4,107 matches
-
s-au închegat abia la București, în epoca neagră, stalinistă, când amândoi ne aflam sub obroc. La o sărbătorească retrospectivă de pictură, l-am văzut la vernisaj pe Ion Marin Sadoveanu - impozant nu numai prin masa corporală ce și-o legăna prin sălile expoziției, superior, în sensul că privea lumea de la distanță, prin monoclu, cu tot aerul lui obosit, cu pielea galbenă, cerată, maladivă, parcă de toxicoman și răspândind în jur distincția parfumului său franțuzesc, în costumul Frontului Renașterii Naționale. Scriitorul
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
dar ține de epoca Desperado tocmai prin imensa poftă de altceva. Cadoul e un mic poem cu rimă despre una dintre primele amintiri din copilărie ale poetului: un căluț de lemn. Întregul poem e un cal de lemn, care se leagănă între lumea copilului și cea a adulților, între afecțiune și indiferență. Rima subtilă, caracteristică pentru Mole, împerechează cuvinte doar în parte asemănătoare, creând o nouă idee despre muzică, portivire a rimelor și mai ales sfidarea ei. Poezia lui Mole e
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
aceeași familie. Cuvântul de bază este însoțit de un derivat din aceeași clasă morfologică, sau din clase diverse: stea - înstelare, clopot - clopotniță, cântec - cântare, tare - întăritor, a prinde - a desprinde, a naște - a renaște, trai - trainic, cinste - cinstit, leagăn - a legăna: „Știu că mi-i teamă oricând să trezesc, Singur cântarea ce dorme în mine, Cântecul acesta să-l spunem în doi, Buzele noastre ușor să-l adune.” (Însemnări de primăvară) „Sorb vinul tare și întăritor Chiar din îngrângerea cea mai
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
și iară lin. Lângă ea, un legănel, Da, un legănel, Cu un copilaș în el, Copilaș în el. Linu-i lin și iară lin, Bate vântul frunza lin, Lin și iară lin. Copilașul când plângea, Puiul când plângea, Maica Sfântă-l legăna, Maica-l legăna. Linu-i lin și iară lin, Bate vântul frunza lin, Lin și iară lin. Trei crai de la răsărit Trei crai de la răsărit Spre stea au călătorit Șiau mers după cum citim Până la Ierusalim. Acolo, cum au ajuns Steaua-n
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Lângă ea, un legănel, Da, un legănel, Cu un copilaș în el, Copilaș în el. Linu-i lin și iară lin, Bate vântul frunza lin, Lin și iară lin. Copilașul când plângea, Puiul când plângea, Maica Sfântă-l legăna, Maica-l legăna. Linu-i lin și iară lin, Bate vântul frunza lin, Lin și iară lin. Trei crai de la răsărit Trei crai de la răsărit Spre stea au călătorit Șiau mers după cum citim Până la Ierusalim. Acolo, cum au ajuns Steaua-n nori li s-
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
pentru dvs.. Apoi, puteți să o modificați și să o faceți potrivită nevoilor voastre speciale. 6. Tehnică de inducție - Balansul ușor Stai confortabil, închide ochii și relaxează- te. Imaginează-te întrun hamac sau într-un balansoar, sau pe o barcă legănându-se ușor în ancoră. Creează-ți o imagine proprie în care poți să te imaginezi făcând mișcări ușoare, înainte și înapoi, înainte și înapoi... Inspiră și expiră ușor și, pentru câteva momente, concentrează-te asupra respirației tale...Imaginează-ți o
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
cum poate schimba lungimea sforii, lățimea obiectului, înălțimea de la care obiectul este lăsat liber și forța cu care poate împinge obiectul. I se care să afle care dintre acești factori, unul singur sau mai mulți, determină viteza cu care se leagănă obiectul. Când a fost confruntat prima dată cu această problemă, copilul avea 7 ani și era incapabil să elaboreze un plan de rezolvare a ei, totuși a încercat de mai multe ori, fără să înțeleagă ce se întâmpla, de fapt
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
și iară lin. Lângă ea, un legănel, Da, un legănel, Cu un copilaș în el, Copilaș în el. Linu-i lin și iară lin, Bate vântul frunza lin, Lin și iară lin. Copilașul când plângea, Puiul când plângea, Maica Sfântă-l legăna, Maica-l legăna. Linu-i lin și iară lin, Bate vântul frunza lin, Lin și iară lin. Trei crai de la răsărit Trei crai de la răsărit Spre stea au călătorit Șiau mers după cum citim Până la Ierusalim. Acolo, cum au ajuns Steaua-n
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Lângă ea, un legănel, Da, un legănel, Cu un copilaș în el, Copilaș în el. Linu-i lin și iară lin, Bate vântul frunza lin, Lin și iară lin. Copilașul când plângea, Puiul când plângea, Maica Sfântă-l legăna, Maica-l legăna. Linu-i lin și iară lin, Bate vântul frunza lin, Lin și iară lin. Trei crai de la răsărit Trei crai de la răsărit Spre stea au călătorit Șiau mers după cum citim Până la Ierusalim. Acolo, cum au ajuns Steaua-n nori li s-
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
rândul lui, bergsonismul pornește și el de la ideea muzicii că esența a lucrurilor: durată, i.e., creația continuă și indivizibila de nou, așa cum o trăim în noi, evocă o analogie directă cu melosul: Să ascultăm o melodie și să ne lăsăm legănați de ea: nu avem oare percepția clară a unei mișcări care nu este atașată de nici unui mobil, al unei schimbări fără că nimic să se schimbe? Schimbarea îi este suficientă, este lucrul însuși. Și poate dura în timp, este indivizibila
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
scenete tematice. Poezii: “Tomna” - St. Iosif; “Rapsodii de toamnă” - G Topârceanu; “Balada unui greier mic” - G -frontal orală frontală 6. Evaluarea performanței 7. Asigurarea retenției și a transferului Topârceanu; “Toamna” - D Botez; “Stă bunica în grădină” - M Eminescu; “Ce te legeni codrule”M Eminescu; “Uite toamna” - E. Farago; “Toamna”; “Pomul” - G. Vieru; “Brumar”- I. Pilat; “Toamna” - Sanda Sfichi; “Porumbel și vrăbiuța” “Sfârșit de toamnă” “Fantezie de toamnă” - G Topârceanu; “Toamna” - Delia Săplăcan; Cântece: -Vine toamna, - Toamna ne-îmbie -A ruginit frunza
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Elena FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93167]
-
noastre urmăresc și o minimă introducere de ordin pur documentar. înainte de a avea opinii, sunt necesare informațiile. Iar acestea sunt încă, obiectiv vorbind, destul de puține. Se vorbește mereu (o, vai !) de imaginea României. Prin lectura unor astfel de texte (ne legănăm încă în această iluzie), chiar și recent formata Comisie pentru integrarea europeană a Parlamentului și-ar putea face, măcar în parte, o idee ceva mai exactă despre ce se gândește la noi în acest domeniu. Apar cărți (nu multe, dar
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
înseamnă a fi pus în depărtarea cea bună a unei noi poziționări, dispus să te reașezi în locul incert al lumii dislocate 14. Loc al lumii poemului ridicat la un alt nivel al vederii: "Desprins, dorul simte inima aproape,/ Gândul înflorit, leagănă iubire sub pleoape,/ Cântă deasupra cuvintelor, suflet și ape". Distanță a desprinderii - care e chiar spațiul dorinței, intermediul dorului -, actul imaginării tensionate convertește depărtarea în apariție proximă, dezvăluie - în perspectiva inversă invocată 15, a lumii dezafectate - esența afectivității. Ceea ce se
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
e însușirea unui subiect cogitant; după cum în lumina lumii nu e nimic de văzut, nici în lumina rațiunii nu e nimic de gândit. A gândi cu inima aproape - a gândi în imagini - hrănește însă un mod al contemplării paradoxale, care "leagănă iubire sub pleoape" și "cântă deasupra cuvintelor". Ce fel de gând e acesta care - asociat dorului - simte altfel, vede pe sub vedere și rostește pe deasupra cuvintelor? Nu e chiar modul de a fi afectat, de a fi pur și simplu în
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
aici-și-acum al nopții posibilului în care florile negre nu se arată pe sine, ci lumina pierdută, scursă în adâncul timpului ce o soarbe. Timp al somnului, al suspensiei oricărui orizont fenomenal: "dar fumul, dar fumul/ mai bate liniștit din pleoape/ legănându-se/ în somnul acestui râu veșnic". Dacă nimic nu se fenomenalizează și, ca atare, nu se deschide vederii, înseamnă că totul trece în nemanifestare, trece și se pierde în ceea ce rămâne să depună mărturie a ceea ce a fost. Fumul nu
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
vreunui foc. E imaginea ultimă a rămânerii, a Ultimului în golul de timp. Iar, ca ultim, el iese din timp; nimic nu îl poate urma, el însuși fiind urma firavă a luminii defuncte. Acum totul se vede ca prin fum, "legănându-se/ în somnul acestui râu veșnic". Ce-a mai rămas din lumină este o ușoară legănare a ceea ce, netimp fiind, este tot timpul. Lângă râu, lumina e liberă să se cufunde în somnul materiei, să se lase legănată de heracliteana
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
prin fum, "legănându-se/ în somnul acestui râu veșnic". Ce-a mai rămas din lumină este o ușoară legănare a ceea ce, netimp fiind, este tot timpul. Lângă râu, lumina e liberă să se cufunde în somnul materiei, să se lase legănată de heracliteana desfătare a curgerii. Ea nu aduce la vedere decât o imposibilă arătare, veșnica rămânere în forma fragilă a unei treceri. Forma prin care se vede (Gabriela Melinescu) Atunci când forma e însuflețită de o diminuare a elocvenței imaginale, precum
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
punând-o să sară coarda cu propria-i limită. Și lui îi sticleau ochii în special când coarda trecea pe dedesubtul ei, lăsând-o în afara lumii obișnuințelor, în golful rond al alterității azurii, ca pe o corabie de pe alt tărâm legănându-se la ancoră. "Cârmaciule, lasă veghea și alătură-te chefului nostru", îi striga de pe mal violatorul din Rică, beat criță de prea multa știință a ceea ce-înseamnă să trăiești cu-adevărat. Dar de la bord nu descindea decât tăcerea de
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
bărbătește, însă acel moment îl luă complet pe nepregătite; ceva ignorat din ființa lui prinse a se întinde imperios de nevoiaș înspre femeia de alături - un căuș al penuriei ultime, tremurător și deznădăjduit, un umil golf uman, în care se legăna majestuos la ancoră marele vid. Se opri în loc jenat și-și îndreptă spatele de o încovoiere imaginară: deși perfect vertical, se descoperea chircit la marginea umbroasă a femeii, cu ochii în pământ, cerșind cu nerușinare pietrăria ei prețioasă. În curbura
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
orbita, ae s.f. "urma roții, urme, cărare"); organo- "organ, organism" (cf. gr. όργανον, -ου "instrument, unealtă; mașină de război"): med. ro. organ s.n. (cf. fr. organe s.m.; en. organum); oscil(o)-, -oscilo- "oscilație" (cf. lat. oscillo, -are vb. "a se legăna"); ovi-/ovo- "ou" (cf. lat. ovi-, ovum, -i s.n. "ou"); oxal(o)-/oxali- "acid oxalic" (cf. lat. oxalis, -is s.n. "macriș"): ro.oxidare s.f. (cf. fr. oxydation; en. oxidation). P pag(o) - îngheț (cf. gr. πάγος, -ου s.m. "ger, gheață
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
n-o ia spre rulota fotomodelelor și să flirteze cu ele.) Vânătoarea din helicopter e o adevărată nebunie. E greu să ții aparatul nemișcat din cauza vântului neregulat. Nu-i ușor să împuști porci care aleargă dintr-un helicopter care se leagănă. Rănim doi dintre ei. Helicoptetul nu poate ateriza, suntem nevoiți să trimitem o patrulă terestră. După asta pilotului îi vine ideea să pună helicopterul chiar deasupra animalului vânat, care să fie complet orbit de curentul de aer. Apoi Pruszkowski trage
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
sălbatice. Uneori se plimbau pe aleea baroanei, el vorbind de viitor, ea cu ochii plecați, privind urma prăfuită a piciorului mamei ei". Odată stabilită ziua nunții, "așteptau clipa hotărâtă pentru unirea lor fără o nerăbdare prea vie, dar învăluiți și legănați de o duioșie încântătoare, gustând farmecul delicat al celor mai neînsemnate mângâieri, al strângerilor de mână, al privirilor pătimașe, atât de lungi încât sufletele lor păreau că se contopesc, tulburați de dorința nehotărâtă a marilor îmbrățișări". În ciuda acestei libertăți, cei
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
complicitate indestructibilă, ca și cum am fi comis împreună o crimă sau am fi traversat pe jos deșertul Sahara..". Începând din acea zi, Simone, singură sau însoțită de verișoara sa Madeleine, se apucă să frecventeze pe ascuns "locurile rău famate". Se lasă legănată de muzica orchestrelor de jazz, amețită de băuturile gin fizz. Tânăra își dă frâu liber, se dezlănțuie, face "orice". Dansează, vorbește tare, îi șicanează și-i apostrofează pe obișnuiții localurilor, dându-se, din distracție, când drept model, când drept prostituată
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
floare-albastră, e floare-albastră, e floare-albastră La o 'ntâlnire de te-aventurezi E floare-albastră Un cântec trist de fredonezi E floare-albastră " Toate-s foarte bune, Doamnă Marchiză..". Mii de tineri și mai puțin tineri fredonează aceste refrene odată cu Trenet, lăsându-se legănați de un val de optimism. Totul merge bine... "toate-s foarte bune, Doamnă Marchiză", așa cum cântă Ray Ventura într-un alt șlagăr rămas celebru. La acest sfârșit al anilor '30, tinerii, "tolăniți în fân"118, se lasă în voia bucuriei
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
O țară întreagă aclamă, celebrează frumusețea care vrăjește, strălucirea starurilor și a sex-simbolurilor sale, al căror arhetip este, desigur, Marilyn Monroe. Cum să nu fie tinerele tentate să le imite atunci când flirtează? În plus, tinerele americance nu se lasă întotdeauna legănate de iluzia iubirii. Ele știu că, în ceea ce le privește, reușita socială și financiară, primordială în această țară, încă depinde de căsătorie și că aceasta rămâne uneori, orice s-ar spune, o afacere. Or, pe această piață numărul cât mai
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]