4,354 matches
-
Până în momentul izbucnirii Primului Război Mondial, denumirea „Ucraina” era folosită cel mult din punct de vedere geografic, nevorbindu-se la acea dată de naționalitatea ucraineană. elTeritoriul a ceea ce este în zilele noastra Ucraina a fost o parte a Imperiului Rus, iar o bună parte, anume
Ucraina în timpul Primului Război Mondial () [Corola-website/Science/319522_a_320851]
-
care se dezvolta la sfârșitul secolului al XIX-lea. Până la urmă, Ucraina nu reprezenta pentru cele două imperii decât un pion în lupta politică pentru controlul Balcanilor și a populației slave ortodoxe din zonă. În epocă se considera că este izbucnirea unui război în Balcani este inevitabil, principalii actorii urmând să fie Austro-Ungaria și Regatul Serbiei, datorită pe de-o parte a slăbirii puterii Vienei și a creșterii influenței mișcării panslave. Întărirea naționalismului etnic a concis cu creșterea puterii Serbiei, țără
Ucraina în timpul Primului Război Mondial () [Corola-website/Science/319522_a_320851]
-
XVIII-lea, au căpătat un mare număr de supuși greco-catolici. Rusia dorea să convertească populația ucraineană la ortodoxism, folosind căi pașnice sau violente. Cel mai important factor în această ecuație politică a fost maturizarea mișcării naționale ucrainene în perioada de dinaintea izbucnirii conflagrației mondiale. Maturizarea naționalismului ucrainean a dus la apariția primului stat independent ucrainean. . Înaintarea rușilor în Galiția a început în august 1914. În timpul acestei ofensive, armata rusă a reușit să împingă armata austriacă până la poalele Carpaților. Acest succes le-a
Ucraina în timpul Primului Război Mondial () [Corola-website/Science/319522_a_320851]
-
Rus, au fost arestați și internați în lagăre de concentrare ( Talerhof, Stiria și fortăreața Terezín Cehia). Luptele nu s-au sfârșit pentru ucraineni odată cu încheierea primei conflagrații mondiale. Mai mult chiar, luptele au continuat și au devenit mai sângeroase odată cu izbucnirea Revoluției din 1917. Revoluția a declanșat un război civil în teritoriile fostului Imperiu Rus, și o bună parte a luptelor s-au dus pe teritoriul ucrainean. Forțele antrenate în conflict („roșii”, „albii”, polonezii, ucrainenii) au fost responsabile de numeroase atrocități
Ucraina în timpul Primului Război Mondial () [Corola-website/Science/319522_a_320851]
-
Creșterea tensiunilor etnice a necesitat un astfel de tratat pentru a proteja pacea în Bucovina prin asigurarea autonomiei etnice în luarea deciziilor politice [...]. Cooperarea fructoasă [...] a demonstrat că interacțiunea etnică pașnică era încă posibilă [în Bucovina] cu cinci ani înainte de izbucnirea primului război mondial." Acordul a prevăzut o largă reformă electorală care acorda o reprezentare proporțională grupurilor etnice din Bucovina în Dieta locală, dar, în conformitate cu dorința majorității evreilor și într-un efort de combatere a agitației antisemite, nu a acordat o
Benno Straucher () [Corola-website/Science/319519_a_320848]
-
scurtă vreme înainte ca Austria Germană să se transforme într-un stat format din dezintegrarea Austro-Ungariei, el a fost printre delegații regionali de la Viena care au votat în favoarea menținerii Bucovinei în uniune cu guvernul central. Acasă, situația a dus la izbucnirea unor tensiuni, când românii au cerut în mod deschis Unirea Bucovinei cu Regatul României și ucraineni au optat pentru Republica Populară Ucraineană. Tensiunile au degenerat în revolte, înăbușite de Armata Română care a intrat în regiune și a dus la
Benno Straucher () [Corola-website/Science/319519_a_320848]
-
viața personală, în primul rând pierderea soției Fanny, a fiicei și a doi fii. Bolnav și singur, a trăit ultimii ani ai vieții într-un sanatoriu. Bătrânul politician a murit în anul 1940, sub ocupația sovietică, la un an după izbucnirea celui de-al doilea război mondial. ("Cernăuțiul meu - Un loc unde au trăit oameni și cărți", Editura Dvir, Or Yehuda, 2007, în ebraică)
Benno Straucher () [Corola-website/Science/319519_a_320848]
-
în Reggio Calabria și în Messina și au fost înăbușite de către militari. La 12 ianuarie 1848 a izbucnit revoluția siciliană, s-a răspândit în întreaga insulă și a servit ca o scânteie pentru revoluțiile din 1848 în toată Europa. După izbucniri similare revoluționare în Salerno, la sud de Napoli și în regiune Cilento, care au fost sprijinite de majoritatea intelectualității regatului, la 29 ianuarie 1848 regele Ferdinand a fost nevoit să acorde o constituție după modelul francez. O dispută a apărut
Ferdinand al II-lea al Celor Două Sicilii () [Corola-website/Science/319604_a_320933]
-
în 1877 a trebuit să întrerupă lucrările din cauza restanțelor la plată a guvernului român, care trecea prin dificultăți financiare importante. Contractul de concesiune a fost anulat în 1877; totuși, în ciuda primirii unei plăți compensatorii, Crawley a fost adus la faliment. Izbucnirea războiului ruso-turc din 1877-1878, la care România a participat direct și în urma căruia ea și-a obținut "de jure" independența, a dus, însă, la întârzierea lucrărilor. O societate franceză condusă de inginerul Léon Guilloux a preluat construcția tronsonului românesc al
Calea ferată Ploiești–Brașov () [Corola-website/Science/319616_a_320945]
-
al Marii Britanii și Irlanda. Din această cauză s-au iscat conflicte în Canada engleză, populația nefiind Anglicană. Imigrarea scoțienilor a creat o largă comunitate presbiteriană, și aceștia , precum și alte grupuri religioase cereau drepturi egale. A fost un motiv major în izbucnirea răscoalei din 1837. Odată cu instalarea unui guvern responsabil ,monopolul Anglican a luat sfârsit. În Canada de jos(inferioară), Biserica Romano-Catolică juca un rol important în cultura și politica coloniei. Spre deosebire de Canada engleză, naționalismul francezilor canadieni a devenit asociat cu romano-catolicismul
Religia în Canada () [Corola-website/Science/319635_a_320964]
-
aristocrația poloneză, favorabilă autonomiei. În același an, în teritoriile poloneze aflate sub dominația țaristă au izbucnit o serie de tulburări, care și-au făcută influența și în Galiția. În fața amenințărilor naționaliste poloneze, administrația de la Viena a hotărât desființarea Dietei. După izbucnirea unei noi serii de revolte în teritoriile poloneze aflate sub dominația țaristă, guvernul austriac a proclamat starea de asediu în Galiția în perioada 1864 - 1865, trecând la suspendarea anumitor drepturi civile. Anul 1865 a marcat renașterea ideilor federaliste, așa cum fuseseră
Regatul Galiției și Lodomeriei () [Corola-website/Science/319632_a_320961]
-
apuseană. Evreii au emigrat direct în Americi, sau după o perioadă intermediară de locuire în alte regiuni ale Austro-Ungariei. La Marea Emigrație Economică au participat mai multe sute de mii de oameni. Numărul celor emigrați a crescut neîncetat până în momentul izbucnirii Primului Război Mondial în 1914. Războiul a dus la încetarea temporară a emigrației, care a fost reluată după sfârșitul conflictului mondial, dar la proporții mult mai mici decât în perioada antebelică. Marea Emigrație Economică, în mod special în Brazilia („Febra braziliană”, după cum
Regatul Galiției și Lodomeriei () [Corola-website/Science/319632_a_320961]
-
Orléans, Prințul și Prințesa au trăit în Europa. Ei s-au instalat la Manoir d’Anjou în Belgia de unde au condus mișcarea monarhistă franceză, cu ajutorul scriitorului și politicianului Charles Maurras și a "Action française". Cuplul a avut patru copii: La izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial "ducele" și "ducesa de Guise" s-au întors pe domeniile lor marocane, însă "ducele" nu a suportat înfrângerea franceză din 1940 și a murit la puțin timp după începutul ocupației naziste. "Ducesa" a continuat
Prințesa Isabelle de Orléans (1878–1961) () [Corola-website/Science/319700_a_321029]
-
Teritoriul ucrainean a fost disputat de diferite facțiuni după izbucnirea Revoluției Ruse din 1917 și după încheierea Primului Război Mondial, care a dus la prăbușirea atât a Imperiului Austro-Ungar cât și a Imperiului Rus. Dezintegrarea acestor imperii a avut un efect uriaș asupra mișcării naționaliste ucrainen, într-o perioadă scurtă de timp
Ucraina după Revoluția Rusă () [Corola-website/Science/319735_a_321064]
-
Țărănesc au exploatat aceste posturi cu îndemanare și asprime împortiva Partidului Micilor Proprietari care a ezitat să formeze o rezistență puternică în fața grupurilor de stânga susținute de sovietici în special dupî creerea Blocului de Stânga pe 5 martie, agravând situația izbucnirii unui război între clasele sociale și nevoia unei revoluții sociale.
Alegeri legislative în Ungaria, 1945 () [Corola-website/Science/319744_a_321073]
-
Eventual unioniștii și-au format propria reprezentanta, prima fiind Partidul Unionist Irlandez ,apoi Partidul Unionist al Ulsterului. Dominarea Camerei a fost în final obținută odată cu întocmirea Actului de Dominare din 1914. Implementarea acestui act a fost totuși amânată temporar din cauza izbucnirii Primului Război Mondial, așteptând a fi gata peste un an, dar în mare parte datorită Actului de rezistență Unionist. Pe masura ce războiul se prelungea, cu atat mai mult câștigau în putere membrii radicali ai partidului Fenian. Sinn Féin a fost fondat de către Arthur
Alegeri legislative în Irlanda, 1918 () [Corola-website/Science/319741_a_321070]
-
beneficiat de un numar de factori în alegerile din 1918. Electoratul irlandez din 1918, la fel ca și întregul electorat din întregul Regat Unit, s-au schimbat în două mari ramuri încă de la sfârșitul alegerilor anterioare. În primul rând din cauza izbucnirii Primului Război Mondial, ce a durat din 1914 până în 1918, alegerile generale britanice din 1915 nu au mai ținut alegeri. Ca rezultat, nici o aleger nu a ținut loc între 1910 și 1918, cea mai lungă perioadă din istoria constituțională modernă a Mării
Alegeri legislative în Irlanda, 1918 () [Corola-website/Science/319741_a_321070]
-
Mahno și-a început activitatea sa anarhistă în sudul Ucrainei dezarmând soldații și ofițerii ruși dezertori, în vreme ce în regiunea industrială din răsărit, Bazinul Donețului, au avut loc greve tot mai dese, instigate de sindicaliști bolșevici. Toate acestea au dus la izbucnirea la Petrograd a Revoluției din Octombrie, revoluție care s-a extins în tot imperiul. Noul guvern bolșevic a refuzat să recunoască existența oricărei puteri executive existente pe teritoriul Rusiei imperiale și, la sfârșitul lunii decembrie 1917, a înființat o „republică
Războiul de Independență al Ucrainei () [Corola-website/Science/319748_a_321077]
-
și Albania. Regatul Muntenegrului dorea cucerirea mai multor porturi aflate încă sub stăpânirea turcă și a Sandžakului. La rândul lui, Regatul Greciei dorea să-și extindă teritoriul în dauna Turciei. Conflictele dintre țările balcanice aveau să devină acute, ducând la izbucnirea unui război antiturc, în timpul căreia Liga Balcanică a reușit să învingă Imperiul Otoman. Toate posesiunile europene ale Turciei, cu excepția Istanbulului și zonei adiacente, au trecut sub controlul învingătorilor. Victoria nu a însemnat însă sfârșitul conflictelor în regiune. Puterile învingătoare își
Campania din Balcani (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/319789_a_321118]
-
conflictelor în regiune. Puterile învingătoare își disputau teritoriile nou cucerite. Astfel, Șerbia și Bulgaria au intrat în conflict pentru Macedonia, Grecia și Bugaria pentru Tracia, în timp ce România avea pretenții teritoriale asupra Cadrilaterului. Aceste contradicții s-au dezvoltat rapid, ducând la izbucnirea celui de-al doilea război balcanic, în care Șerbia, Grecia, România, Muntenegru și Turcia s-au aliat împotriva Bulgariei, pe care au înfrânt-o rapid. În urmă celui de-al doilea război balcanic, Macedonia a fost împărțită între Grecia și
Campania din Balcani (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/319789_a_321118]
-
de diplomația de la Viena pentru prezentarea Belgradului ca potențial agresor și inamic al păcii și pentru o eventuală declarație de război. Astfel, rivalitatea dintre Șerbia și Austro-Ungaria pentru controlul asupra teritoriilor locuite de slavii sudici a fost motivul principal pentru izbucnirea războiului. Sârbii nu s-a împăcat nicio clipă cu ideea anexării Bosnei și Herțegovinei de către Austria. În Șerbia au început să apară organizații clandestine naționaliste, care aveau ca obiectiv principal eliberarea Bosniei de sub dominația austriacă. Cea mai puternică și bine
Campania din Balcani (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/319789_a_321118]
-
primeau numele regiunii de origine. Cele cinci divizii vechi purtau numele Moravia, Šumadija, Dunav, Timok și Drina. După victoria din Războaiele balcanice, teritoriile nou alipite la Șerbia a dat numele a cinci regimente: Kosovo, Vardar, Ibar, Bregalnica și Monastir. La izbucnirea războiului, Șerbia a putut mobiliza 12 divizii de infanterie și una de cavalerie, care formau patru armate. Sârbii aveau două versiuni de plan de luptă împotriva Austro-Ungariei, funcție de existență sau inexistentă unei alianțe cu Rusia. Sârbii și-au plasat armatele
Campania din Balcani (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/319789_a_321118]
-
de la Sèvres), grecii au fost animați de ideea „Greciei Mari”. Grecii ciprioți s-au bucurat de sprijinul guvernului de la Atena în tentativele lor de unire a insulei cu Grecia. Disensiunile cu Turcia au dus însă în cele din urmă la izbucnirea războiului greco-turc din 1919 - 1920, în care Grecia a fost învinsă. Tratatul de pace de la Sèvres a fost revizuit prin semnarea tratatului de pace de la Lausanne. Visurile elenilor de creare a „Greciei Mari”, de ocupare a Istanbulului și a strâmtorilor
Campania din Balcani (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/319789_a_321118]
-
trupele de ocupație. Civilii rămași în țară s-au răsculat în mai multe rânduri împotriva forțelor străine. Odată cu reluarea ofensivei aliate împotriva forțelor Puterilor Centrale, civilii sârbi au luat parte activă la lupta pentru alungarea inamicului de pe pământul țării. După izbucnirea războiului, în rândurile armatei austriace din Balcani au avut loc dezertări dese. În timpul campaniei din 1914, 35.000 de soldați slavi (sârbi, croați, cehi, sloveni, slovaci) dar nu numai, au dezertat din armată austro-ungară. Un mare număr dintre aceștia au
Campania din Balcani (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/319789_a_321118]
-
de oameni uciși, răniți și prizonieri, armata austro-ungară a pierdut în campania din Balcani, aproximativ 295.000 de persoane. Armata greacă a ucis aproximativ 9.000 de persoane. Primele lucrări consacrate Primului Război Mondial în Balcani, au început să apară imediat după izbucnirea ostilităților. Printre acestea se numără un poem publicat în ziarul „Slovenul” din Ljubljana la 27 iulie 1914 scris de către naționalistul sloven Marco Natlachena, intitulat „Srbe na vrbe!” (în ) în semn de răzbunare pentru asasinarea arhiducelui Ferdinand. De la începutul războiului cunoscutul
Campania din Balcani (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/319789_a_321118]