4,930 matches
-
femei celebre, precum Kylie Minogue și Avril Lavigne, Bunny trăiește într-o permanentă vigilență senzorială. Cele mai banale semnale sexuale declanșează adevărate seisme în corpul său, marcat deja de primele semne ale îmbătrânirii. Resemnată, soția sa se sinucide, după ce expune indiferenței lui, zile în șir înainte de a se spânzura de fereastră, obiectele - martor ale iubirii lor fericite de altădată: cămașa portocalie purtată în noaptea nunții, lenjerie provocatoare, scrisori de dragoste. Șocul morții lui Libby amplifică ritmul dezintegrării existenței lui Bunny și
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
săracul a-nceput să-nșire: versuri, poeme, alte versuri, alte poeme, alte poesii, alte poeme nouă, versuri vechi, versuri vechi nouă, aceleași versuri - adică titlurile ălea voit tâmpite ale volumelor mele...". Ironia excesivă, aparenta naivitate - exacerbată comic și dirijată masochist -, indiferența paradoxală față de tot ce înseamnă realitate exterioară, destin colectiv, participare la viața publică sunt constante ale dialogului ce întregesc, prin jocul metamorfozei și-al măștilor, portretul lui M.I., artistul aflat nu doar la o vârstă pe care o considera "o
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
voteze pentru partidul aflat la putere. Această a patra categorie este, evident, cea mai importantă. S-ar putea emite ipoteza că mulți alegători guvernamentali nu au motivații politice puternice și comportarea lor politică ar putea fi explicată în parte prin indiferența politică și, pe de altă parte, prin deferența socială față de notabilitățile locale. O parte a voturilor guvernamentale erau, pur și simplu, datorate corupției și falsificării. Înșelătoriile în alegeri erau practicate mai mult de Partidul Liberal și mai puțin de cel
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
fost nu numai cunoscuți, stimați și urmăriți de un public mai mult sau mai puțin larg, dar Înșiși șefii de state și potentații vremii le-au făcut curte și le-au făcut loc la masa lor, În ciuda disprețului și a indiferenței arogante cu care erau Întâmpinați, În acele vremuri, cei ce „veneau de jos”, din straturile inferioare ale societății!...Ă Evident, aș putea să Înșir și alte precepte morale valabile și necesare În lumea care tălzuiește dincolo de zidurile acestor „temple”, indiferent
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
a se face cunoscuți nefirească să devină glorii franceze și mondiale. Iar noi, scriitorii din Estul Europei cotropit de o putere militară și ideologică stăină și brutală, nu putem să ne uimim Îndeajuns că unii „dintr-ai noștri” au „Învins” indiferența și scepticismul blazat pe care-l Întâlnește orice „călător străin” care sosește dintr-o parte a lumii despre care se vorbește doar când e vorba de un cataclism sau un război (iar atunci, doar În treacătă, alături de Sud-Americanii amintiți mai
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
și a ideilor mele, oferindu-le entuziasmul și ridicolul meu, prietenia mea tout court, aceștia, dacă nu-mi Întorc de-a dreptul spatele, Îmi afișează un fel de bonomie vag disprețuitoare, mai umilitoare decât cea mai simplă și mai francă indiferență!... Nu, nu cred că există o diferență sensibilă Între fericirea sau nefericirea unui sau altui emigrant care vine din zone „ingrate” ale civilizației europene, cu condiția ca acel fugar care-și caută norocul, al lui și al familiei sale, pe
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
timp de vreo trei secole, cei mai puțin devastatori. Sunt influențe ce s-au Înscris adânc În caracterul de azi al Românilor, recte 1906. Moștenirea pozitivă, cea latină (așadar, curajul, violența, capacitatea de a organiza, hărnicia, dar și o anume „indiferență” față de metafizică, Romanii fiind spirite reci, pragmatice, violente!Ă, a fost, În secole, spune Drăghicescu, Întunecată, erodată până la dispariție de ravagiile pe care le-au făcut năvălitorii Încă În vremea lui Aurelian În structurile citadine și civice Împrumutate de la Romani
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
a băiatului de familie bună care Își afirmă personalitatea negând, cum o spuneam, autoritatea vizibilă și imediată. Înstrăinat, Însă, În imens de „arogantul” oraș al tuturor gloriilor și luminilor, extrem de apăsător nu numai prin cultura sa imperială, dar și prin indiferența regală față de tot ce este „barbar” - o indiferență care ucide mai ales prin acea inimitabilă eleganță a unei curtoazii ce nu spune nimic, a unei amabilități ce nu este decât o formă a unui genealogic respect de sine! -, „metecul” Cioran
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
personalitatea negând, cum o spuneam, autoritatea vizibilă și imediată. Înstrăinat, Însă, În imens de „arogantul” oraș al tuturor gloriilor și luminilor, extrem de apăsător nu numai prin cultura sa imperială, dar și prin indiferența regală față de tot ce este „barbar” - o indiferență care ucide mai ales prin acea inimitabilă eleganță a unei curtoazii ce nu spune nimic, a unei amabilități ce nu este decât o formă a unui genealogic respect de sine! -, „metecul” Cioran s-a Închis În sine iremediabil, „ejectând” apoi
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
fel de tată vitreg: cel ce ne-a adoptat, dar are și fii naturali pe care Îi preferă, firesc, iar pe „noi”, cei care nu purtăm sângele lui, ne pune la treburile josnice și mulțumirea sa față de hărnicia noastră este indiferența. Cea care ne indică, totuși, acceptarea noastră Într-o lume care nu era făcută pentru noi și nu de noi, sclavi posibili Într-o societate care a izgonit ideea de sclavagism, dar... are nostalgia ei! Sau cele două mari, esențiale
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
au petrecut cu doar patru sau cinci luni în urmă și care au dus la "continua mea izolare de oameni către care alunecam vertiginos, încât criza a trecut prin toate fazele posibile, de la gândul sinuciderii la ură și deznădejde, de la indiferență și până la cinism". În rezumat, drama lui Daniel Durban de fapt, punctul culminant al dramei lui existențiale are o excepțională intrigă amoroasă: o fată de o frumusețe cu totul ieșită din comun și pe care o descoperise citind Mitul lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
semiorizontale tipic românești, România, tăiată mărunt, s-ar fi autodizolvat în lumini și culori universale. Poate ar fi trebuit să stăm liniștiți. Azi, oricum, soarta României este compromisă. Nu există decât două remedii pentru salvarea individului din masa compactă de indiferență și mizerie, fuga spre Occident sau participarea la jaful colectiv. A deveni muritor de foame într-un spațiu fără scrupule nu pare o alternativă. Am ajuns să admir până la urmă, decizia liderilor de la Chișinău, după atâta timp de suferință ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
fractalement. (Patrick Saint-Jean) Se întâmplă în cultura/literatura română lucruri importante cărora nu (prea) li se acordă suficientă atenție într-o lume mică și mozaicată, în care ne pare că diseminează mediocritatea agresivă, publicitatea deșănțată, falangele în jurul unor idei revolute, indiferența (dacă nu furia...) în fața erudiției și analizelor profunde și aplicate. Prea arareori comentatorii ori recenzenții se apleacă asupra unor cărți "complicate", ce-și propun să impună concepte noi, să schimbe paradigme, viziuni asupra lumii (și) artelor. Pe de altă parte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
rigid și găunos, alcătuit nu din structuri dinamice, funcționale, interrelaționând, ci din fragmente în relație de adiție unele cu altele, în care fiecare fragment se acceptă în relație în funcție de modul de "așezare" în această mixtură, adică într-un cadru al indiferenței sub raportul constituirii unui sistem valoric legat de o cultură. Theodor Codreanu condamnă situarea în afara valorilor de altfel, ceea ce în acțiunea postmodernă înseamnă negarea de sine! adică acceptarea sfârșitului prin modernism forte și propune o raportare constantă la un sistem
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
aceleiași corectitudini politice și, implicit, incapabil să aplice ideile sale generoase la cazul particular al societății românești. Din acest punct, pornesc săgețile care vizează nume și instituții de prim rang din cultura și politica românească. Acuzați de mancurtizare sau de indiferență față de destinul României, politicienii postdecembriști au parte de un tratament dur (unul dintre capitole se numește "cleptocrația"), care amintește, mutatis mutandis, de atitudinea necruțătoare a gazetarului Eminescu față de contemporanii săi. Cine privește cu obiectivitate câmpul intelectual românesc postbelic (fie el
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de mâini măicuței și lui tăticu. Pe tine te sărută dulce de tot a ta logodnică, Mia. În octombrie 1940, își reamintește, solicitase un post în învățământ, indiferent de locul unde ar fi fost acela dar i se răspunsese cu indiferență. Bârlad, 4 octombrie 1940 Scumpa mea logodnică, Îți cer iertare în primul rând că nu am putut să fiu atât de punctual cum am fost mai înainte. Am ajuns cu bine acasă, Luni seara, după cum mi-am făcut calculele din
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
avem cu noi un nepoțel, Mihai, care la vârsta lui de un an și opt luni face toate ghidușiile. De altfel, suntem sănătoși. Boala mea veche - sinuzita - care m-a făcut să nu vin la revederea colegilor fiind tratată cu indiferență nu-mi provoacă neplăceri. M-am interesat de adresa lui Gribu și nu am dat de el. Pe Vârgolici D., bătrânul, l-am visat într-o seară. Am întrebat o elevă de unde este și mi-a spus că e din
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
mai descurc! cartea și mobilul la îndemînă, Borzești biserica, acte de cult, spațiul venerat amenajările dimprejur, timpul îl poți invoca în rugăciune, spectacolul mașinii ce rulează paralel cu ea însăși, Adjud în luciri pe etaje și blocuri, nenumite priveliști ale indiferenței, expresul Suceava București, locomotiva avertizează necontenit, în caz de iminență sensul s-ar năpusti ca semnal, ultima frază înainte de inevitabilul real, cel închipuit, liniștea ulterioară la fel, trei trenuri lasă gara pustie fără plecarea lor, închipuirea hartă fără toponime, interval
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
citește " Povestea mea" ori similar, rău nu e că sînt oglinzi, dar că ele polarizează pe clase și caractere, sărăcind revista care este fiecare, adevăr-deodată spre Sihăstria Sihla Secu, dar din el doar intersecția, schitul Braniște, munte în regim de indiferență, domină pe toate părțile, nu-l mai vezi, îți fixezi casa unde este locuibil, Pipirig Creangă școala, bunicul cuțite de oțel, cuțite de tinichea, legea compensației, de la imoralitatea trai bun la dăruire pentru compensație și mai și miroase transpirația, apă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Domnul, iubesc deci Descartes, Descartes deci exist! v-am demonstrat că nici omul cu trupul lui, duhul lui, mama lui, educația lui! bun natural, n-are bază, dorința știința, obiectul alteritatea, fraza ideologică retorică dezlănțuită, capul deasupra apei, răsuflarea ta indiferențe întinse pe seama simultaneității eu, groapa de gunoi alb Bacău, negură suspectă, FNC capătul, straturile de locuire reluate din Adjud cîte 5, intervine și scara blocului turn la 11 straturi, ninsori căderi, metafora zăpadă a îmbătrînit timpul, fără ea ignoram iarna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
constituiau un mare obstacol în calea adoptării instituțiilor moderne: Sistemul social otoman a promovat multe obiceiuri nedorite..., care au dăinuit și după prăbușirea Imperiului. Secolele de robie feudală au contribuit la instalarea yavashlik-ului, o stare de spirit caracterizată prin letargie, indiferență, lipsă de hotărîre și tendință spre supunere izvorîtă din nevoia de a supraviețui. Acest lucru poate fi dedus cu ușurință din atitudinea față de autoritate teamă și totodată umilință și acceptare. Servilismul este însoțit de istețime, manifestată în încercările de a
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
bisericilor. Corolarul logic al încadrării ecleziale a educației a constat în faptul că conținutul învățământului a avut în exclusivitate o coloratură religioasă. În timpul lungii domnii a împărătesei, statul habsburgic își manifestă interesul față de educație, redefinindu-și radical atitudinea față de aceasta din indiferență statală și delegare în jurisdicția bisericii în preocupare atentă și asumare directă a responsabilității. Preluarea sarcinii educaționale din frâiele bisericilor este pregătită prin disoluția ordinului iezuit, care patronase învățământul imperial, în 1773. În 1774 împărăteasa Maria Tereza aprobă Regulamentul școlar
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
paradigmei latiniste ale Școlii Ardelene au fost dezarticulate a fost inițiată de I. Heliade Rădulescu (1861) în Prescurtarea sa de istoria românilor. În răspărul atitudinii încetățenite de la cărturarii ardeleni, de disprețuire ori în cel mai bun caz de tratare cu indiferență sau condescendență a barbarilor care au fost cuceriți de romani, Heliade Rădulescu își declară deschis admirația față de virtuțile războinice și patima libertății demonstrate de daci. Însă decisivă nu este atât pozitivarea retrospectivă a dacilor, cât mai ales revizuirea tezei exterminării
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
1974, 269-271]: 1. armonia între cererile grupurilor de presiune și normele culturale generale; 2. creșterea progresivă a gradului de acceptabilitate a valorilor politice susținute prin cererile grupurilor de presiune ; 3. negocierea, cu susținere oscilantă din sectorul normelor culturale; 4. afișarea indiferenței culturale; 5. afișarea tendințelor culturale ale unei îndelungate perioade de schimbare; 6. conflictul între valorile culturale și obiectivele grupurilor de presiune. În mod natural, diferite grupuri de presiune ar trebui să elaboreze o strategie în măsură să mențină în armonie
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
grup erau rău intenționați". Horaicu Cornel (cadrul didactic ce se ocupa cu pregătirea studenților pentru intrarea în partid): Consider că port și au o vină, că am fost îndrumător de an. Consider că studenții ar trebui să iasă din această indiferență politică; la adunări nu iau cuvântul... S-a mers prea mult pe apeluri și pe rugăminți cu studenții". Susține votul de blam cu avertisment. Simionescu T. (director educativ) arată că a mâhnit-o actul de huliganism și că trebuie pus
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]