14,092 matches
-
ale guvernului ce urmează să fie cuprinse într-o lege rectificativă, pe baza unui proiect care trebuie prezentat și aprobat de parlament. Aplicații și teme pentru dezbatere: 1. Identificați ordonatori principali de credite bugetare finanțați de la bugetul de stat sau local fără instituții în subordine. De asemenea, prezentați și acei ordonatori principali de credite care nu au instituții în subordine, însă sunt finanțați integral din venituri proprii. 2. Demonstrați, prin exemple, circuitul ordonatorilor de credite prin realizarea transferurilor, în cazul ordonatorilor
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
Discourse, 1970-1980”, Gender and Society, vol. 3, nr. 2, iunie, pp. 217-238. xe "Gilligan"Gilligan, Carol, 1998, In a Different Voice. Psychological Theory and Women’s Development, Harvard University Press, Cambridge. xe "Hedlund"Hedlund, Gun, 1988, „Women’s Interests in Local Politics”, în Kathleen B. Jones, Anna xe "Jónasdóttir"Jónasdóttir (ed.), The Political Interests of Gender: Developing Theory and Research with a Feminist Face, Sage, Londra. xe "Hekman"Hekman, Susan J., Gender and Knowledge. Elements of Postmodern Feminism, Northeastern University Press
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
of Experience”, în Anne xe "Phillips"Phillips (ed.), Feminism and Politics, Oxford University Press, Oxford. xe "Molyneux"Molyneux, Maxine, 2003, „Mobilization without Emancipation? Women’s Interests, the State and Revolution in Nicaragua”, în Carole McCann, Seung-Kyung Kim, Feminist theory reader. Local and global perspectives, Routledge, New York. xe "Nash"Nash, Kate, 1998, „Beyond Liberalism? Feminist Theories of Democracy”, în Vicky Randall, Georgiana Waylen (ed.), Gender, Politics and the State, Routledge, Londra, New York. xe "Okin"Okin, Susan Moller, 1998, „Feminism and Multiculturalism: Some
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
înainte de a fi arestat de acesta. Miai din O adunare liniștită gâlgâie simultan două kile pe nerăsuflate din două sticle, ca într-un număr de circ, apoi cântă. În schimb, ajunși la București, țăranii se duc la Carul cu Bere. Local frecventat și de strania soție a lui Gogu Nicolau din Sub pecetea tainei. Personajele lui Mateiu beau trist, mai ales Pașadia, iar Gore Pirgu își arată declasarea preferând vinului bun câte o poșircă infamă, acră și trezită, de prin cârciumi
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
și efortul transmis la pereți îi determină să lucreze, fisurând tencuiala sub formă de fulger. Decorațiunile acestor case sunt la fel de „absurde” și din materiale caduce. În ceea ce privește instalațiile, absenței celor de apă i se adaugă lipsa electricității. În centru însă, la localul lui Iorgu de pildă, ba chiar în casele de raport ale lui Costache, pe Știrbei Vodă, iluminarea este electrică. Peste aproximativ 10 ani, după ce Felix ajunge profesor la Medicină și medic cunoscut, casa lui Moș Costache, anacronică încă la 1910
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Bozoncea cere, ca ultimă dorință, să fie dus la groapă cu muzică. Fără lăutari, cheful nu are haz! La Borțoasa, cârciuma hoților, cântă Zavaidoc. Acesta, pe numele său real Marin Teodorescu (1896-1945), va fi cântat poate și la un asemenea local. Oricum, e singurul personaj din Groapa cu existență reală atestată. Mai tânăr decât Zavaidoc și mai longeviv a fost Cristian Vasile (1908-1985) despre care, în povestirea Zaraza, Mircea Cărtărescu scrie că ar fi compus melodia ce dă titlul prozei. Zaraza
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
ajutându-i în ridicarea lor culturală și în dezvoltarea economică a gospodăriilor lor. În cinstea lui, grupul de intelectuali din Băsești și împrejurimi au creat Societatea culturală „Iuliu A. Zanne". Societatea își propunea să adune și să publice material folcloric local și să dea „spre frământarea minții diferite 70 probleme, ghicitori și șarade " pentru care dezlegătorilor li se acordau premii în cărți. De asemenea, avea ca obiectiv „ informarea cititorilor cu știri despre lucruri și fapte de mare importanță, atât din țara
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Axelrad, în 1907 institutor și ziarist la București. Mai semnau dr.Billitz, V. Crăescu, dr. Albert Flachs, Grigore Stamatescu, St. Neagoe și T. Riga. În Paloda a publicat institutorul un Memoriu referitor la zidirea în Bârlad în 1842 a primului local de școală publică unde arăta că inițiativa fusese luată încă din 1833. Despre Toader Riga, după tată macedonean, Gr. Crețu arată că s-a născut la 1853 în Nărtești, județul Tecuci, a învățat la Bârlad cursul primar și secundar, bursier
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Pop, G.Popescu, I.P(op) Reteganul, Sângeorgeanu, V.Simionov, Lazăr Teodor, Valmag. Din cei enumerați profesorul precizează că Hamangiu, Negru I , Sângeorgean și Valmag publicau literatură populară „de dincoace și de dincolo de munți", Haret „o serie de articole despre localurile școlilor primare: propuneri, reguli și consilii practice pentru clădirea și dotarea lor." El dezleagă și pseudonimele: Gericon = G. Constantinescu Râm, Sânceorgeanu și Maxim Haliță; Valmag = Valeriu Magdu, învățător din Banat, și Din Bella. Tot de la Bârlad, spune prof. Gr. Crețu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
sunt plecați la cele veșnice. Alții le‐ au luat locul... Documentele spun că în Priponești de Sus, școala s‐a fondat în 1871, mult mai târziu decât biserica, ceea ce înseamnă că și până atunci fusese școală în sat, poate în local închiriat, poate pe lângă biserică, cum s‐ a întâmplat în multe localități ale țării. În anul școlar 1888‐1889 școala din Priponești ocupa o singură cameră și o mică odăiță strâmptă sub ac elași acoperiș, în care încăpeau patru bănci mici
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
1870. Avea o leafă de 76 lei și 95 de bani, plus gradația de 23 lei și 08 bani, adică în total 100 lei și 0,3 bani pe lună. În anul 1914 s‐a construit în Priponești un nou local de școală, cu trei săli de clasă și o cancelarie, școală din cărămidă, pe o fundație din beton. Despre cum a fost prima zi de școală, în septembrie 1923, profesorul Alexandru Mânăstireanu (din fotografie) redă cu emoție în cartea sa
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
este mai presus de așteptările unora dar nu și de valoarea ei, cu profesioniști adevărați. într-o competiție de valori se menține un vârf. Unison Radio Vaslui rămâne VOCEA VASLUIULUI oricâte ar mai veni, indiferent de apartenența politică sau antreprenorială. LOCAL 100%, cel mai ieftin și cel mai ascultat oricât ar zice "foștii" pe la noi că, după ce au învățat aici ce puteau, s-ar simți îndreptățiți să ne dea lecții sub pulpana unor posturi centrale. * în socialism se considera că munca
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
P.N.L.), la Consiliul Județean ca șef de listă, la Consiliul Local Vaslui, ca deputat al Uniunii Naționale de Centru și senator pentru Convenția Democratică (cu P.N.ț.C.D.). A prins în total cinci mandate de consilier județean și două de local (simultan). în răstimpul de tranziție, politica era o necesitate, nu o preocupare sau chemare pentru cineva care avea nevoie de informație, de mișcare în diverse medii, de tot felul de relații pentru realizarea unei mass - media competitive. Fără "autoritatea" politică
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
în campanie abia au răcnit în a 2-a parte iar în media n-au prea făcut prezența. Cârjă și Ștefănescu rămân greii formației condusă de Cristian Rădulescu, un deputat de oarecare suprafață națională și foarte, foarte puțin prezent "în local". PNL lui David a pierdut 4-5% datorită lui Dan Marian și a unui grup de tineri neferchezuiți. Culmea că cel poreclit Pufuleț clamează că și-a îndeplinit obiectivul cu 16% (!) când are puterea și banul public. în județul Vaslui procentele
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
5 %, tot partid de mercenari și oportuniști, e. Cum apa se răcește se pot îmbăta cu ea cât vor. PLD - e căruță cu proțapul invers ! L-am revăzut marți pe Stolojan care mi-a acordat un interviu deși michiduță ăsta, localul, nu voia, și se cam dădea mare. PLDeii nu mai au nici o forță de a se impune, nici puterea de a se bate, pentru că alt inamic decât Tăriceanu n-au ! Cotiga cu cei de la Vaslui nu e încă răsturnată dar
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Mihalachi care ține bine frâiele și promite tuturor cu mare folos, marea cu sarea. Oricum, mașinile Consiliului Județean duduie, să mobilizeze primarii încă debusolați de bătăliile de la centru. 40% ? PRM Părtași Rămași Muncitori, cu amărăciune fără România dodoloață, cu Vadimul local îndrăzneț și mereu optimist. Nu știu de ce vedem doar 2 călărași cu schimbul, câteodată pe post de dansatori pe sârmă. Să vedeți Dvs. ce bombe scoate grupul de asalt foarte curând. Câți primari sau activiști mai au, după fețuiala recentă
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
a cam prins cu ce șobolan umblă-n traistă, așa că Marian nu are nici o audiență în piață unde s-a prezentat cu 5-6 oameni. PLD Pricăjiții Lipiți de Deal s-au mișcat cam în van, servind de fapt PD. Politicul local poate face planuri de mare viitor pentru 2012, pentru că n-are nicio 255 șansă dacă vor merge cu viteza melcului. Le fac o destulă onoare incluzându-i în rubrică pentru că tot organismul județean n-a dat niciun semn de viață
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
mai mult decât simpla luare a mesei. Așa că Schultz a umplut acest gol și a creat Starbucks, cafeneaua de pe trotuar și cafeaua Beat într-una singură. (Puteți vedea cât de mult aspiră Starbucks către o cafenea de pe trotuar mergând la localul său din Pioneer Square în Portland, Oregon. Localul este practic situat pe trotuar și seamănă cu Casa de sticlă a lui Philip Johnson, cu pereții aproape în întregime din sticlă.) Totuși, pentru a-și face magazinele profitabile, s-a confruntat
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
Schultz a umplut acest gol și a creat Starbucks, cafeneaua de pe trotuar și cafeaua Beat într-una singură. (Puteți vedea cât de mult aspiră Starbucks către o cafenea de pe trotuar mergând la localul său din Pioneer Square în Portland, Oregon. Localul este practic situat pe trotuar și seamănă cu Casa de sticlă a lui Philip Johnson, cu pereții aproape în întregime din sticlă.) Totuși, pentru a-și face magazinele profitabile, s-a confruntat cu următoarea problemă: cum poți să construiești o
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
propăvăduiau găsirea mântuirii prin castrare. Scoși în afara legii și urmăriți de poliția țaristă o parte și-au găsit refugiu și în Iași, pe strada Sărăriei... nici o prevedere: furturi absurde și inutile, tâlhărie asupra unui trecător, scandal aparent nemotivat într-un local public, fugi fără scop precis. Tentativele de viol nu sunt excepținale, nu mai puțin exhibiționismul sau conduitele sexuale aberante 10. Adesea însă, intrarea în boală nu îmbracă o alură atât de acută ci are loc prin mici transformari ale personalității
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
și narațiuni eroice"132. Directivele de la minister specificau: "în fiecare comună, comitetul ce se va forma are libertatea să organizeze serbarea și să alcătuiască programul cum crede că este mai potrivit cu condițiunile locale. Dacă voește să dea o serbare în localul școalei sau în alt local va proceda astfel. Caracterul serbărei să fie însă patriotic fără a jicni sentimentele populației neromânești cum e de pildă în Transilvania, Banat sau Basarabia [...]"133. Semnificația ceremoniilor executate cu acest prilej era clară tuturor, cel
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de la minister specificau: "în fiecare comună, comitetul ce se va forma are libertatea să organizeze serbarea și să alcătuiască programul cum crede că este mai potrivit cu condițiunile locale. Dacă voește să dea o serbare în localul școalei sau în alt local va proceda astfel. Caracterul serbărei să fie însă patriotic fără a jicni sentimentele populației neromânești cum e de pildă în Transilvania, Banat sau Basarabia [...]"133. Semnificația ceremoniilor executate cu acest prilej era clară tuturor, cel puțin așa cum reiese din argumentarea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Această formulă a fost larg difuzată și reluată cu sârg la toate micile festivități ale momentului. Relatând despre Marea serbare dată de Cercul Cultural "Progresul" în ziua de 24 ianuarie pentru comemorarea mărețului act al "Unirei" la Târgu Frumos, în localul Școlii de Fete din localitate, același ziar reitera: dacă timp de 60 de ani această zi evocase unirea Moldovei cu Muntenia, "astăzi, 24 ianuarie însemnează [...] actul "Unirei" Românilor de pretutindeni într-un mare și puternic stat românesc" (Ibidem, numărul de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
nu țin cont de diferențele "culturale" (F. Lyotard, 1995: 70). În lumina acestei reorientări, concepte fundamentale ca cele de ordine și sistem sînt puse în cauză de noțiuni precum contingența, ambiguitatea, provizoriul "Universalul, generalul, atemporalul sînt subminate de valorizarea particularului, localului, temporalului" (L. Hutcheon, 1994: 107). În redescoperirea multiplelor identități (civice, etnice, culturale, de "gen" etc.) și căutarea autenticității, comunicarea interpersonală, comunicarea mediatică, comunicarea internațională în accepțiune integrativă și nu asimilativă vor deveni un spațiu nuclear de investigare (on ne peut
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
centru/periferie. În România (ca în toate societățile moderne) noile medii au condus la fragmentarea publicului și la coexistența televiziunii publice cu televiziunile comerciale, a canalelor generale cu cele tematice (Eurosport, MTV, Fashion, Discovery etc.), a naționalului cu regionalul sau localul. În perioada romantică, a "cultului" mediatic, a supunerii quasi-religioase (logica lui " Este adevărat, pentru că am văzut la televizor"), mass-media a exercitat o funcție de coagulare a societății civile statu nascendi, ca și o funcție catartică. Din punctul de vedere al vectorialității
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]