4,588 matches
-
înființate la nivel interșcolar). Analizând lucrurile dintr-o altă perspectivă, fiecare membru din conducerea școlii incluzive trebuie să îndeplinească o serie de cerințe desprinse din principiile-cadru care stau la baza acestui tip de școală: să creadă în valoarea ideii de incluziune școlară și să pună în prim-plan interesele elevilor din școala sa; să respecte deontologia profesională și să demonstreze calități deosebite în relațiile cu elevii și personalul școlii; să vegheze la calitatea educației și a condițiilor în care se desfășoară
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
-i sprijine în momentele lor dificile sau când apar probleme de relaționare cu elevii integrați în școală; să se implice în activitățile de pregătire continuă a cadrelor didactice din școală prin măsuri specifice de popularizare a experiențelor pozitive în domeniul incluziunii și integrării școlare și prin achiziția informațiilor de ultimă oră din literatura psihopedagogică de specialitate. Un argument în plus în favoarea promovării educației incluzive și a integrării elevilor cu cerințe speciale în școlile obișnuite este oferit de rezultatele experiențelor practice care
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
mai mici sau mai mari de timp (în funcție de flexibilitatea și gradul de adaptare a fiecărei persoane la noile condiții de activitate). Conducerea dinamică și managementul eficient al schimbării sunt două condiții-cheie în efortul de a atinge un grad înalt de incluziune socială și educațională, efort depus de directorii cu o concepție clară asupra educației incluzive bazată pe valorile școlii și pe preocuparea generală de a oferi elevilor mai mult sprijin și mai multe posibilități de realizare. în majoritatea cazurilor, conceptul de
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
socială și educațională, efort depus de directorii cu o concepție clară asupra educației incluzive bazată pe valorile școlii și pe preocuparea generală de a oferi elevilor mai mult sprijin și mai multe posibilități de realizare. în majoritatea cazurilor, conceptul de incluziune este strâns legat de cel de dezvoltare a școlii, reflectând un angajament puternic pentru îmbunătățirea standardelor educaționale pentru toți elevii. Dezvoltarea școlii incluzive impune un stil de conducere și un management care: oferă o conducere eficientă, ce încurajează și implică
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
unor politici, sisteme și structuri constructive, care dezvoltă punctele tari, susțin o dezvoltare continuă și creează sisteme transparente în cadrul cărora rolurile și responsabilitățile sunt clar definite, iar alocarea resurselor necesare se face în mod echitabil și corect; introduce conceptul de "incluziune" în planul de dezvoltare școlară, ceea ce permite folosirea practicilor incluzive la orice nivel, prin precizarea obiectivelor SMART , precum și prin alocarea responsabilităților și resurselor necesare pentru a atinge rezultatele propuse; promovează reflecția și dezvoltarea profesională sistematică a cadrelor didactice, fapt ce
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
acestora sunt încurajați să vorbească deschis atât despre succesele lor, cât și despre problemele cu care se confruntă. Indicatorii vizibili ai bunelor practici în conducere și management (într-o școală incluzivă) presupun: o concepție și o strategie de dezvoltare a incluziunii clare, puse în practică de toți profesorii din școală sub îndrumarea fermă a managerului/directorului; un stil managerial deschis și accesibil, care vizează cooptarea cadrelor didactice și a elevilor în adoptarea deciziilor la nivelul școlii; o bună cunoaștere a elevilor
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
a acestora; o anumită preocupare pentru monitorizarea impactului acestor inovații asupra elevilor atât la nivel individual, cât și de grup; utilizarea datelor referitoare la frecvență, eliminare/exmatriculare, participare la activități extrașcolare și la rezultatele obținute pentru a evalua procesul de incluziune și pentru a stabili prioritățile viitoare; priorități clar formulate de comun acord și bine înțelese de întregul personal, incluse într-un plan de dezvoltare realist; încrederea în eficiența parteneriatelor cu alte instituții care sprijină copiii și familiile; implicarea activă a
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
activitățile din clasă; altfel spus, modul în care documentele și activitățile școlare susțin și încurajează participarea tuturor elevilor atât în interiorul, cât și în afara clasei. În scopul susținerii procesului managerial din școlile incluzive, s-au elaborat o serie de indicatori de incluziune, prin raportare la aceste trei dimensiuni (UNICEF și MEN, 1999): a) Indicatori pentru evaluarea dezvoltării culturii incluzive: școala este receptivă la toate categoriile de elevi; școala caută în mod activ să-și dezvolte relațiile cu comunitatea locală; diversitatea elevilor este
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
și vor fi utilizați ca termeni de referință pentru realitatea practică din fiecare școală. De asemenea, școlile au libertatea de a omite sau de a adăuga alți indicatori care se referă la problemele lor specifice. Din această perspectivă, indicatorii de incluziune pot constitui baza unui ciclu de activități care încearcă să dezvolte și să amelioreze cultura, strategiile și practicile din școală. Amploarea și durata unui asemenea proces diferă de la o școală la alta și, în plus, școlile pot opta pentru reluarea
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
unor raporturi funcționale cu partenerii, colaboratorii și colegii; rezolvarea problemelor, inclusiv a celor din domeniul relațiilor interumane; asigurarea sprijinului și evidențierea reușitelor sau a progreselor înregistrate. b) Culegerea informațiilor urmărește determinarea situației actuale a școlii, prin valorificarea listei indicatorilor de incluziune la elaborarea strategiei și a instrumentelor de culegere a informațiilor. Este recomandată utilizarea metodelor participative de intervievare (spre exemplu, ghiduri de interviu, chestionare cu întrebări deschise), pentru a favoriza exprimarea unor diferite puncte de vedere și opinii care să permită
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
privind domeniile sau componentele asupra cărora trebuie să insistăm în programele de dezvoltare a școlii. c) Definirea elementului central al ciclului presupune elaborarea unui plan de dezvoltare. Ca rezultat al acestui proces, se vor selecta o serie de indicatori de incluziune, care vor fi studiați în detaliu și vor reprezenta repere în elaborarea unui set de acțiuni/activități din cadrul strategiei de dezvoltare școlară. La analiza priorităților de dezvoltare a școlii este util să se identifice răspunsurile la următoarele întrebări: Ce este
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
principiu didactic fundamental, respectiv adaptarea structurii și conținutului învățământului la particularitățile psihofizice, de vârstă și individuale ale elevilor, în vederea dezvoltării cât mai echilibrate și armonioase a personalității lor. în ultimii ani, odată cu apariția și fundamentarea teoriilor referitoare la integrarea și incluziunea școlară a tuturor categoriilor de elevi din comunitate și conturarea ideii de școală pentru diversitate, problematica diferențierii activităților de învățare în școală a revenit în actualitate cu o amploare mai mare, determinată de necesitatea asigurării șanselor egale la educație pentru
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
diferențierea în raport cu structura sistemului de învățământ constituie în primul rând o problemă de politică educațională, ce antrenează categorii mari de resurse și solicită o fundamentare juridică și economică care să permită școlilor dezvoltarea unor programe și oferte educaționale de pe principiile incluziunii și respectării dreptului la educație pentru toți copiii. b) Diferențierea prin conținutul învățământului (curriculum diferențiat și adaptat) reprezintă nucleul central al învățământului de tip incluziv, care constă în conceperea unor programe adaptate pentru aceeași disciplină în funcție de rezultatele evaluării curriculare a
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
slabe. în acest sens, se recomandă stabilirea unor obiective accesibile pentru lecții, prezentarea explicită a criteriilor de evaluare, dezvoltarea unor planuri individuale de acțiune, crearea unui sistem de parteneri de răspuns etc. În concluzie, diferențierea, ca atribut al individului, și incluziunea/integrarea școlară, ca scop al acțiunii de formare a individului, devin coordonate ale dezvoltării personalității; în plus, conceptul de diferențiere a instruirii relevă caracterul de sistem al multiplelor modalități susceptibile de a face ca activitatea de învățământ să fie adecvată
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
ale școlii incluzive (după Dorel Ungureanu, 2000) în educația integrată și în școala incluzivă se poate vorbi de două categorii de principii, situate pe două planuri: generale și specifice. Aceste principii orientează și susțin elaborarea și aplicarea programelor de integrare/incluziune școlară. A. Principiile generale Principiile generale asigură cadrul referențial și orientativ general, majoritatea fiind preluate din societate: principiul dreptății sociale se referă la egalitatea în drepturi, obligații și responsabilități a tuturor persoanelor, fără discriminări; principiul egalității șanselor și oportunităților presupune
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
din cadrul unor medii formale special destinate și dispersarea lor în medii sociale cât mai apropiate de mediul natural, firesc, al oricărui individ familia; principiul integrării reclamă ca orice individ cu cerințe speciale să aibă locul lui meritat între semeni; principiul incluziunii presupune existența tuturor indivizilor, oricât de diverși și diferiți de noi, printre și împreună cu noi. B. Principiile specifice Principiile specifice sunt conturate din anumite perspective, fiind circumscrise unor subdomenii ale educației integrate și școlii incluzive. B.1. Principii de cuprindere
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
principiul toleranței minime vizează, în special, grupuri-țintă, sensibilizarea acestora pentru implicarea în educația integrată/incluzivă; principiul adaptabilității este aplicabil persoanelor normale, intolerante față de cei ce prezintă dizabilități; principiul convergenței perspectivelor reclamă armonizarea punctelor de vedere ale instanțelor implicate în integrare/incluziune. B.7. Principii de dezvoltare principiul autonomiei; principiul mediului minimal restrictiv; principiul învățării practice (experiențiale) pe parcursul întregii vieți intervine mai ales în afara școlii, în mediul social general de zi cu zi al persoanei cu cerințe speciale, chiar și mult după ce
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
comunități primitoare, de construire a unei societăți incluzive și de oferire a educației pentru toți; mai mult, ele oferă majorității copiilor o educație eficientă și îmbunătățesc raportul cost/eficiență pentru întregul sistem educațional". în planul-cadru de acțiune se afirmă că incluziunea și participarea sunt esențiale pentru demnitatea umană și pentru beneficiul și exercitarea drepturilor omului; în domeniul educației, aceasta se reflectă în oferirea unor șanse cu adevărat egale pentru copiii cu cerințe speciale, prin metode de predare de pe urma cărora pot beneficia
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
semenilor care, din motive independente de voința lor, au nevoie de o abordare diferențiată a procesului de instrucție și educație din școală și de anumite facilități pentru accesul și participarea lor la serviciile oferite în cadrul comunității. Referitor la relația dintre incluziune și integrare : integrarea copiilor cu cerințe speciale are în vedere acceptarea acestora în clasele obișnuite și se centrează pe transferul copiilor din școli separate (așa-numitele școli speciale) în școlile obișnuite și din cadrul comunității; dacă nu se constată o creștere
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
se referă la sprijinul oferit persoanelor cu cerințe speciale de către componentele sistemului social pentru a permite acestora un mod de viață similar sau apropiat cu al celorlalți membri ai societății; consecințele practice ale normalizării sunt programele și acțiunile bazate pe incluziune și integrare. Conceptul a apărut în țările nordice (Norvegia, Suedia, Danemarca) și apoi s-a extins și în alte state europene, care au preluat și au adaptat sensul și semnificația acestui termen la condițiile specifice din societățile respective, iar ulterior
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
apoi generalizată în condiții diferite. Dintre obiectivele principale vizate de echipa interdisciplinară evidențiem: - îmbunătățirea abilităților de a comunica în funcție de nivelul fiecărui copil cu autism, folosindu-se strategii bazate pe intervenții nonverbale sau verbale;facilitarea procesului de interacțiune socială și integrarea/incluziunea în centre speciale, grădinițe, școli, grupuri comunitare sau alte organizații; - creșterea calității vieții prin îmbunătățirea comportamentului, educarea - instruirea autistului în vederea obținerii independenței zilnice (auto-îngrijire, productivitate, activități de timp liber); - instruirea părinților în vederea îmbunătățirii relațiilor de familie pentru a participa independent
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
de terapie în centre. Se preferă mediul familial și o rată mare de angajări a persoanelor care au urmat acest tip de terapie. Este un model dinamic care are la bază o multitudine de cercetări, anticipează și susține strategiile privind incluziunea. Este compatibil cu PECS, Floor Time, terapia ocupațională, kinetoterapie și după cum susține Yarnall, în 2000, are cea mai mare rată de succes. Dezavantaje Se consideră că TEACCH pătrunde mai mult în problematica autismului decât să lupte cu el. Pare a
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
socială. Există și o serie de critici despre TEACCH, precum că este prea structurată, că autiștii în special cei cu nivel funcțional ridicat devin prea centrați pe structură, pe orar sau pe mijloacele ajutătoare organizaționale și acest lucru ar descuraja incluziunea în învățământul de masă. Alții consideră că în cadrul unui mediu structurat, pentru a facilita procesul de învățare, cu greu copilul cu autism va înțelege ce se așteaptă de la el și cum trebuie să răspundă. TEACCH nu oferă suficient training și
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
Analysis), este cunoscută sub mai multe denumiri ca: metoda Lovaas, Discrete Trial (DT), Intensive Behavior Intervention ĂIBI). A fost aplicată începând cu, 1987, sub denumirea de Discrete Trial și s-a centrat pe modificarea comportamentală având intenția de a facilita incluziunea în grădinițe. Cu timpul a evoluat și s-a transformat în Intensive Behavior Intervention și Applied Behavior Analysis. Este una din cele mai răspândite metode și se pare că și cea mai eficientă, deși în ultimele decenii sau dezvoltat multe
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
bune în care autistul să intre, o mamă suficient de bună, un cadru familial protector. Mai mult, aceste nivele de acțiune se ajustează și se integrează într-un ansamblu coerent dat de modelul (socio-, eco-, și somato-) psihopatologic. 4.20. Incluziunea persoanelor cu autism Fundamentare Procesul de incluziune a fost abordat, pentru început la copii cu retard mental, după care s-a extins incluzând și alte patologii, ca de exemplu autismul. După Popovici, D.V., în 1999, p 174, “incluziunea este ... un
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]