3,967 matches
-
a comportamentului agresiv datorate vârstei și sexului apar mai ales la pubertate, (c) în această perioadă, agresiunea fizică are un rol mai puțin important pentru femei decât pentru bărbați, (c) de la adolescență și până la maturitate, strategiile indirecte pentru controlul relațiilor interpersonale sunt folosite mai mult de fete decât de băieți. Cairns consideră că o teorie viabilă privind dezvoltarea comportamentului social trebuie să țină cont de impactul tuturor proceselor cu rol important în dezvoltarea individului și să arate în ce fel aceste
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Dodge (Crick și Dodge, 1994), copii agresivi sunt determinați prin prisma proceselor de prelucrare a informației deficiente să supraevalueze ostilitatea mediului lor înconjurător. Această percepție exagerată a ostilității reprezintă fundamentul adoptării strategiilor comportamentale agresive și a rezolvării deficitare a problemelor interpersonale. După părerea lui Huesmann și a colegilor săi (Huesmann și Eron, 1984 citat de Eron), copilul este în căutarea informațiilor și, în funcție de informațiile disponibile, el își dezvoltă structuri de cunoștințe denumite "scenarii" care-l vor ajuta în reglarea propriilor comportamente
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
punctul lor de vedere, agresivitatea este un comportament instrumental ce poate fi folosit pentru a-i influența pe ceilalți, pentru a proteja propria identitate socială sau pentru a restabili dreptatea. Agresivitatea nu este în schimb consecința normală a unei relații interpersonale conflictuale. Atunci când interesele se ciocnesc sau norma este violată, agresivitatea este folosită ca strategie comportamentală pentru atingerea obiectivului. Conform teoriilor socio-interacționiste, factorii interpersonali și situaționali sunt singurii în stare să determine agresivitatea. În acest context, analiza agresivității se axează pe
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
identitate socială sau pentru a restabili dreptatea. Agresivitatea nu este în schimb consecința normală a unei relații interpersonale conflictuale. Atunci când interesele se ciocnesc sau norma este violată, agresivitatea este folosită ca strategie comportamentală pentru atingerea obiectivului. Conform teoriilor socio-interacționiste, factorii interpersonali și situaționali sunt singurii în stare să determine agresivitatea. În acest context, analiza agresivității se axează pe actor (agresor), pe victimă și pe observator. Rezultatele acestei relații nu pot fi anticipate pentru că ele se aranjează în funcție de dinamica schimburilor ce se
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
vor suporta consecințele unui asemenea act. Această definiție generală include și măsurarea comportamentului agresiv sau a intenției comportamentale, lucru care ni se pare foarte important pentru că permite evitarea ambiguităților în ceea ce privește rezultatele numeroaselor studii realizate în acest domeniu în care caracterul interpersonal al contextului nu permite considerarea stimulilor folosiți. Acest lucru este foarte evident în cazul studiilor ce analizează efectul factorilor contextuali (căldură, frig, miros) asupra comportamentului agresiv. De altfel, studiul intențiilor comportamentale permite la nivel tehnic, teoretic și deontologic profilarea parțială
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
conceptuală (Anderson et al., 1998). Una dintre probleme abordării agresivității, invocată de mai multe ori, este cea cu privire la interpretarea rezultatelor. Oricare n-ar fi perspectiva adoptată, interpretarea rezultatelor experimentale tinde să devină ambiguă atunci când comportamentul este urmărit într-un context interpersonal, mai ales dacă ținem cont și de capacitățile cognitive ce intervin în elaborarea experienței sociale a individului. Într-adevăr este foarte greu, aproape imposibil, de separat ceea ce ține de caracterul stimulului de ceea ce poate fi atribuit inferențelor pe care subiectul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de separat ceea ce ține de caracterul stimulului de ceea ce poate fi atribuit inferențelor pe care subiectul le face sub influența anturajului social imediat. Câteva studii experimentale, deja citate, au reușit să clarifice aceste dificultăți de interpretare legate de efectul contextului interpersonal al observației. De exemplu, Kelly și Hake (1970) au studiat efectul suprimării unei sume monetare dependente de executarea sarcinii asociate cu declanșarea unui zgomot "aversiv" (2800 Hz, 68 dB). Subiectul poate evita zgomotul dacă rotește un buton sau dacă lovește
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
1990; da Gloria et al., 1989; Pahlavan et al., 2000). Plecând de la principiul că reînnoirea conceptuală și metodologică în studierea comportamentelor agresive înseamnă, mai întâi de toate, constatarea acestor comportamente indiferent de semnificațiile pe care le au într-un context interpersonal și considerând comportamentele agresive mișcări cu o anumită structură specifică, producându-se sistematic în circumstanțe la fel de specifice, am hotărât să studiem comportamentele agresive ca fiind niște manifestări motrice. Conform lui Darwin (1872 / 1874 citat de Pahlavan, 1987) aceste mișcări transmit
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
activitate reprezintă baza funcțională de manifestare a tuturor mișcărilor voluntare. Am interpretat rezultatele ca fiind elemente de pregătire comportamentală, subliniind legătura dintre stimularea aversivă și comportamentul agresiv în contextul unei medieri simbolice sau reale a acestuia și în afara unui context interpersonal. Capitolul VII Diferite arii de cercetare În acest capitol vom încerca să înțelegem mai bine problemele din viața reală, examinând cercetările care au abordat mai direct viața individuală a fiecăruia în raport cu comportamentele agresive. Războiul: violența instituționalizată sau instituționalizarea violenței Războiul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cel mai înalt nivel. Războiul pare să aducă de asemenea schimbări la nivelul reprezentării violenței în filme, știri, romane, publicitate. Toate aceste schimbări semantice îl pot face pe individ să creadă că violența este o soluție justificată pentru rezolvarea conflictelor interpersonale, chiar și între persoane mai apropiate. Circumstanțele particulare pe care le creează războiul pot reduce presiunile sociale împotriva violenței, atât de puternice în perioadele normale. Una dintre consecințele fenomenului este creșterea numărului de agresiuni sexuale comise. Astfel procesele de dezangajare
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
A spune că simpla vizionare a unui concurs sportiv sau participarea la acesta crește (direct sau indirect) probabilitatea agresivității pare destul de pretențios. Totuși este foarte adevărat că contextul sportiv este unul dintre puținele contexte în care unele forme de agresiune interpersonală sunt sancționate social și legal, iar altele sunt acceptate, permise și chiar încurajate. Dacă la origini scopul integrării competițiilor sportive în viața socială a fost de a crea un spațiu simbolic pentru delimitarea și canalizarea violenței, rezultatele pe termen lung
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
contribuie la dezvoltarea unor comportamente sexuale inadaptate. Studiul realizat de Briere și Runtz (1990) arată că copiii victime ale maltratării fizice comit mai des acte de violență în timpul interacțiunilor sociale cu semenii, considerându-le formele cele mai adecvate de comportament interpersonal într-un context de provocare. Aceste credințe astfel dezvoltate vor determina comportamentul ulterior al individului față de proprii săi copii la vârsta maturității. Maltratarea fizică este forma de agresiune cel mai ușor de identificat din cauza faptului că părinții aplică copiilor rele
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
prezența unui eu agitat, toate aceste elemente contribuie la activarea unor nevoi foarte puternice de protecție. Iar agresivitatea poate oferi sentimentul puterii și a controlului celorlalți. Schemele cognitive și modurile de interpretare orientează percepția și evaluarea evenimentelor și a relațiilor interpersonale. Aceste procese depind și de sentimentele și motivațiile copilului. Observând și reacționând la provocări, copilul va folosi cu precădere strategii comportamentale agresive în diferite contexte interpersonale. Agresivitatea manifestată de către copii Intimidarea sau "bullying"-ul corespunde abuzului sistematic de putere. Este
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Schemele cognitive și modurile de interpretare orientează percepția și evaluarea evenimentelor și a relațiilor interpersonale. Aceste procese depind și de sentimentele și motivațiile copilului. Observând și reacționând la provocări, copilul va folosi cu precădere strategii comportamentale agresive în diferite contexte interpersonale. Agresivitatea manifestată de către copii Intimidarea sau "bullying"-ul corespunde abuzului sistematic de putere. Este vorba despre un ansamblu de comportamente agresive caracterizate de aspectul lor repetitiv și de puterea dezechilibrată dintre agresor și victimă (Olweus, 1978 citat de Endersen et
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cele ale agresorilor. La nivel psihologic, victima prezintă simptomele depresiei, însoțită de o slabă stimă de sine și de un acut sentiment de confuzie socială (Smorti și Ciucci, 2000). Comportamentul victimelor este tentativa disperată a acestora de a rezolva conflictele interpersonale. Victimele trec de la o strategie comportamentală pasivă la o strategie activă, folosind, la nevoie, forța. Agresorul este caracterizat de teama de a nu fi denunțat de către victimă. În plan psihologic, el afișează o stimă de sine foarte ridicată, cu o
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Cercetările efectuate de Dodge și colegii săi permit explicarea mecanismelor subiacente dezvoltării comportamentelor agresive prin intermediul proceselor indirecte și inadaptate de prelucrare a informației sociale precum atenția insuficientă la semnalele sociale, atribuirea ostilă, lipsa strategiilor comportamentale adecvate pentru rezolvarea unor probleme interpersonale. Huesmann, Eron și colegii lor explică învățarea și stabilitatea comportamentului agresiv în termeni de formare a schemelor și scenariilor agresive susținute de credințe care justifică folosirea acestor cogniții în contexte interpersonale. Astfel formarea și socializarea copilului într-un mediu familial
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ostilă, lipsa strategiilor comportamentale adecvate pentru rezolvarea unor probleme interpersonale. Huesmann, Eron și colegii lor explică învățarea și stabilitatea comportamentului agresiv în termeni de formare a schemelor și scenariilor agresive susținute de credințe care justifică folosirea acestor cogniții în contexte interpersonale. Astfel formarea și socializarea copilului într-un mediu familial inadecvat favorizează învățarea comportamentelor agresive prin intermediul diferitelor procese precum întărirea agresivității, imitarea modelelor agresive, interiorizarea normelor și dezvoltarea unor structuri cognitive care justifică și legitimează comportamentul agresiv. Dezvoltarea unor procese socio-cognitive
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
De la vârste foarte fragede, copilul, aflat într-un mediu social ostil, își creează sisteme de protecție în care lumea socială este văzută ca un loc al tuturor pericolelor și împotriva căruia trebuie să se apere în defavoarea celuilalt. Confruntat cu probleme interpersonale în timpul interacțiunii cu ceilalți copii, preadolescentul cu probleme își întărește credințele conform cărora lumea este un loc al ostilităților. Din lipsă de competențe sociale pe care nu reușește să le achiziționeze, reușita școlară este și ea compromisă. Pentru a-și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
este o bătălie dusă împotriva unui inamic imaginar. Dacă într-o societate competiția nu lasă loc cooperării, copiii sunt supuși acelorași presiuni sociale precum părinții lor. Iar altruismul nu are nici un sens într-un mediu în care la nivelul relațiilor interpersonale se aplică legea celui mai puternic. Legea celui mai puternic proslăvește agresivitatea atât timp cât aceasta permite procurarea succesului și a satisfacției. Modelele comportamentale cele mai admirate sunt cele care permit să lovești primul și să fii cel mai puternic. Cultul armelor
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Social sanction and threat explanations of gender effects on direct and indirect aggression. Aggressive Behavior, 25, 1999, pp. 425-434. RIOGS D.S. și O'LEARY K.D., Aggression between dating partners: An examination of a causal model of courtship aggression. Journal of Interpersonal Violence, 11, 1996, pp. 519-540. ROSENWEIG P. și ROSENWEIG L., Aggression in problem children and normals as evaluated by the Rosenweig Picture-Frustration Study. Journal ofAbnormal and Social Psychology, 47, 1952, pp. 683-687. ROUBERTOUX P.L., NOSTEN B.M. și CARLIER M., Additive
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Complice 40, 43, 49-50, 60, 93, 114, 162, 164, 166, 170, 201, 231 Comportament 9, 10 adulților 19 agresiv 9 aversiv 10 de apropiere 117, 119 de evitare 117, 119, 199 pro-social 117 Coerciție 17, 218 Confruntare personală 162 Context interpersonal 56-57, 177 jocuri 163 social 19, 28, 47, 83, 113, 122, 135, 188 Conștiința de sine 9 Copil abandonat 76 perturbator 78 Creativitate agresivă 83 Crimă violentă 39, 78, 101, 106, 155 Credință 30, 71, 95, 97, 117, 135, 198
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Nevoi fundamentale 20 personale 75 Normă 58, 63, 76, 234 O Observator 60-62, 91, 137 Observație sistematică 159-173 în laborator 163 naturală 160-161 pe teren 160 P Paradigma agresivității 168 operării libere 172 timpului de reacție 170 Percepția 11 relațiilor interpersonale 20 sinelui 20, 199 Personalitate 96, 208, 234 trăsături de 183 agresivă 28-34 antisocială 30 ostilă 30 iritabilitate 30 susceptibilitate emoțională 31, 32 exteriorizare-înfrânare 31 Perspectivă evoluționistă 22, 121, 132 psihanalitică 181, 222 sociobiologică 131 Pornografie 68 Păpușă care suferă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
94, 105 context 22 Pedepsire 73, 74, 95, 199, 224,-227 R Reacție emoțională 29 motrică 120, 140, 178 fiziologică 110, 140 primară 122 secundară 122 vicariantă 116 Recompensă 48, 82 socială 18, 27 Regres rasist 60 Relație lineară 11 interpersonală 106, 214 Reprezentare 22-27, 82, 135 mintală 37 Rețea asociativă 140 Revolta 46, 53 Război 15, 181-186 S Sancțiune socială 27 Sarcină / test de inteligență 118 de învățare 142 de rezolvare de probleme 118 Scală de personalitate 156 Scenarii 96
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
interumane din ultimele decenii ale secolului XX și din zilele noastre. Dacă în trecut politica era preocupată de marile probleme ale societății (de muncă, de existență, de opțiuni doctrinare, de probleme sociale), s-a ajuns la o politică a relațiilor interpersonale, a controlului acestor relații și a nevoilor private, îndeosebi în Occident. Dacă în trecutul de secol XIX, politica era modalitatea de a conduce sufletele din afară, ghidându-le spre diverse obiective, în zilele noastre politica s-a mutat în interiorul acestor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
oculte. Placenta, cordonul ombilical și căița puteau fi utilizate pentru lucruri vrăjitorești (M. Mauss, H. Hubert, 1996, p. 114). Un alt factor esențial este zvonul. Așa cum arată P. Stewart și A. Strathern (2004), atribuirea vrăjitoriei este strâns asociată mecanismelor comunicării interpersonale, ale fabricării unor versiuni distorsionate prin selectarea unor elemente sau exagerarea altora. Imaginea celor două femei este obiectul zvonurilor și al bârfelor comunitare - apariția tribunalelor ecleziastice accelerează acest proces și conduce la transformarea unor comentarii din interiorul colectivității (care doar
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]