10,350 matches
-
produs sau a unui serviciu inovator. În primul caz, anticiparea se Înscrie În continuitatea unei mișcări, pe cînd În al doilea există o ruptură. Vezi p. 72. În Brazilia s-ar vorbi despre jeitinho, istețime sau soluție miraculoasă apărută din inspirația individuală Într-o situație care, rațional, nu permitea nimic! În Japonia, minuțiozitatea descriptivă corespunde unei maniere de a se implica total În prezent. Demers constînd În compararea practicilor propriei organizații cu cele ale altor organizații (n. tr.). Pe lîngă raportul
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
cu o tonalitate proprie și dacă vrem ca un lucru sau un fenomen să se întipărească cât mai exact și mai trainic în mintea copilului, trebuie să organizăm cât mai multe activități în marele laborator al creației natura sursă de inspirație pentru orice creator, indiferent cărui domeniu de activitate ar aparține. Observarea naturii în toate anotimpurile stimulează creativitatea, îmbogățește imaginația și volumul de cunoștințe al copilului prin cunoașterea mai îndeaproape a celor patru elemente de bază ale lumii materiale. In acest
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
reprezintă o noutate pentru știință. 3.2. Teorii cu privire la creativitate Apariția adeseori bruscă a unei idei creatoare, a unei soluții la o problemă, a favorizat ideea eronată că în actul de creație munca nu are un rol important, ci numai inspirația, intuiția sau alte procese misterioase ori neexplicate. Psihologia empirică folosea drept concepte instrumentate pe acelea de dotație, aptitudine, talent și geniu. A.F.Osburn, cunoscut cercetător în domeniul creativității, arăta că "până nu demult se credea că o persoană este
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
parcurgerii unor procese complexe (etape, faze), care se întrepătrund și se solicită reciproc. C.Patrik, G.Wallas disting existența a patru faze sau etape: -prepararea; incubația; iluminarea; verificarea; M.Bejan stabilește existența a șase faze ale procesului creator: munca pregătitoare: inspirația; afectivitatea și luciditatea; conștient și inconștient; rolul întâmplării; întruchiparea ideii. A.Osborn distinge șapte etape ale procesului creator: orientarea; prepararea; analiza; ideația; incubația; sinteza; evaluarea; Prima și ultima fază (pregătirea și verificarea) sunt organizate în mod rațional și se desfășoară
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
când ne orientăm atenția și gândirea în altă direcție; este ceea ce se numește uneori fenomenul de perseverare. Tot în această fază elevii își însușesc prin diferite exerciții -joc, unele tehnici de lucru (acuarelă, tempera, colaj, modelaj etc). c) Iluminația sau inspirația este momentul central, crucial al procesului creator. Iluminația este un moment brusc și de scurtă durată, soluția apare spontan, fără conștiința modului de descoperire. Iluminația se bazează pe etape de acumulare activă, de pregătire conștientă și prelucrare inconștientă, ea nu
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
tehnologic și a „capitalului uman” 139 1.1. Teoria acreditărilor. Principalele probleme și aserțiuni 141 1.2. Sistemul acreditărilor în România 145 2. Alte teorii conflictualiste 147 2.1. Teoria lui Bowles și Gintis 147 2.2. Alte teorii de inspirație marxistă ale reproducerii sociale 148 Rezumat 149 Capitolul VIII. Încrederea în școala românească 151 1. Cum se construiește încrederea în instituții? 151 2. Construirea ipotezelor privind încrederea în învățământul românesc 152 3. Date și metodă 153 4. Ce cred românii
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Curentul funcționalist tehnologic, sau al tehnofuncționalismului în alte formulări, se inspiră tocmai din tendințele care au constituit contextul dominației paradigmei funcționaliste. De altfel, concepții precum cele ale lui Davids, Moore sau Talcott Parsons, alt celebru funcționalist, au constituit sursa de inspirație pentru savanții din școala funcționalismului tehnologic. Mai mult, formulările funcțiilor educației în cadrul acestei școli reiau, în alt limbaj, punctul de vedere funcționalist. Pentru tehnofuncționalism, oferta unui sistem educativ puternic dezvoltat este un răspuns la cerințele (imperativele funcționale) ale producției industriale
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
decenii privind inegalitățile școlare și sociale " În paginile care urmează voi trece în revistă câteva studii importante referitoare la șansele școlare realizate în țările dezvoltate în perioada care a urmat celui de-al doilea război mondial. O sursă importantă de inspirație a paragrafelor care urmează provine din sinteza lui Hassenforder din 1990. Datele, dintre care unele vor fi detaliate în continuare, arată că nici unul dintre criteriile meritocrației nu este realizat în țările dezvoltate, pretins meritocratice, și nici în fostele țări socialiste
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
colegiile comunitare din SUA, ca și grupurile școlare de la noi declasează și elimină elevii sau studenții din mediile populare prin interiorizarea eșecului, stigmatizare, înscrierea pe traiectorii școlare închise, eliminarea oricărei aspirații școlare sau sociale înalte. 2.2. Alte teorii de inspirație marxistă ale reproducerii socialetc "2.2. Alte teorii de inspirație marxistă ale reproducerii sociale" Teorii neomarxiste asemănătoare sunt și cele formulate de către Louis Althusser (1918-1990) (1977), care a considerat școala ca aparatul ideologic de stat numărul unu al burgheziei. Ce
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
declasează și elimină elevii sau studenții din mediile populare prin interiorizarea eșecului, stigmatizare, înscrierea pe traiectorii școlare închise, eliminarea oricărei aspirații școlare sau sociale înalte. 2.2. Alte teorii de inspirație marxistă ale reproducerii socialetc "2.2. Alte teorii de inspirație marxistă ale reproducerii sociale" Teorii neomarxiste asemănătoare sunt și cele formulate de către Louis Althusser (1918-1990) (1977), care a considerat școala ca aparatul ideologic de stat numărul unu al burgheziei. Ce face aceasta? Pe de o parte, transmite ideologia dominantă - tradusă
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
negativ, ci creează tipologii care se raportează la un anumit context. La momentul actual nu există o taxonomie standard, dar sunt elemente taxonomice și autori de referință. Aceștia sunt citați în manualele uzuale de management și servesc drept sursă de inspirație și de raportare pentru noile abordări care continuă să apară. Aceste apariții arată că subiectul este departe de a fi epuizat. Unele clasificări sunt doar abordări descriptive bazate pe diferite criterii de segmentare prescrise de autori - criteriul geografic, apoi cel
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de pe piață. Pot fi generate mai multe soluții, în funcție de viziunea decidentului implicat. Pentru a ilustra variabilitatea modului de tratare a formelor structurale, în cazul de față vor fi propuse două variante. A. „Varianta franceză” (etichetă de circumstanță asociată sursei de inspirație a cazului) este sugerată de Stratégor (1993) și reprezintă o concepție de tip occidental specifică perioadei anilor ’80-’90. Se observă că structura este orientată extern spre client și intern spre producție. Moda externalizării serviciilor sau a subcontractării și Figura
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
întâmplare, asupra acestor puțini filosofi, nu răi, ci vrednici, numiți acum inutili, sarcina de a se ocupa de treburile cetății, fie că ar voi sau nu, iar asupra cetății, sarcina de a li se supune. Sau - înainte ca, dintr-o inspirație divină, să cadă asupra fiilor celor care acum stăpânesc și domnesc, ori asupra lor înșiși, o iubire adevărată pentru filosofia cea adevărată. Iar a pretinde că sau prima, sau a doua, sau ambele alternative sunt imposibile - socot - e fără temei
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
daimonii cărora acestea trebuie să le fie închinate, să încerce să schimbe ceea ce a fost hotărât la Delphi, la Dodona sau de către Ammon ori prin vechi tradiții orale, indiferent de forma lor, fie că se datorează unor viziuni sau unei inspirații divine; pe acest temei s-au rânduit jertfe și rituri fie autohtone, fie tireniene, fie aduse din Cipru sau de altundeva; pe temeiul unor astfel de tradiții s-au consacrat oracole și statui și altare și temple înzestrate fiecare cu
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
a trecutului? Câtuși de puțin, măcar din punctul de vedere al revoluționarilor înșiși. Un Hérault de Séchelles, redactorul principal al Constituției din 1793, nu juca câtuși de puțin teatru când se adresa Bibliotecii Naționale, cerând de urgență ca sursă de inspirație pentru noua constituție orice culegere disponibilă care să cuprindă și „legile lui Minos”, pasămite ignorate atâta amar de timp din pricina barbariei „gotice”! Și nu era lipsit de întreaga seriozitate nici acel tânăr iluminat, consiliat de Petrarca și, în 1347, adus
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
nu o dată filozoful practică ignorarea senină a datelor istorice disponibile. E semnificativ că, pregătindu-se pentru a descrie, în Discursul asupra originii inegalității dintre oameni, trecutul originar, Jean-Jacques Rousseau nu are altceva mai bun de făcut decât să-și caute inspirația plimbându-se prin pădurea Saint-Germain, unde - scrie el - „căutam, găseam imaginea primelor timpuri cărora cu mândrie le schițam istoria...”. Va face apoi această declarație uluitoare din Discurs, cu referire la documentele istorice, „Să începem deci prin a îndepărta toate faptele
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
anonimului arab Liber de causis, problema a fost dezbătută și are soluții contradictorii, slujind drept fundament al teoriilor conștiinței în Evul Mediu latin. Pentru Plotin, reflexivitatea incompletă ține de condiția umană prin excelență, astfel încât uitarea de sine este condiția oricărei inspirații divine. În tradiția augustiniană, Anselm invocă ființa divină cerându-i darul reflexivității complete: „revela me de me ad te”. Toate aceste exemple nu explică cu nimic problemele Republicii, dar atrag atenția asupra importanței antropologice a principiului reflexivității incomplete în tradiția
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
nu spunem că asta e un merit ori un defect) înfeudate regulilor versatile ale confruntării politice. Rafinamentul cultural e, în această ordine a lucrurilor, efect al unei necesități pedagogice și civice, și nu un act conjunctural determinat de voința ori inspirația umană. Adevărul este o lecție de verticalitate antropică și un ingredient al „sănătății” lumii omului. În anumite ipostaze, el poate pune în pericol echilibrul fragil al democrației. Asta pentru că adevărul nu dispune fără excepție de avantajele minciunii, care „prin efectele
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
motiv, cunoștințe. De la icoană la fantasmă nu e decât un pas - pe care, cel mai grăbit, îl face artistul. Aceste imagini (cu pretenția de substitut al realității) sunt reprobabile în viziunea lui Platon. Există însă și „imaginile bune”, rezultate ale inspirației divine de care este cuprins uneori artistul. Existența acestora îi induce lui Platon o anumită incomoditate conceptuală, însă nevoia de coerență globală a sistemului i se pare aici mai importantă. De aceea, artistul care se oferă să fie (prin creația
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
virtuozi patetici ai verbului ? Ei nu pun la socoteală răul născut dintre orgolii de mercenar, rău care nu va răscumpăra niciodată gloria macabră a unui destin cumpărat în taină de la puternicii zilei. Produsele artei sunt, în esență, rezultate mimetice ale inspirației. Platon face însă distincție între ceea ce e corect, nobil și bun, pe de o parte, și ceea ce este iluzoriu și supus exigențelor plăcerii trecătoare și a poftei. Icoana are caracterul modelului său. Din perspectiva lui Platon pericolul vine dinspre fantastic
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
194-196, 206-207. Cf. Phaidros, 245b-c: theia mania. Cf. ibidem, 249d. Cf. Léon Robin, Platon, p. 74. Foarte bun textul lui Cristian Bădiliță, „Cunoașterea «erotică»”, în Platonopolis sau Împăcarea cu filozofia, Ed. Polirom, Iași, 1999, pp. 101-109. Citez: „Natura filozofiei este inspirația temperată, iar practica ei este erotismul mistagogic” (p. 102). Cf. Phaidros, 251d-252b. Vezi și Francis F. Peters, Termenii filozofiei grecești, Ed. Humanitas, București, 1993, p. 100. Și dacă tot se sublimează ceva în theia mania, apoi aceasta este chiar activitatea
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
un singur centru motor, ci de o „sinteză motorie”. Deci, învățarea, chiar într-o formă simplă, antrenează întreaga viață psihică: procesele de cunoaștere (sinteza aferentă), afectivitatea (acceptorul acțiunii), priceperile motorii, voința (sinteza motorie). Se infirmă acum simplismul primelor explicații de inspirație asociaționistă. 3. Teoria psihogenezei operațiilor intelectuale 1 tc "3. Teoria psihogenezei operațiilor intelectuale 1 " Este o teorie pe care o datorăm remarcabilului psiholog elvețian Jean Piaget. Acesta nu s-a ocupat propriu-zis de învățare în ansamblu, ci a descris, pe
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
profesiuni, imaginația constituie o aptitudine importantă. Ea are la bază anume predispoziții ereditare, mai mult sau mai puțin dezvoltate. Însă dezvoltarea sa presupune multă muncă, exercițiu. Thomas Edison, cunoscutul inventator american, susținea că geniul este 99% transpirație și doar 1% inspirație. Punctul lui de vedere se justifică prin specificul domeniului său Ă invențiile de ordin tehnic. De pildă, a trebuit să experimenteze peste 3000 de substanțe până să ajungă la cea mai rezistentă la tensiunea curentului din becul electric (atunci s-
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
inițial nu e satisfăcătoare. Incubația poate dura foarte mult, chiar ani de zile. c. Iluminarea este momentul fericit când apare soluția sau, în artă, când opera e văzută integral. Acest fenomen se produce uneori în mod spectaculos: i se spune „inspirație”, dacă artistul trăiește opera intens, conștient de toate componentele și detaliile ei; în știință se vorbește de „intuiție”: o cunoaștere sintetică, integrală a demonstrației care elucidează toate aspectele problemei. Intuiția a fost descrisă pe larg de H. Poincaré, ilustru matematician
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
idei în conștiință. Și cum de obicei prima sugestie nu e cea bună, ne aflăm în impas. Când imaginația trece printr-un moment de efervescență, să lăsăm ideile să curgă Ă doar să le notăm. Numai după ce acest izvor de inspirație seacă, să trecem la examenul analitic al fiecăreia. Osborn a intitulat acest procedeu „brainstorming”, ceea ce în traducere literală ar fi „furtuna, asaltul creierului”Ă în limba noastră îl caracterizăm ca „asaltul de idei” sau „evaluarea amânată”. Brainstorming-ul poate fi
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]