4,140 matches
-
anii Uniunii Polono-Lituaniene (1569-1795), s-a utilizat și un stindard al Uniunii, ce combina simbolurile heraldice ale Poloniei cu cele ale Marelui Ducat al Lituaniei. Stindardul Uniunii a fost la început alb și împodobit cu armele Uniunii, adică cu modelele heraldice ale Poloniei (pajura albă) și Lituaniei (urmăritorul). Cum ambele steme erau formate din elemente albe (de "argint") într-un câmp roșu, aceste două culori au început să fie utilizate pentru întregul drapel. În secolul al XVII-lea, drapelul era de
Drapelul Poloniei () [Corola-website/Science/297195_a_298524]
-
Stema principatului Moldovei este reprezentată, în mod tradițional, prin capul de bour, privit frontal, simbolizând puterea, cu soarele, simbolizând luminăția bunei domnii, plasat între coarnele bourului, cu un trandafir heraldic în stânga simbolizând credința, și în dreapta luna, în faza de crai-nou simbolizând renașterea. Fondul este cinabru (cum se spune roșu în heraldică) simbolozând vitejia. Această stemă constituie elementul de bază al sigiliului Moldovei, al steagului Moldovei, al monedelor moldovenești. Există, încă
Stema Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/312315_a_313644]
-
asociată, de multe ori, cu celelalte două simboluri ale puterii: spada și buzduganul. Este de semnalat că, începând cu domnia lui Vasile Lupu, steaua care flanca, la stânga, botul bourului, se transformă în soare. În secolul al XVIII-lea, chiar dacă elementele heraldice vechi rămân în esență aceleași, stema devine tot mai încărcată cu ornamente exterioare, în special trofee cu arme variate, sau este susținută de lei rampanți. La începutul secolului al XIX-lea, stema cu capul de bour va fi așezată pe
Stema Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/312315_a_313644]
-
începutul secolului al XIX-lea, stema cu capul de bour va fi așezată pe un mantou de purpura căptușit cu hermină. Sub domniile lui Mihail Sturdza și ale lui Grigore Alexandru Ghica se constată tendința de modificare a aspectului animalului heraldic, bourul tradițional fiind înlocuit cu zimbrul iar scutul apărând încadrat între doi delfini afrontați.
Stema Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/312315_a_313644]
-
simbolizează prin procedeul armelor grăitoare denumirea orașului, care reprezintă forma de plural a substantivului comun „baltă”. În heraldică, argintul este smalțul apei, iar albastrul culoarea cerului, în această stemă - a cerului reflectat în oglinda apei. Arcașul, mobila principală a scutului heraldic, este păstrat din prima stemă municipală, aprobată la 31 iulie 1930. În stema de la 1930 arcașul simboliza „vechea strajă ostășească și luptele din această regiune a Moldovei”. Semnificația nu s-a schimbat nici în stema nouă. În noul blazon arcașul
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
s-a schimbat nici în stema nouă. În noul blazon arcașul a fost îmbrăcat în straie și armură ca un arcaș din armata moldovenească din timpul lui Ștefan cel Mare. Coroana murală de argint cu șapte turnuri care timbrează scutul heraldic semnifică statutul de municipiu vechi pe care îl are orașul Bălți. Suporții stemei - doi cai de argint afrontați - simbolizează unitățile administrativ- teritoriale istorice din care a făcut parte localitatea. Calul din dextra se referă la ținutul istoric Iași, cu capitala
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
întotdeauna la Bălți. Concomitent a fost elaborat și adoptat noul drapel al municipiului Bălți, care este de fapt și primul în istoria sa, reprezintă: o pânză dreptunghiulară (1 x 2), tăiată alb și albastru și purtând în mijloc un scut heraldic (înalt de 1/2 din înălțimea a pânzei) cu stema mică a municipiului Bălți: dungat de douăsprezece piese, alb și albastru, peste care broșează un arcaș în picioare, cu fața și mâinile de carnație, purtând straie și încălțări roșii, armură
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
a trei regate - Kazan, Astrahan și Siberia - până la simbolizarea unității Marii Rusii - Rusia, Mica Rusie (Ucraina) și Rusia Albă (Belarus). În zilele noastre, cele trei coroane sunt considerate simbolul unității și suveranității Fedrației Ruse. Globul cruciat și sceptrul sunt simbolurile heraldice tradiționale pentru puterii suverane și autocratice. S-a luat decizia păstrării lor în stema modernă a Rusiei în ciuda faptului că țara este o republică și nu o monarhie, ceea ce a dus la obiecțiuni din partea comuniștilor. După înlocuirea panglicii albastre a
Stema Rusiei () [Corola-website/Science/302838_a_304167]
-
care se împlineau și 100 de ani de la nașterea lui Carol I. Deși Carol I nu a murit propriu-zis din cauza rănilor dobândite în război, calul său este totuși reprezentat cu un picior din față în aer, ceea ce înseamnă, potrivit regulilor heraldice, că personajul înfățișat a murit din cauza rănilor de război. Moartea regelui Carol I, intervenită subit în 27 septembrie/10 octombrie 1914, a fost atribuită rănilor sale sufletești, în contextul izbucnirii Primului Război Mondial, când țara sa adoptivă, România, a ales să lupte
Statuia ecvestră a lui Carol I din București () [Corola-website/Science/321624_a_322953]
-
Pe partea interioară a celor două parapete de la mijlocul podului se află două inscripții parțial lizibile, una în limba latină și alta în limba română, încadrate în panouri rectangulare (165/135 cm), decorate la partea superioară, în altorelief, cu însemne heraldice (70/50 cm) erodate (istoricii presupunând că este vorba de blazonul domnitorului). Cele două medalioane sunt mărginite lateral de doi pilaștri canelați, pe care se sprijină acolada balustradei. Inscripția în limba română se află pe parapetul nordic și este scrisă
Podul Doamnei () [Corola-website/Science/323961_a_325290]
-
informații. Până la dobândirea titlului de noblețe, Newton se interesa, pare-se, foarte puțin de strămoșii lui. Cum se întâmplă adeseori, familia își amintea, dintre strămoși, numai de bunici. Este adevărat că după ce a devenit „"Sir Isaac"”, Newton a prezentat Camerei heraldice un tablou genealogic oficial, cuprinzând pe toți ascendenții săi până la tatăl stră-străbunicului, John Newton. Mama lui Isaac rămăsese văduvă și a decis să se mărite cu Barnabas Smith, un om bogat, de două ori mai bătrân decât ea. Acesta însă
Isaac Newton () [Corola-website/Science/296799_a_298128]
-
consilieri care vor purta gradul de mareșali. Al Doilea cerc, cel al scutierilor cavalerilor din Primul cerc, nu are un număr fix de cavaleri. Întreaga suprafață geografică a regatului Ungariei va fi împărțită simbolic în "cercuri" de apărare asemănătoare imaginii heraldice a Ordinului Dragonului, cetatea Severinului și banatul adiacent făcând parte din primul cerc cruciat de apărare, adică cel mai expus atacurilor. Dintre Banii Severinului care au făcut parte dintre Cavalerii Ordinului pot fi amintiți unii dintre cei mai buni generali
Ordinul Dragonului () [Corola-website/Science/299784_a_301113]
-
Primul cerc durează un an. La funeraliile unui cavaler din Primul cerc erau prezenți restul membrilor rămași. În fiecare zi de Vineri, membrii Ordinului purtau un veșmânt de culoare cernită în amintirea patimilor lui Isus. Spiritul solidarității și arborarea Semnelor heraldice ale Ordinului erau o normă permanentă obligatorie. Cel care omitea expunerea semnelor Ordinului era pasibil de o amendă. In spiritul timpului, Ordinul urmărește întărirea pământească a Bisericii lui Cristos sub aripa protectoare a religiei creștine care poartă cruciadă împotriva dușmanilor
Ordinul Dragonului () [Corola-website/Science/299784_a_301113]
-
Ana Ruxandra Ilfoveanu ține un jurnal al unei altfel de călătorii. Artista a început o lucrare de „enluminare“ a memoriei familiei de artiști Ilfoveanu, având ca pretext caligrafierea jurnalului Ninei Berberova. Ana Ruxandra oferă, grafiate în penița, ornate cu chenare heraldice, somptuoase pagini de codex în jurul unei fotografii, colate cu bune efecte plastice. Dar motivul predilect al Anei Ruxandra revine în această amplă expoziție: drumul iernatic de sat colinar, în mari și tensionate uleiuri pe pânză. Impresia pregnanta a șederilor artistei
Ana Ruxandra Ilfoveanu () [Corola-website/Science/317283_a_318612]
-
pe pânză. Impresia pregnanta a șederilor artistei în satul Radești, spre Câmpulung, se traduce plastic printr-o reducție expresionista a scenei unei ulițe și prin exaltarea ritmurilor materice ale jgheaburilor de clisa amestecata cu zăpadă. Personaje, coline, scheletul arborilor, cartușele heraldice și toate arătările de sub desenul Anei Ruxandra conțin o materie dura, anguloasa, armata cu rețea de sârmă. Carnea coloristica tentează de predilecție oxidările acide, dar această desfășurare expoziționala răsună adânc în brunuri și lut. Aurelia Mocanu Interviuri
Ana Ruxandra Ilfoveanu () [Corola-website/Science/317283_a_318612]
-
creștin evlavios și monarhist mistic, o rară manifestare a geniului rasei noastre și ultimul cavaler al Basarabiei”". Paul Gore avea la activ studii amănunțite asupra științei și artei blazonului, cunoștințele sale recomandându-l pentru numirea lui ca membru al Consiliului Heraldic al Franței, al Convenției Internaționale de Heraldică din Londra, al Societății Elvețiene de Heraldică, al asociațiilor Adler din Viena, Herold din Berlin, Sanct Michel din Bamberg, ca membru corespondent al Academiei Heraldice din Madrid etc. Gheorghe Bezviconi mărturisea că "„Pavel
Paul Gore () [Corola-website/Science/307227_a_308556]
-
-l pentru numirea lui ca membru al Consiliului Heraldic al Franței, al Convenției Internaționale de Heraldică din Londra, al Societății Elvețiene de Heraldică, al asociațiilor Adler din Viena, Herold din Berlin, Sanct Michel din Bamberg, ca membru corespondent al Academiei Heraldice din Madrid etc. Gheorghe Bezviconi mărturisea că "„Pavel Gore a fost primul, dar și ultimul cavaler al Basarabiei. Prin studierea trecutului a ajuns la o concepție medievală și înălțătoare a ideii cavalerismului, a neamului și a blazonului. Astfel, el a
Paul Gore () [Corola-website/Science/307227_a_308556]
-
etc. Gheorghe Bezviconi mărturisea că "„Pavel Gore a fost primul, dar și ultimul cavaler al Basarabiei. Prin studierea trecutului a ajuns la o concepție medievală și înălțătoare a ideii cavalerismului, a neamului și a blazonului. Astfel, el a devenit unicul heraldic al Basarabiei, chiar al României întregi”". În condițiile înființării Partidului Național Moldovenesc la Chișinău, pe 3 aprilie 1917, Paul Gore (în calitate de președinte) redactează un studiu în limba rusă intitulat „Culorile naționale ale românilor din Basarabia” (rămas în manuscris). Acesta își
Paul Gore () [Corola-website/Science/307227_a_308556]
-
și drapelului Republicii Democratice Moldovenești, în principal datorită faptului că "„Paul Gore avea posibilitatea reală să influențeze opinia elitei revoluționare și cea publică. [...] Numai un heraldist profesionist de talia lui putea să găsească o formulă care să exprime în limbaj heraldic eliberarea provinciei moldovenești [...] de sub dominația împăraților Romanov și, totodată, să știe (și știa) cum a fost stema veche a Principatului Moldovei.”" . În 1922 este constituită Comisia Consultativă Heraldică, sub președinția lui Dimitrie Onciul. Paul Gore se va găsi printre primii
Paul Gore () [Corola-website/Science/307227_a_308556]
-
Armele adoptate au pornit de la o idee a sa. Însă tot în 1922 Gore este numit director al muzeului și președinte al Comisiei Arhivelor Statului din Chișinău, fapt care îl va obliga să lipsească la multe ședințe ale Comisiei Consultative Heraldice. Urmând morții sale, în 1928 Comisia este completată prin numirea lui George D. Florescu. De asemenea, a redactat studii și articole în: Convorbiri literare, Revista istorică, Viața românească, Democrația, Revista Arhivelor, "Basarabia".
Paul Gore () [Corola-website/Science/307227_a_308556]
-
de dreapta, a preluat numeroase elemente din ideologia acestuia. Emblemă partidului reprezenta o cruce verde, cu majuscula H albă la mijloc și cu vârfurile crucii în formă de săgeată, într-un romb alb pe fond roșu; cealaltă jumătate a câmpului heraldic fiind identică cu steagul casei dinastice arpadiene (cinci fâșii roșii și patru albe). Ideologia partidului era similară nazismulului (național-socialismului), fiind de factură naționalist-militantă. Programul Partidului Crucilor cu Săgeți viza refacerea revizionista a Ungariei Mari și a valorilor maghiare, definite prin
Partidul Crucilor cu Săgeți () [Corola-website/Science/302709_a_304038]
-
polonezilor și aprobarea pentru organizarea fără întârziere a unei expediții militare. Bogdan Hmenlnițki a fost ales solemn în funcția de hetman. În cadrul unei ceremonii, atamanul taberei i-a înmânat hatmanului însemnele puterii - bunciucul (stindardul), bulawa (buzduganul) și drapelul cu însemenele heraldice. În cadrul acestei întâlniri s-a hotărât ca 8.000 de cazaci să plece în marș din Sici, în vreme ce restul aveau să rămână aici ca rezervă. În timpul pregătirilor de luptă, au sosit în misiune oficială hetmanul Coroanei Mikołaj Potocki și rotmistrzul
Bătălia de la Żółte Wody () [Corola-website/Science/327315_a_328644]
-
Iar cea a Bârladului este fșoarteț interesantă - o tânără femeie având în mâna stângă un corb cu crucea în plisc, în mâna dreaptă un snop, în jur pomi, deasupra nouri. Tare-aș vrea să știu dacă actualul președinte al Comisiei heraldice - I.C. Filliti - o cunoaște sau ba! V.A. Urechia a făcut un mare bine, dar cei în grija cărora au fost cărțile - vai de lume! Se clădește acum un local potrivit și dacă se va găsi om pentru rânduirea și
Completări la biografia lui G.T. Kirileanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5184_a_6509]
-
spre sud, iar spre nord cu două aripi formând o curte terasată (curtea de onoare). Realizat în stil Renaissance, pe fațada de sud ca unic ornament, castelul avea un atic prevăzut cu blazonul din piatră al familiei Karátsonyi. Acest însemn heraldic a fost păstrat și după ce castelul a devenit propietatea Casei Regale a României, fiind dat jos după anul 1948. În fapt, a fost literalmente aruncat în fosa septică a castelului, unde părți din el mai sunt și acum (în 1997
Castelul Banloc () [Corola-website/Science/302480_a_303809]
-
păstrat și după ce castelul a devenit propietatea Casei Regale a României, fiind dat jos după anul 1948. În fapt, a fost literalmente aruncat în fosa septică a castelului, unde părți din el mai sunt și acum (în 1997). Același însemn heraldic exista și pe un mozaic aflat în curtea de onoare a castelului. Tot aici mai era menționat anul "MDCCLIX". Aticul a căzut definitiv la cutremurul din anul 1991, când a spart acoperișul și tavanul salonului de la etaj, făcându-se bucăți
Castelul Banloc () [Corola-website/Science/302480_a_303809]