3,859 matches
-
atunci când legumele contaminate nu sunt spălate sau gătite complet. Adesea, aceste ouă se află în sol, în zone în care oamenii defechează în exterior și acolo unde fecalele umane netratate sunt utilizate ca îngrășământ. Aceste ouă provin din fecalele persoanelor infectate. Copiii mici, care se joacă pe un astfel de sol și care își introduc, apoi, mâinile în gură, se infectează cu ușurință. Viermii trăiesc în intestinul gros și au aproximativ patru centimetri lungime. Infecția cu viermele-bici se diagnostichează prin constatarea
Trichuriaza () [Corola-website/Science/335232_a_336561]
-
rupe cu ușurință și se acoperă de o crustă. Oasele (în special cele ale nasului ) se pot deforma. După aproximativ 5 ani, pe zonele afectate ale pielii pot apărea cicatrici. Framboesia este transmisă prin contactul direct cu leziunea unei persoane infectate. În general, contactul nu este de natură sexuală. Această boală este găsită în copii, ce o răspândesc atunci când se joacă împreună. Alte boli conexe infecției treponemice sunt bejel ("Treponema pallidum endemicum"), pinta ("Treponema pallidum carateum") și sifilisul ("Treponema pallidum pallidum
Framboesie () [Corola-website/Science/335384_a_336713]
-
menite să elimine agentul patogen. Printr-un proces similar, proteinele produse în interiorul majorității celulelor sunt prezentate pe suprafața celulară a genelor HLA (MHC clasa I). Acest lucru este valabil atât pentru proteinele proprii, cât și pentru cele străine organismului. Celulele infectate pot fi recunoscute și distruse de celulele T CD8+. Imaginea alăturată relevă un fragment din cuprinsul unei proteine bacteriene dăunătoare (peptidul SEI) dinăuntrul porțiunii dehiscente legate a moleculei HLA-DR1. În ilustrația de jos, în care este descrisă molecula HLA-DQ, se
Antigen leucocitar uman () [Corola-website/Science/331574_a_332903]
-
oferă protecție pentru cel puțin 8 ani. Însă, chiar și după vaccinare, este necesar un screening pentru a depista cancerul cervical.Vaccinarea unei mari părți ale populației poate fi în beneficiul celei rămase nevaccinate.Însă, vaccinul nu ajută persoanele deja infectate. Vaccinurile contra HPV-ului sunt foarte sigure. Durerea la nivelul injecției este prezentă la 80% dintre oameni.De asemenea, în zona respectivă pot apărea umflături, roșeață și febră. Nu a fost găsită nicio legătură cu sindromul Guillain-Barre. Primul vaccin HPV
Vaccin HPV () [Corola-website/Science/335642_a_336971]
-
bază ale Institutului “Cantacuzino”; pentru ca mai tarziu patentul să fie chiar exportat în țări cu tradiție în cercetarea medicală. Ajuns o autoritate în domeniul imunologiei, tot în 1985 a studiat primul caz de SIDA depistat în România. A păstrat celulele infectate, pe care le-a pus la dispoziția comunității științifice internaționale, în vederea monitorizării eventualelor mutații ulterioare ale virusului. În 1990 a fost avansat cercetător științific principal ÎI, iar în iunie al aceluiași an a devenit conducător de doctorat, referent oficial pentru
Andrei Olinescu () [Corola-website/Science/335692_a_337021]
-
într-o boală infecțioasă, cu excepția rabiei). Se presupune că liliecii frugivori din familia Pteropodidae sunt gazdele naturale ale virusului Ebola. Virusul Ebola este introdus în populația umană după un contact strâns cu sângele, secrețiile, organele sau fluidele biologice ale animalelor infectate: cimpanzei, gorile, lilieci frugivori, antilope de pădure duiker și porci spinoși. Apoi, boala se propagă în comunități prin transmitere interumană, ca urmare a contactului direct (piele lezată sau mucoase) cu sângele, organele, secrețiile sau lichidele biologice (urina, saliva etc.) ale
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
gorile, lilieci frugivori, antilope de pădure duiker și porci spinoși. Apoi, boala se propagă în comunități prin transmitere interumană, ca urmare a contactului direct (piele lezată sau mucoase) cu sângele, organele, secrețiile sau lichidele biologice (urina, saliva etc.) ale persoanelor infectate sau prin contact indirect prin intermediul mediilor contaminate cu aceste lichide. Ritualurile funerare în care rudele și prietenii celor decedați se află în contact direct cu corpul decedatului pot juca, de asemenea, un rol în transmiterea virusului Ebola. Sperma poate continua
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
o perioadă silențioasă de cincisprezece ani, în care nu a fost notificat niciun caz, virusul Ebola a reapărut aproape simultan în trei țări. Mai întâi în iunie 1994, când un etolog elvețian s-a contaminat făcând o autopsie unui cimpanzeu infectat, găsit mort în pădurea Taï din Coasta de Fildeș. Determinarea genomică a virusului la pacient și la animal a permis identificarea unei noi specii de virus, specia pădurii Taï (specia Coastei de Fildeș). Acest pacient este singurul caz cunoscut de
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
Cu toate acestea, numeroase configurații, cum ar fi forme în "6", forme circulare, forme în "U" sau în "ac de păr" și forme ramificate sunt frecvent observate atât în culturile de linii celulare, cât și în secțiunile histologice ale organelor infectate. Virusul Marburg are adesea o formă circulară, în timp ce virusul Ebola are mai frecvent o formă de filament lung în formă de "U" sau "6". Virusurile Ebola și Marburg au aproximativ 80 nm (nanometri) în diametru și o lungime variind de la
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
1,14 g/ml în gradient de densitate de tartrat de K și o greutate moleculară de 3,6 x 10. Examenul la microscopul electronic arată că virionii au la exterior un înveliș lipidic extern, provenit din membrana celulei gazdă infectată, pe care se află niște proeminențe numite peplomere (spiculi), de aspect globular cu diametrul de 7 nm, dispuse la intervale de 10 nm, care sunt în totalitate formate din proteine glicozilate - glicoproteine (GP), regrupate în macromolecule trimerice responsabile de aspectul
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
și VP24 sunt legate de complexul RNP, pe de o parte, și pe suprafața internă a bistratului lipidic al învelișului virionului, pe de altă parte. Aceste proteine sunt implicate în formarea complexului RNP, asamblarea și înmugurirea virionilor pe suprafața celulelor infectate și selectarea celulelor țintă. Proteinele VP35 și VP24 joacă un rol major în patogenitatea virusului neutralizând răspunsurile antivirale ale celulelor infectate printr-o activitate inhibitoare specifică a sintezei IFN (interferon uman) de tip I. Infecția cu virusul Ebola este o
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
de ebolavirusuri apar sporadic, producând o mortalitate ridicată în rândul primatelor neumane și antilopelor duiker (din subfamilia Cephalophinae) și pot preceda epidemiile umane. Transmiterea interumană este o caracteristică predominantă a epidemiilor. După infecția umană inițială prin contactul cu un liliac infectat sau alt animal sălbatic, de multe ori are loc transmiterea interumană de la om la om. Transmisia interumană este asociată în principal cu reutilizarea echipamentelor de injectare (acelor de seringă, seringilor) sau prin contact direct și neprotejat cu sângele, secrețiile sau
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
imunodeprimați, la cei cu probleme medicale preexistente, la femeile gravide sau la copii. Vor fi necesare noii studii asupra ebolavirusului Reston înainte de a se putea trage concluzii definitive cu privire la patogenitatea și virulența acestuia pentru oameni. Personalul medical poate fi frecvent infectat ca urmare a utilizării acelor și seringilor contaminate sau neutilizării măsurilor de barieră, mănușilor, măștilor sau a dezinfectantelor. Epidemia din 1976 din Maridi a fost dramatic amplificată de infecțiile intraspitalicești (213 cazuri), ca urmare a internării unui pacient din Nazara
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
mulți au reintrodus boala în comunitate. Caracterizarea zonelor de circulație ale filovirusurilor se bazează în principal pe evenimentele epidemice. Aceste informații sunt în mod inevitabil incomplete, deoarece ele nu iau în considerație circulația naturală a virusului printre speciile animale asimptomatic infectate, nici circulația virusului la persoanele care au numai forme clinice ușoare care trec neobservate deoarece sunt puțin caracteristice. În consecință, au fost folosite mai multe metode pentru a determina zonele de circulație a virusurilor Ebola și Marburg în afară de orice context
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
apoi, în faza terminală, infectează alte celule cum ar fi celulele endoteliale și epiteliale și fibroblastele. La babuin, examenele biochimice relevă disfuncții hepatice și renale începând din a 3-a zi, datorită creșterii permeabilității vaselor. La pacienți și la animalele infectate experimental sau natural, cu o evoluție letală a bolii, se constată o viremie înaltă și răspunsuri imune absente. Infecția fatală provocată de filovirusuri este caracterizată printr-o disfuncție a imunității înnăscute și o prăbușire a imunității adaptive. În primul rând
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
cu markerii de suprafață (Fas/FasL, TNF/TRAIL) și/sau cu mediatorii solubili apoptogeni și/sau cu o activitate superantigenică a anumitor proteine virale. Colapsul imunității adaptive poate, de asemenea, rezulta dintr-un defect al activării și maturării celulelor dendritice infectate care vor fi deci incapabile de a iniția răspunsuri imune. În absența răspunsurilor imune eficace, letalitatea mare de 50-90% se datorează hemoragiilor întinse și șocului consecutiv. Este probabil ca și sindromul de coagulare intravasculară să fie o cauză importantă, dar
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
pe când la babuini predomină hemoragiile. Hemoragiile masive observate la om și la animalele de experiență s-ar datora nu numai leziunilor extensive ale endoteliilor, ci și hiperactivării imune, cu intervenția supraproducției de interferon IFN care are originea în macrofagele / monocitele infectate. TNFα, NO- și alți compuși vasoactivi favorizează o exsudare vasculară prin creșterea permeabilității endoteliale, reducerea tonusului vascular și prin alterarea funcțiilor celulelor endoteliale. Infectarea macrofagelor favorizează, de asemenea, coagulopatii, inducând coagularea intravasculară diseminată prin intermediul unei expresii semnificative a factorului tisular
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
tratament febrei hemoragice Ebola din Monrovia, Liberia au fost observate următoarele manifestări clinice: Frecvența (%) simptomelor și semnelor înregistrate la 103 pacienți internați în timpul epidemiei de febra hemoragica Ebola din 1995 în Republica Democrată Congo: Analizele de laborator efectuate la animalele infectate experimental nu prezintă modificări specifice ale parametrilor sanguini. Examenele de laborator arată că infecția cu virusul Ebola sau virusul Marburg este adesea asociată cu o leucopenie precoce și ușoară, limfopenie precoce, urmată de o neutrofilie importantă și o trombocitopenie marcată
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
prezență de anticorpi. Șoarecele nou-născut inoculat intracerebral este susceptibil numai la infecția cu ebolavirusulul Zair. Inocularea animalelor în scop diagnostic se va face numai dacă izolarea în culturi nu este posibilă și dacă există condiții corespunzătoare de păstrare a animalelor infectate, fără riscuri ulterioare de contaminare. Pentru efectuarea testelor seroimunologice, serul poate fi manipulat în siguranță după inactivare prin iradiere sau încălzire la 60 °C timp de 30 minute. Anticorpii sunt absenți în cazurile severe decedate rapid, astfel încât diagnosticul serologic este
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
pe drumurile proaste permit accesul la un număr mic de laboratoare disponibile în Africa de Vest și în consecință pacienții și familiile lor trebuie să aștepte cu neliniște câteva zile pentru a cunoaște rezultatele testelor. Această pierdere de timp înseamnă că persoanele infectate vor rămâne în comunitate, cu un risc crescut de a transmite virusul la alte persoane, fără a fi conștiente de acest fapt. În plus, în lipsa unui suport de laborator analitic rapid, persoanele purtătoare a altor boli infecțioase curente, cum ar
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
acestui virus. Curățenia și dezinfectarea sistematică a fermelor de porci și maimuțe (cu hipoclorit de sodiu sau alți detergenți) trebuie să fie eficiente pentru inactivarea virusului. În caz de suspiciune a unui focar, localurile trebuie instituită imediat carantină. Sacrificarea animalelor infectate, cu o supraveghere riguroasă a înhumării sau incinerării carcaselor poate fi necesară pentru a reduce riscul de transmitere a virusului de la animale la om. Restricționarea sau interdicția deplasării animalelor din fermele infectate spre alte zone pot reduce propagarea bolii. Întrucât
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
toți pacienții, indiferent de diagnostic, în orice practică profesională și în orice moment. Aceste măsuri de precauție includ igiena mâinilor, igiena respiratorie, purtarea unui echipament personal de protecție (în funcție de lichidul infecțios eliminat de bolnav sau de alte contacte cu materiile infectate), siguranța injecțiilor și ritualurile funerare. În prezența unui caz suspect sau confirmat de infecție cu virusul Ebola, personalul medical care îngrijește bolnavul trebuie, în plus față de măsurile de precauție uzuale, să ia alte măsuri de luptă antiinfecțioasă pentru a evita
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
din 2014 este o epidemie provocată de "virusul Ebola" "(EBOV)", ce aparține familiei "Filoviridae", și este în desfășurare în statele din Africa de Vest. Este cea mai mare epidemie din istorie de la descoperirea virusului Ebola în 1976 , atât ca număr de persoane infectate, dar ca și număr de decese înregistrate până acum. Actuala epidemie de Ebola are o rată a mortalității de 70,8 %. Epidemia a debutat în decembrie 2013, în satul Meliandou din Guineea, dar a fost confirmată abia în martie 2014
Epidemia de Ebola din Africa de Vest (2014) () [Corola-website/Science/332593_a_333922]
-
de cap), uneori greață, vomă, diaree, erupții cutanate (pe piele) deseori în comun cu hemoragii interne și externe. Perioada de incubație a maladiei de la 2 zile pînă la 21 zile. Transmiterea maladiei are loc în urma contactului direct cu sângele persoanei infectate sau conținuturile biologice, particule eliminate prin tuse și strănut. Tratamentul este simptomatic (deseori neefectiv), iar vaccină contra „Ebolavirus” la moment nu există. De specificat că mortalitatea la infectarea cu acest virus este pînă la 90%. La data de 14 noiembrie
Epidemia de Ebola din Africa de Vest (2014) () [Corola-website/Science/332593_a_333922]
-
și strănut. Tratamentul este simptomatic (deseori neefectiv), iar vaccină contra „Ebolavirus” la moment nu există. De specificat că mortalitatea la infectarea cu acest virus este pînă la 90%. La data de 14 noiembrie 2014 se înregistra următoarea situație epidemiologică (a infectaților) în Africa de Vest, conform comunicatului CDC și OMS, bazată pe statisticile furnizate de ministerele de resort din țările afectate de epidemie: Notă: Febra hemoragică Ebola este cauzată de unul din cele patru tipuri de viruși ai genului "Ebola Virus" din familia
Epidemia de Ebola din Africa de Vest (2014) () [Corola-website/Science/332593_a_333922]