7,075 matches
-
înseamnă că pacientul se imaginează umplând o chiuvetă cu apă, aruncând toate temerile, anxietățile și vina din trecut în apă și apoi scoțând dopul de la chiuvetă și privind cum apa întunecată și murdară dispare din chiuvetă. Terapeutul poate crea scene imaginare similare legate de „aruncare” care să se potrivească cu atitudinile și mediul pacientului. În tehnica „consilierul interior” (vezi intervențiile 17 și 52Ă pacientul primește sfaturi de la un consilier sau un „animal prietenos” asupra oricărei probleme sau griji, incluzând modalități de
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
senzație de ridicare să se răspândească în restul mâinii tale și în braț făcând ca brațul să se ridice în aer până la data la care te vei însănătoși...Mintea ta inconștientă poate scrie data în mod automat pe o tablă imaginară, deși mintea ta inconștientă ar putea alege să uite acest lucru. Joanne „și-a amintit” două evenimente „cauzatoare” importante în timpul ședinței ideodinamice, ambele legate de experiențe familiale. Aceste evenimente au fost discutate cu familia și au fost urmate de întărirea
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
o bibliotecă, acest om să fie oare un filosof, la fel ca Parmenide sau Heraclit? Să fim serioși... Dat deoparte, refuzat în rândurile filosofilor serioși, ignorat, Aristip suporta neajunsurile acestei reputații care, așa cum se întâmplă adesea, ține de fantasmele, de imaginarele neînfrânate și de delirurile iscate în mintea celor mărginiți, a celor mărunți și meschini când vine vorba de plăcere. Însuși acest cuvânt îi stânjenește și-i face arțăgoși pe pedanții triști și constipați. Căci cum s-ar fi putut vorbi
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
calibreze durata de absorbție a fondurilor în funcție de „ritmul” și particularitățile comunităților locale și, implicit, să răspundă la o întrebare fundamentală: se poate lucra cu instituțiile deja existente sau este necesar să se creeze altele noi? Să construim mai departe povestea imaginară a celor din Romanești. Membrii comunității resimt lipsa unei mori în sat și, fiindu-le suficientă o sumă de 20 000 de dolari, s-ar putea gândi la un program de granturi sau microcredite. Spre deosebire de un drum de acces în
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
frustrare. „Situația, frustrantă” necesită, prezența, pe de o parte, a unui obiectiv (adică, scop, trebuință, necesitate, problemă etc.) în realizarea căruia subiectul trebuie să fie intens motivat, iar pe de altă parte a unui obstacol, extern sau intern, real sau imaginar, material sau spiritual, suficient de puternic pentru a produce blocarea, contrarierea. Când apare tensiunea și insatisfacția subiectivă produse de absența acelei situații finale care este necesară satisfacerii unei trebuințe active (ex. setea, foamea etc), vorbim de frustrația primară, sau „privațiunea
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
a conduitei unei persoane aflate într-o situație frustrantă. „Starea de frustrație” exprimă, de fapt, tensiunea nervoasă, afectivă, trăită în forme și grade de intensitate diferite, în funcție de măsura realizării „prizei de conștiință” de către subiectul frustrat asupra gravității pericolului, real sau imaginar, întâlnit conștientizare care va determina și sentimentul deposedării, al privării ne justificate de un bun, sau de un drept. Explicarea acestei componente psihologice a fenomenului de frustrație („starea de frustrație”) ridică, așadar, destule dificultăți de ordin psihologic sau fiziologic. Privitor
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
aduc climatele familiale și profesionale într-o stare de exasperare. Atât delirul de „persecuție”, cât și cel de „revendicare”,, sunt puternic susținute afectiv și volițional în cadrul „sindromului paranoid”, știut fiind că paranoicul este un aprig luptător pentru realizarea dezideratelor sale imaginare. Argumentarea paranoicului este uneori așa de bine făcută, încât el poate atrage în sistemul său de convingeri personale din jur, ajungându-se astfel la situația de a se trăi „delirul în doi”, sau în grup, adică delirul indus. Delirul de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
consumat, sau „să facă haz de necaz”, dar, dimpotrivă, analizează cu scrupulozitate fiecare amănunt posibil al unei presupuse situații de infidelitate, descoperă subînțelesuri și nuanțe care trădează intenții ipocrite din partea ființei iubite. Șt. Gheorghidiu își trăiește îndelung amintirile reale și imaginare, dându-le o notă gravă și depresivă. Despre oameni ca Șt. Gheorghidiu, psihologii spun că aceștia aparțin categoriei persoanelor la care predomină așa-numita „funcție secundară” (sau „secundaritatea”), la care „percepția” are două efecte: unul imediat, coincizând cu producerea stimulului
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
privitor, pictor ori cine asista la scenă. Și asta nu se potrivea, a Înțeles Faulques. Nu teroarea trebuia s-o reflecte fața bărbatului În pragul morții. Dacă nu-și privea călăul, ci martorul, aparatul devenit pensulele și privirea pictorului, ochiul imaginar care se pregătea să asiste la moartea lui atât de impudic, expresia condamnatului nu putea reflecta groaza, ci indignarea. O surpriză indignată era nuanța exactă. Firește. Era În pijama, tocmai Îl scoseseră din casă, ciufulit, cu urdori la ochi, În fața
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
supraveghere nocturnă”, într-o activitate de spionaj. Aici nimic nu mai este gratuit sau ludic, partenerii au identități precise (spion și spionat), iar misiunea, explicită, vizează doar eficacitatea. Supravegherea merge mână în mână cu neîncrederea. La baza ei stă prealabilul, imaginar sau nu, al existenței unui adversar pe care nu trebuie să-l scapi din ochi și pe urmele căruia trebuie să fii mereu ca să afli ce pune la cale și cum i-ai putea dejuca planurile. Veghea se desfășoară mai
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
Bousset: „Cartea lui Bousset despre Problemele principale ale gnozei nu pune, de fapt, În lumină nici o astfel de «problemă»; nu se ocupă deloc de «probleme», ci de cîteva tradiții și simboluri mai mult sau mai puțin fortuite, care constituie expresia imaginară a acestor probleme. N-ar trebui să fie intitulată Problemele principale, ci mai degrabă Elementele stilistice principale ale gnozei”26. O dată cu Hans Jonas (1934) se face prima tentativă de a defini esența gnosticismului prin invarianți. La Începutul anilor treizeci invarianții
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
persecuția Bisericilor În timpul regimului comunist), Angelo Mitchievici (cu un studiu suculent despre cultul personalității lui Nicolae Ceaușescu, completând studiul lui Adrian Cioroianu) și trei foarte tineri cercetători, formați chiar de mine În cadrul cursurilor de analiză a violențelor politice (Gulagul românesc, Imaginar violent În secolul XX, Analiza discursului politic, Expresii ale violenței În mass-media, Mișcări colective anticomuniste) pe care le-am ținut la Facultatea de științe Politice, secția Jurnalism, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, În perioada 2002-2005: este vorba despre Andreea Iacob
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
colectivă apelând la o serie de tactici discursive ce vizau amnezia, ocultarea prin rescrierea permanentă a istoriei, iar pe de altă parte, prin anihilarea diversității memoriei (diversitate culturală, politică, etnică) și elaborarea unei memorii omogenizatoare, artificiale și a unei realități „imaginare și inexistente”51. Această confruntare dintre istoria scrisă și memorie, În care mizele diferenței sau omogenizării sunt prezente, se elaborează În cazul regimurilor totalitare ca formă de rezistență prin memorie În fața istoriei (istorie-realitate) și În fața istoriografiei (scris istoric). Percepțiile diferite
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Structura interacțiunii verbale Comunicarea în cadrul societății poate lua una din cele două forme posibile: monologul sau dialogul. În unele situații de interacțiune, secvențele monologale alternează cu cele dialogale. Când o persoană produce un mesaj, adresându-se unui public (real sau imaginar) fără a aștepta un răspuns imediat de la acesta, comunicarea ia forma monologului. Monologul se caracterizează prin lipsa alternanței la cuvânt. Monologul autoadresat se numește solilocviu. În structura lui internă, orice monolog are, în esență, caracter dialogic prin două trăsături definitorii
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
la abaterile calitative și doar secundar la cele cantitative. Argumentul afirmației constă în faptul că nu tot ce poartă aceași eticheta, din punct de vedere psihologic înseamnă același lucru. Cu toate acestea, modelul de normalitate este identificat cu comportamentul modal, imaginar, iar aberantul sau anormalitatea se înscrie în afara acestei norme statistice, mai precis se confundă cu abaterile în sens negativ. Practic, prin acceptarea normei medii statistice, care este în același timp logic, eficace și operant, se înlătura, pe de o parte
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
acum clasică, A Social Interactional Theory of Emotions (Kemper, 1978Ă o teorie cunoscută sub numele de „teoria putere și status”. Ideea de bază a acestei teorii este că „o foarte largă clasa de emoții rezultă din consecințele interacțiunilor sociale actuale, imaginare sau reamintite” (Kemper, 2002, 54Ă. Conform teoriei putere și status, majoritatea emoțiilor își au originea în relațiile sociale care se desfășoară pe baza distribuirii puterii și statusurilor. La nivelul indivizilor și al grupurilor sociale, schimbările relative ale puterii (autoritățiiă și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
bucurie; buni; bunul suprem; cerc; cerculeț; coboară; copii; credincios; creștin; desen; dorință; drac; drag; drăcușor; drăgălaș; drum; dușman; alter ego; entitate; nu există; fals; fantastic; făgăduință; fericire; figură; ființă; ființă cerească; firav; frate; frică; fricos; frumusețe; gingaș; grijă; harpă; heruvim; imaginar; imaginație; inexistență; inocență; internet; înaripat; încredere; mama mea; mamă; meu; minciună; misiune; mit; moarte; moralitate; nebun; neexistent; nepămîntean; neutru; nevinovat; nevinovăție; nor; nou; om; pasăre; pămîntesc; te păzește; păzitor; pisică; pitic; plăcut; pozitiv; prietena; prostie; radios; răzbuna; roi; salvare; scăpare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
English Fairy Tales; erotica; erou; evadare; extraordinară; fabulă; fabulos; falsă; fantastică; fantazie; fantomă; farmec; ficțiune; fiecare; fluturi; foc de tabără; a fost odată; frații Grimm; gen; ghiveci; gînduri; gogoașă; Grimm; groaznică; gură; happy-end; iarbă; iarnă; ideal; idealitate; idei; ieșire; iluzie; imaginară; imagine; imposibilitate; inedit; inexistentă; infinit; informație; inventa; invenție; invenții; irealitate; istorii; istorisește; împărat; împliniri; încîlcită; încîntător; înspăimîntător; înțeleaptă; a învăța; lacrimă; lată; lecție de viață; lin; liniști; magic; masă; mărgăritare; minunată; minuni; mister; morală; narare; nașpa; nepoți; de neuitat; nevăzător
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pe pămînt; căldură; călduri; căsuțe; cerc; cetățeni; ciobani; colectivism; colibă; colină; coline; constrîngere; conviețuire; copil; cultură; dărăpănat; dealuri; distracție; drum neasfaltat; după; epocă; eroare; fascinat; fără; fără cîini; fericire; fermă; Florești; fluviu; frumusețe; frunză; fum; glod; grădină; guvern; hogeaguri; hram; imaginar; indiferență; interesant; istorie; îmi place; îndepărtat; județ; lăcaș; limită; livezi; loc de odihnă; loc drag; locativ; lumină; luminos; lupte; mahala, oameni; maturitate; mămăligă; mărginime; melancolie; mers; micuț; muncă la cîmp; muncitori; naivitate; nașpa; nostalgie; nu; oameni buni; odihnă; omenie; omenire
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
contempla; convinge; copac; un copac; copil; culoare; curcubeu; curiozitate; datorie; demult; deschis; dezamăgiri; discernămînt; a distinge; a dori; dorință; dragostea; dreptatea; drumul; pe el; eu; evalua; femeie; fericire; fete; frig; frunză; fum; geam; geantă; greșit; greu; greutăți; hulub; iarbă; imagina; imaginare; important; informare; inimă; inteligent; introspecție; invizibil; Ion; iris; iubire; ivi; împrejur; înainte; încețoșat; încîntare; înconjura; întîlnire; întîmplare; întuneric; îngeri; înțelege; înțelept; în jur; lămuri; libertate; limpede; lumina zilei; lumina; luminat; luna; memorie; miercuri; 10 min; minune; minuni; miop; momente; munte
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
CONSECINȚE Principalele emoții negative disfuncționale: Principalele comportamente dezadaptative: Rezumați pe scurt situația (A) în legătură cu care vă faceți probleme (de exemplu, ce s-ar vedea cu o cameră video?) A poate fi intern (de pildă, o emoție) sau extern, real sau imaginar A poate fi un eveniment trecut, prezent sau viitor Printre emoțiile negative dezadaptative se numără: Frica-Anxietatea Depresia Furia-Mânia Rușinea Gelozia Vinovăția etc. B-CDI (COGNIȚII DISFUNCȚIONALE/IRAȚIONALE) D (RESTRUCTURAREA CDI) B-CFR (COGNIȚII FUNCȚIONALE/ RAȚIONALE) E (NOUL EFECT) Emoții negative sau pozitive
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
Michael Heim, Robert Wilson, Allucqère Stone, Stelarc 1.1. Raportarea ființei umane la tehnologietc "1.1. Raportarea ființei umane la tehnologie" Una dintre ipostazierile ontologiei virtuale este organismul cibernetizat sau cyborgul. Conceptului i s-a asigurat popularitate în special în imaginarul science-fiction de tip literatură și cinematografie cyberpunk, dar și în studiile culturale americane care alătură, în manieră transdisciplinară, științele cognitive, astronomia, medicina și disciplinele umaniste. Cyborgul este un (postăuman învestit cibernetic: subiectul uman devine cyborg prin implanturi și prin proteze
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
omnipotenței, a nemuririiă, secularizarea avatarului în domeniul iconicității este marca creativității onomastice și identitare. Un avatar poate să împrumute identitatea unui vampir, al unei zeități africane sau al unui animal ori să hibridizeze trăsături ale acestora în crearea unei ființe imaginare. Dacă imaginea cyborgului poate fi înscrisă în regimul iconic al monstruosului, cu calificativele anormalității și ale ficționalului, în timp ce populează contingentul (vezi capitolul precedentă, imaginarul avatarului se poate încadra în registrul fantasmaticului sau al fantomaticului, cu atributele irealității și ale imaterialității
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
corporale sau mișcările trupului sunt prezente în mod necesar în obținerea unei experiențe virtuale. Cu toate că este atât un rezultat, cât și un proces al medierii, identitatea conturată la interfața tehnologiilor comunicaționale transgresează disocieri de tipul autentic vs fals, real vs imaginar, original vs copie, interior vs exterior și nu produce suspendarea realității corporale fizice. Redimensionată, transfigurată sau revigorată, identitatea virtuală nu coincide cu un proces de falsificare a subiectului uman sau, dimpotrivă, cu un demers al căutării „adevăratului” eu. Astfel, dorește
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
optice, ci creaturi în carne și oase, astfel de personaje-imagine sunt simulări ale intersecției dintre genetică și artă. Opera de artă este ființa vie, transmutată genetic și conotată estetic-ideologic. De pildă, iepurele fluorescent este o vietate intermediind între real și imaginar, între tehnică și artă, între subiect/obiect și imagine, chestionând în termeni ontologici și epistemologici raportul dintre ființă și reprezentarea sau simularea sa și respectiv dintre vizibil și inteligibil. În legătură cu problematicile estetice, sociale sau etice ale acestui tip de artă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]