5,812 matches
-
muzicale". Imitațiile literare ale unor forme muzicale ca Leitmotiv-ul, sonata sau simfonia, par să fie mai concrete ; dar este greu de înțeles de ce repetarea unor motive sau punerea în contrast sau alternarea tonalităților, deși folosite cu intenția declarată de a imita compoziția muzicală, n-ar fi, în esență, procedeele literare familiare ale repetiției, contrastului etc. care sunt comune tuturor artelor. *9 în cazurile relativ rare în care poezia sugerează sunete muzicale precise, ca în versurile lui Verlaine Les sanglots longs des
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
orașului. Prințul, convins de argumentele consulului rus, „i-a lăsat pe aceștia să se întoarcă la casele lor”. Totuși, potrivit aceluiași raport, spiritele din Iași nu puteau fi ușor calmate. Tumansky se referea, în special, la tinerii care voiau „să imite Franța”. Aceștia visau la independența politică a Moldovei, pentru că, în opinia lor, „Rusia nu va ști să intervină în afacerile interne ale țării și să le influențeze”. Boierii care erau recunoscători Rusiei, speriați de aceste manifestări, recomandau prințului Sturdza adoptarea
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
aspect natural, care sunt de fapt create sau deteriorate, ca urmare, a unor activități umane, cum este cazul plantațiilor forestiere, lacurilor artificiale și al zonlor despădurite în care crește influența omului. 3. Biocenoze forestiere compuse fie din specii diferite care imită repartiția foliajului pe etaje pădurile naturale sau dintr-o singură specie. 4. Agrobiocenoze ale culturilor perene care se subîmpart în: pomi fructiferi, vița de vie, arbuști fructiferi, pășuni și fânețe. 5. Agrobiocenoze ale culturilor anuale care cuprind: cereale, plante tehnice
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
București, 1983; Albumul Artă Naivă, Ed. First Timișoara, 1998, pag. 47, 48; Die Naïve Kunst Rumäniens - Herbert Wiesner, Ed. Ansid, Târgu-Mureș, 2002, pag. 106, 107, 214. Moldoveanu Doina 1968 Pictor „Când aveam 4 ani, îmi plăcea foarte mult s-o imit pe mătușa mea când desena. Stăteam lângă ea, rugând-o mereu să-mi deseneze câte ceva. Desenându-mi, mă îndemna și pe mine să desenez, învățându mă , și de atunci în sufletul meu s-a aprins o dorință de a ajunge
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
dezvoltării generale a copilului. În joc, în ocupațiile sale zilnice, copilul este pus deseori în situația de a opera cu cantități diferite obiecte sau jucării, de a număra, de a socoti. În această etapă, ei nu fac altceva, decât să imite pe adulți, pe care îi aud folosind numerele, sau care, în mod greșit se străduiesc chiar să-i învețe să numere mult înainte de vreme. Astfel, copiii mai întâi vin în contact cu aspectul exterior al numerelor, cu cuvântul, iar semnificația
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
siguranța și Încrederea În sine, pașii grațioși și siguri cu care se deplasează, mersul pâș-pâș, ușor și degajat, fără zgomot; aplomburile perfecte și propulsia puternică a trenului posterior, cât mai ales lungimea și suplețea corpului, stăpânit de linii armonioase ce imită căprioara În alertă. Totodată, impresionează lărgimea pieptului raportată la celelalte regiuni corporale cât și punctele de jar situate deasupra arcadelor oculare, care nu numai că inspiră teamă răufăcătorilor, dar, realmente, denotă putere, rezistență și eficiență În acțiunile la care este
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
fiincă astfel nu va mai fi în atențiafraților Caius și Lucius. Animozitățile dintre ei au fost stârnite fără voie chiar de către Augustus. În anul 6 î. Hr. Augustus văzându-i pe Caius și pe Lucius că erau departe de a-i imita comporarea, ca unii care erau crescuți în vedera conducerii unui stat (căpăraseră o îndrăzneală supărătoareă, și că erau prea răsfățați, a fost foarte supărat. I-a dat lui Caius un sacerdoțiu oarecare, dreptul de a intra în Senat precum și dreptul
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
prezente încă dinainte de aderarea la Uniunea Europeană. Asistăm la o contaminare puternică, pe baze de reciprocitate, între partide politice care nu împărtășesc aceeași ideologie: partidele de la putere sau din opoziție, indiferent că își asumă o identitate de dreapta sau de stânga, imită partidele populiste, acestea din urmă formulează propuneri și mai utopice, propuneri care sunt preluate și potențate de cele dintâi. O contaminare care nu este deloc benefică pentru democrație. Ce poate face Uniunea Europeană în aceste situații? Nefiind un stat federal, nu
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
alții n-au făcut-o. Dar i am înțeles pe deplin pe toți cei care au plecat. Nu i-am condamnat niciodată. Mai mult: în nu puține cazuri i-am aprobat pe deplin. Dar eu n am putut să-i imit, să-i urmez, să mă expatriez, plătind din greu această cum să-i spun ? inhibiție. Nu este vorba decât de simpla autenticitate a integrării europene și nimic mai mult. M-am născut întâmplător într-o anumită cultură, pe care mi-
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
și-o pusese anterior și G. Călinescu. Centrele culturale actuale nu mai sunt nici pe departe în mod exclusiv francofone. Niciunul nu domină, de fapt, pe altele. și toate se echilibrează într-un moment sau altul. Iar noi putem împrumuta, imita, emula mai ales, ceea ce ne convine. De oriunde. Fără nici o inhibiție. policentrismul poate deci stimula mult mai bine jocul și creativitatea afinităților elective. Ne integrăm, cultural vorbind, acolo unde surprindem o posibilitate de valorificare creatoare mai bună, mai fecundă, a
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
integrări, a cărei primă formă cea mai facilă și mai răspândită este imitația: Acestei puternice și luminate Europe, din care facem parte geografic așa cum scria un membru al Eforiei școalelor, din 1832, C. șuțu și pe care dorim s o imităm în instituții, în fericire, în științe. Tinerimea plecată la studii pentru a aminti o imagine a timpului este în situația albinei care culege din sânul străinătății... miere... învățătura cea mult prețioasă și de toți dorită. La înapoiere, multe lucruri folositoare
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
noi facem legi, ca să nu se ție, facem școli ca să nu se poată învăța într-însele, facem tot ce nu voim să fie. Să ne reamintim și de Maiorescu: Am deprețiat și falsificat toate aceste forme de cultură, s-au imitat și s-au falsificat toate formele civilizațiunii moderne etc. Identitatea de gândire și de limbaj este deci izbitoare. Ni se pare dovedit că Maiorescu este exponentul unei stări de spirit anterioare, generalizate, bine consolidate în cercurile de mentalitate conservatoare și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
București, 1983; Albumul - Artă Naivă, Ed. First Timișoara, 1998, pag. 47, 48; Die Naïve Kunst Rumäniens - Herbert Wiesner, Ed. Ansid, Târgu-Mureș, 2002, pag. 106, 107, 214. Moldoveanu Doina 1968 Pictor „Când aveam 4 ani, îmi plăcea foarte mult s-o imit pe mătușa mea când desena. Stăteam lângă ea, rugând-o mereu să-mi deseneze câte ceva. Desenându-mi, mă îndemna și pe mine să desenez, învățându-mă , și de atunci în sufletul meu s-a aprins o dorință de a ajunge
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
cosmogonice. Așa cum demonstrează exemplar Mircea Eliade în Tratat de istorie a religiilor, matricea cosmogonică a fost cea dintâi hierogamie cosmică: nunta dintre Cer și Pământ. Acest fapt originar, de o ,,sacră gravitate" (Mircea Eliade) a devenit ulterior modelul ontologic unanim imitat de oamenii culturilor premoderne. Universul mental arhaic a fost saturat de imagini, simboluri, credințe și mitologii ale Magnei Mater. Toate erau centrate în jurul Pământului ca temei ontologic primordial, ca unitate cosmică a hierofaniilor și a formelor difuze ale sacrului. Una
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
acei copii ce au fost mai puțin sever pedepsiți În familie pentru actele lor comportamentale agresive. O alta cale de reducere a agresivității o constituie reducerea efectelor Învățării sociale. Așa după cum demonstrează teoriile Învățării sociale (A.Bandura), comportamentul agresiv se imită și se Învăța, deci, pentru a preveni realizarea unor asemenea achiziții comportamentale, trebuie evitat pe cât posibil contactul adolescentului cu modelele de conduită agresivă, cu atât mai mult cu cât În periada adolescenței copilul este avid dupa modele. Din acest motiv
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
cu vii și livezi, peisaj care se deschidea în toate părțile sub un apropiat apus de soare și un răsărit de lună. Se adunase acolo un număr impresionant de săteni. Acolo l-am auzit pe Culai Dănăilă, un flăcău talentat, imitând claxonul mașinii prefectului Dumitru Enciu și, mai ales, reproducând pasaje din discursul către săteni, cu nuanțe demagogice, al acestuia. Acolo, l-am auzit povestind, cu mult haz, pe moș Vasile Lungu, cum a stat ascuns câteva zile prin Valea Oanei
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
Ecuatorului, la 926 de km vest (cu o populație de 25.000 de indigeni, vorbitori de limbă spaniolă) începe să scrie cartea care-i va aduce faimă, Voiajul pe Beagle. În Galapagos este fascinat de pasărea "batjocoritoare" (mockingbird), capabilă să imite cântecul altor păsări, precum și sunetele emise de insecte și amfibii. Darwin realizează că această pasăre diferă ca formă de cea din Chile, dar și de la o insulă la alta. Pasărea batjocoritoare (Mimus) Charles Darwin investighează flora și fauna marină nevertebrată
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
doua se referă la destoinicia lor, cusutul unei fețe de masă. Broasca taie pânza cu foarfecele în bucăți, o aruncă în glod și spune: "Vântule, Ploaie și Gerule; să-mi coaseți fața de masă cea mai frumoasă!" Cumnatele ei au imitat-o din nou. Împăratul păstrează numai fața de masă cusută de broască. Împăratul trimite, a treia oară, nurorilor pânză pentru cămăși și o păstrează pe aceea croită de broască. Probele iau sfârșit prin organizarea unui bal, la care broasca se
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
stereotipe, ele pot primi în timp, în aproape aceeași formă, un conținut modificat; în acest fel, se întâmplă ca două povestiri, una populară (tradițională) și una medievală (modernă), să aibă o origine comună, dar nu neapărat cea "târzie" să o imite pe cea "timpurie". Schema narativă comună și chiar limbajul foarte asemănător pot proveni din același prototip mitic, în acest caz veritabilul "nod" al tradiției, rădăcină adâncă și prolifică.13 Considerațiile despre imaginea medievală pleacă în schimb de la o contribuție particulară
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
personal. Modalitatea este însă diferită, cea orientală fiind axată pe exercițiul respirației și pe practica rugăciunii, cea eckhartiană, pe cunoaștere prin intermediul exercițiului imaginii interioare. Misticismul Maestrului însă nu poate merge până la "raționalizarea" relațiilor dintre imagine și modelul pe care îl imită; el dorește mai curând ca imaginea (creatura) să tindă către divin (printr-o căutare interioară, prin credință și intelect) și nu divinul să se disemineze în uman - perspectivă ce poate fi situată precum un terț exclus în raport cu teologia icoanei și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
relația acestuia cu divinul; interesant e că ne putem reaminti aici de "modernitatea" gândirii maestrului Eckhart). Ulterior, manierismul, construit pe principiul imitației diferențiale, abandonează aceste direcții în favoarea unei teorii închise, a "artei pentru artă". Accentul cade asupra modului de a imita: de aici recursul la tehnici, la legile fizice ale opticii (deformarea obținută prin modificarea unghiurilor, a legilor perspectivei, anamorfozele, efectele de trompe l'oeil etc.). Prin această mărire nenaturală a caracteristicilor formale se pierd din vedere ansamblurile în favoarea detaliului; în
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
el reprezintă în oglindă, mimetic, un mod local sau un model istoric de a gândi, dezvoltat de o comunitate sau alta, ci el este reflectat de manifestările din cadrul unei culturi sau al unui areal de civilizație. Așa cum gramatica limbii nu "imită", ci structurează și menține modul în care se vorbește, tot astfel sistemul proiectat aici după schema logico-lingvistică și funcțional precum o rețea deschisă, nu este "imaginarul" unei comunități, dintr-o perioadă dată, ci suportul său pentru memorare. Către una din
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și românii în secolul XIV. Studiile contemporane nuanțează ideea moștenirii sau chiar a preluării de către instituția puterii medievale românești a sistemului politic basileic; deși numeroase indicii istoriografice și o bogată formularistică de cancelarie atestă tendința de ... a-i continua și imita, pe plan local [pe împărații bizantini, n.n.], faptul constituie doar "o afiliere simbolică la Bizanț", conciliind un simț deosebit de viu al tradiției cu o atenție mereu trează față de conjunctura politică. (Pippidi 21) Imaginarul medievalității noastre târzii este configurat în descendența
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
posibilitatea unui imperiu neo-bizantin la care prea puțini domni români vor fi cutezat să se gândească, după cum au spulberat și vremelnicele consolidări ale unui echilibru intern și extern care le-au dat acelor principi iluzia de a fi reușit să imite stilul imperial. (Pippidi 22) O presiune istorică aduce așadar puterea statală românească în situația, repede asimilată, de a-și confunda teleologic domnia cu programele politice ale ultimilor basilei (bizantini), pentru apărarea teritoriului creștin, interpretând însă această apropiere într-un fel
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ca în contextul (73), sau mediate 104, ca în exemplele (74)-(75), în care se redă indirect un mesaj verbal, o informație preluată ("aud spunându-se/vorbindu-se"): (73) Aud [că bate la ușă]. (74) Am auzit, Băjenarule,[că-i imiți foarte bine pe actorii "Naționalului"]. Am fi curioși să te auzim și noi! (Băjenaru, Cișmigiu&Comp., în CLRA) (75) Domnu' Simion, am auzit [că dumneata faci minuni, e adevărat]? (Cimpoeșu, Simion liftnicul, în CLRA) În contextele în care se exprimă
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]