construcție filosofică și să nu fie utilizată ca o sociologie a satului românesc. Autor al unei noi paradigme în analiza istoriei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și nu poate fi înțeleasă prin aplicarea rigidă a schemei marxiste a succesiunii modurilor de producție. În sprijinul teoriei sale aduce și unele argumente din cadrul teoriei marxiste, dar care nu i-au convins pe marxiștii ortodocși. În cadrul acestor polemici teoretice, Henri H. Stahl își elaborează contribuția științifică cea mai valoroasă sau cea care a fost percepută ca atare de contemporanii și urmașii săi - teoria modului de producție tributal și a vechilor comunități rurale devălmașe. Tipul de comunitate rurală devălmașă, caracteristic modului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
teoria modului de producție tributal și a vechilor comunități rurale devălmașe. Tipul de comunitate rurală devălmașă, caracteristic modului de producție tributal din România și din alte țări cu structuri economice și sociale arhaice similare, a fost analizat îndeosebi de către profesorul Henri H. Stahl în lucrările Contribuții la studiul satelor devălmașe românești, 3 vol., Editura Academiei, București, 1958-1965; Teorii și ipoteze privind sociologia orânduirii tributale, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980. Caracteristicile definitorii ale comunității devălmașe sunt: stăpânirea colectivă a unui teritoriu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a muncii bazată pe vârstă și sex; comunitatea rurală constituie un izolat demografic; comunitățile rurale aveau o cultură proprie cu caracter folcloric; comunitățile rurale întrețineau legături unele cu altele în cadrul unor veritabile societăți țărănești regionale. În mod normal, teoriile profesorului Henri H. Stahl asupra modului de producție tributal și a satelor devălmașe ar fi produs răsturnări importante în sociologia și istoriografia oricărei țări. Acest lucru nu s-a întâmplat în România. Teoriile sale au fost puse în valoare de un număr
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
dar mi s-a refuzat eliberarea lor. Nu am îndrăznit nici să scot eu diplomele din țară, întrucât, în raport cu reglementările regimului de atunci, aș fi comis un delict grav. Salvarea mi-a venit de la profesorul Stahl. Prietenul nostru comun, profesorul Henri Mendras (un bun cunoscător și un admirator al teoriilor profesorului Stahl), m-a însoțit la discuția cu cel de care depindeau aprobările și care era, spre norocul meu, marele istoric Fernand Braudel. I s-a explicat faptul că nu eram
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
marele istoric Fernand Braudel. I s-a explicat faptul că nu eram în posesia documentelor necesare care îmi dădeau dreptul la respectiva bursă, iar profesorul Mendras a avut un argument salvator. I-a spus profesorului Braudel că sunt elevul lui Henri H. Stahl. Din acel moment, nu mi s-a mai cerut nici un document, nici o diplomă. Singura referință că sunt elevul profesorului Stahl a suplinit orice pretenție birocratică. Puțini oameni de știință se bucură, în timpul vieții, de privilegiul de a li
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de către autoritățile române a provocat reacția unor sociologi de prestigiu din Europa de Vest. Întrucât era o conferință internațională dedicată profesorului Stahl, organizatorii au considerat că aceasta nu poate avea loc în absența sa. Un grup de sociologi, în frunte cu profesorul Henri Mendras din Franța, s-au adresat autorităților române pe un ton foarte categoric, arătând că dacă profesorul Stahl nu participă, răspunderea eșecului conferinței va reveni în întregime autorităților române, opinia publică mondială urmând să fie informată despre modul cum se
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]