4,160 matches
-
carte de căpătîi" a discursului didactic (Almaș și Fotescu, 1979, p. 179), fixa teza că Partidul ipostaziază "înțelepciunea colectivă" a poporului român și a "națiunii noastre socialiste". În această calitate, de întrupare instituțională a idealului social și național, Partidul pretinde loialitate supremă și recunoașterea unanimă a rolului de călăuză politică a maselor. Dacă istoria modernă a României (1821-1918) stă sub semnul Națiunii, istoria contemporană a țării este ombilical legată de Partid. Destinul social-național românesc se desfășoară sub pavilionul partinic, fiind de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fixează printre scopurile supremele ale învățământului rolul său în "păstrarea identității naționale"25. Funcția identitară la care este chemată educația se înfăptuiește prin asigurarea "cultivării dragostei față de țară, față de trecutul istoric și de tradițiile poporului român" (art. 4, al. 2). Loialitatea națională și devoțiunea colectivă față de trecutul național sunt create prin intermediul celor trei "materii nucleare" ale identității naționale: Limba și literatura română, Istoria românilor și Geografia României. Legea instituie cele trei discipline de studiu ca pietre unghiulare ale identității românești. Într-
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pe individ de națiunea sa de apartenență definită în termeni precumpănitori etnici. Finalitatea educativă a manualelor de cultură civică este crearea "cetățeanului postnațional" (Szakács, 2013, p. 14), posesorul unei "identități multiple" și solidarități sociale superpuse, în care identitatea națională și loialitatea politică față de statul-națiune reprezintă doar unul din palierele pe care se manifestă atașamentul noului cetățean cosmopolit. Secolul al XIX-lea a instituit națiunea drept "comunitatea terminală" de apartenență, dincolo de care nu se poate extinde solidaritatea socială (R. Emerson citat de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
numit patriotism critic: "Patriotismul înseamnă capacitatea de a te raporta critic la compatrioți, la realitățile sociale" (ibidem). Totodată, manualele de cultură civică denunță în cor "alterările patriotismului" sub forma naționalismului, xenofobiei și șovinismului, insistând în același timp asupra compatibilității dintre loialitatea patriotică, identitatea națională și specificul românesc pe de o parte și integrarea europeană și identitatea transnațională pe de altă parte. În fapt, literatura civică încearcă să îl disloce pe individ din exclusivismul național în care a fost închistat, propunând ca
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
după bunul plac, dar concluzionează, afirmând că, Eva făcută fiind din coasta lui Adam (Geneza 2, 21-23), trebuie să fie apropiată, afectuoasă, iar bărbatul să o trateze cu respectul cuvenit. Ceea ce evidențiază personajul masculin chaucerian este faptul că îndatoririle de loialitate trebuie să fie reciproce, nu să vină doar din partea femeilor. Soții sunt îndatorați să aparțină unul altuia cu trup și suflet, altfel căsătoria nu este perfectă. „Prezentarea făcută de preot femeii ca fiind în același timp tovarășă, dar și subordonată
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
este insolit, atracția pentru miraculos, ziua a treia vine să ne ofere portretul unei noi donna angelicata, o femeie ambițioasă și puternică, care nu renunță cu nici un chip la alesul inimii ei pe care îl va convinge, în final, de loialitatea și puterea ei de sacrificiu. Dar ce ne reține în mod deosebit atenția la Giletta di Nerbona este educația primită: fiică de medic, ea deprinde de la părintele său cunoștințe temeinice de medicină, nu e o simplă vindecătoare, ci o „doftoriță
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Pune în calcul posibilitatea plecării, dar Troia reprezenta cetatea în care se născuse, el purta numele acestei cetăți, și simțea că soarta sa era aceea de a rămâne fidel, de a apăra, chiar și cu prețul vieții, orașul. Percepută ca loialitate, această incapacitate de acțiune poate fi privită și admirabil, o dată îndrăgostit de Cresida, Troil nu se mai poate dezlipi de imaginea femeii adorate, până la moarte. Doar în tărâmul umbrelor devine capabil de mișcare și de putere decizională, înălțat fiind până la
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
oferă garanția protecției, după care Cresida tânjea. Naratorul chaucerian ne lasă posibilitatea, în calitate de cititori, să o percepem și ca pe o victimă, dar și ca pe o trădătoare, o iubită superficială, care a avut ceva de învățat din stabilitatea și loialitatea lui Troil. „Chaucer lasă destinul Cresidei deschis unei adevărate dezbateri, cu toate că un element al acestuia este imobil: rămâne mereu o prizonieră în propria poveste, pentru a fi condamnată de generații întregi de cititori și de ascultători. Autorul părăsește soarta ei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Încercarea de a realiza un compromis între cei doi poli îi apărea drept sigiliul mediocrității. Concluzia inevitabilă, o concluzie pe care Weininger și-a asumat-o prin ultimul act al vieții sale, era: Fii geniu sau dispari. Acest act, expresia loialității sale necondiționate față de o idee, a făcut o enormă impresie și a asigurat cărții sale o răspândire fulgerătoare. Asupra adolescentului Wittgenstein, cu înclinația lui pronunțată spre seriozitate morală, un asemenea mod de a asuma o idee trebuie să fi făcut
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
confrunta cu o dilemă morală. Venit în Scoția ca agent catolic, privit cu suspiciune de către presbiterieni, devenise brusc cel mai important sfătuitor al unui băiat-rege de doar treisprezece ani, care era dependent emoțional de el. Avea astfel de ales între loialitatea față de papă și loialitatea față de copilul rege. Probabil sentimentul de iubire față de Iacob a fost mult mai puternic și astfel a acceptat să fie inițiat în doctrina calvinistă, recunoscând public renunțarea la religia catolică. Cu toate acestea, nobilii scoțieni au
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
morală. Venit în Scoția ca agent catolic, privit cu suspiciune de către presbiterieni, devenise brusc cel mai important sfătuitor al unui băiat-rege de doar treisprezece ani, care era dependent emoțional de el. Avea astfel de ales între loialitatea față de papă și loialitatea față de copilul rege. Probabil sentimentul de iubire față de Iacob a fost mult mai puternic și astfel a acceptat să fie inițiat în doctrina calvinistă, recunoscând public renunțarea la religia catolică. Cu toate acestea, nobilii scoțieni au organizat un complot, l-
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
fost preluat mai târziu de Ludovic al XIV lea:„Căuta oameni « care să fie credincioși lui și numai lui, fără excepție și fără rezerve. Nu îi vrea pe cei care servesc doi stăpâni, știind prea bine că nu va găsi loialitate la aceștia. Este atât de greu să găsești oameni de o astfel de ținută morală încât, daca ar fi fost nevoie să îi cumpere, cardinalul ar fi plătit greutatea lor în aur».“ (t. n.)Pe lângă nobilime, un alt potențial adversar
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
internațională oficială. Tratativele pentru semnarea păcii fuseseră inițiate de către Richelieu și au fost finalizate cu succes de Mazarin, alipind Alsacia imperiului francez. Deși în epoca respectiva existau tensiuni între catolici și protestanți, Mazarin i-a recompensat pe prinții protestanți pentru loialitatea lor exprimată în opoziția față de Austria, oferindu-le mai multe abații și episcopate. Aceste favoruri aveau dublu scop: pe de o parte îi recompensa pentru fidelitate, pe de altă parte îi condiționa în continuare pe protestanți să-i acorde sprijin
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
dinastică a Europei se transformase complet. Fratele mai tânăr al regelui, ducele Gaston d‘Orléans și-a văzut destrămat visul de a ajunge regele Franței într-o clipă. Ducele d‘Orléans este considerat de către istorici ca fiind întruchiparea lipsei de loialitate. Întreaga sa viață a complotat împotriva fratelui său, sperând că va accede la tron într-o zi. Cea mai subtilă și ironică descriere a comportamentului și caracterului său a fost realizată chiar de unul dintre contemporani, cardinalul Richelieu:„a acceptat
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
și fiu, regele murind la scurt timp după aceasta. Ludovic al XIV-lea a devenit astfel regele Franței, și, conform tradiției, regența a fost preluată de către Ana de Austria, regina mamă. Ludovic al XIII-lea nu avea deplină încredere în loialitatea soției față de Franța și, din acest motiv, a solicitat să existe un consiliu regent, alcătuit din cinci consilieri, din componența căruia făcea parte și regina mamă, Ana de Austria. Evenimentele nu s-au desfășurat în conformitate cu dorințele fostului rege, și copilul
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
dorința mea.“ Astfel, micuțul rege solicita ca grupul de regenți să fie dizolvat, iar regența să îi revină numai Anei de Austria. Avocații Parlamentului au dat repede curs acestei cereri, din două motive: primul, pentru a-și dovedi așa zisa loialitate față de regină. Al doilea motiv era mai pragmatic. Parlamentarii și aristocrația nu aveau încredere în capacitatea reginei de a controla intrigile politice de la curte. Pe perioada cât soțul ei a fost rege, a avut o viață retrasă, obscură, lăsând treburile
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Valetul se ocupase personal de transmiterea corespondeței secrete a acesteia. Arestat de„creaturile“ lui Richelieu și torturat, LaPorte nu a dezvăluit niciodată nimic despre regina Ana. Din acest motiv, regenta nu avea nici cea mai mică îndoială privind fidelitatea și loialitatea valetului. Un episod care a avut loc în anul 1645, și descris în memoriile valetului, indică finețea și subtilitatea cu care acesta i-a atras atenția reginei asupra faptului că regele, pe atunci în vârstă de șapte ani, era mult
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
zis. Acuma plecați!“; vărului său, mareșalul Turenne, care s-a aliat la început cu prințul de Condé, dar care mai apoi a trecut de partea reginei regente:„îți urez bine ai revenit și sper că voi uita lipsa ta de loialitate“. De asemenea, rămas neplăcut impresionat de Paris și parizieni, va vizita foarte rar acest oraș în timpul domniei sale, ca o formă de protest tăcut față de cei care i-au frânt atât de timpuriu copilăria. Din experiența Frondei a învățat să nu
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
oraș în timpul domniei sale, ca o formă de protest tăcut față de cei care i-au frânt atât de timpuriu copilăria. Din experiența Frondei a învățat să nu ofere prinților de sânge funcții importante în aparatul de conducere, neuitând lipsa lor de loialitate. Această strategie a aplicat-o în tot timpul domniei sale, preferând ca deciziile politice să le ia singur, urmând ca detaliile să le discute cu miniștrii de stat. IV.1.6. Le sacre Ceremonialul preluării oficiale a tronului Franței, punctul de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
să fie bine administrate, pentru ca supușii să-și poată plăti taxele la timp. De asemenea, anticipa potențialul pericol reprezentat de burghezie, pătura socială care făcea trecerea de la țărani și orășeni scăpătați către aristocrație. Ludovic nu a putut uita lipsa de loialitate a nobilimii în timpul Frondei și a încercat tot mai mult să le diminueze puterea. Sistemul de plată a dărilor era total inechitabil. Țăranii și artizanii trebuiau să plătească o taxă stăpânului pământurilor, o taxă către municipalitate pentru poduri și drumuri
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
regelui și aveau obligația să fie prezenți întreaga zi la curte, astfel diminuându-se posibilitatea organizării comploturilor sau tentativelor de asasinat. Mâna de oțel cu care îi constrângea pe aristocrați a fost îmbrăcată într-o frumoasă mănușă de catifea: în schimbul loialității, nobilii militari primeau funcții înalte, devenind curteni de onoare, fiind obligați să stea mereu în preajma regelui. Ținându-i ocupați pe nobili cu diverse ceremoniale complicate și obositoare, exercitând un control deosebit prin rețeaua de spioni pe care o avea, asemeni
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
un singur țel, acela de a construi un paradis, dedicat gloriei numelui său. Castelul era o alegorie mitologică, centrată pe preamărirea lui Fouquet: sculpturile care îl înfățișau pe Hercule simbolizau puterea sa, Apollo înțelepciunea și bunul gust, Muzele aminteau de loialitatea față de rege. O cameră ovală se deschidea către grădinile maiestuoase. Deși era prima realizare de proporții a lui Le Nôtre, acesta se întrecuse pe sine, reușind să creeze prima grădină franceză care producea iluzia optică a unui covor infinit. Privită
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
mod exclusiv de binele propriu. În mod rațional, fiecare va ajunge la concluzia că mărturia îi va reduce un an din sentință, indiferent de ceea ce face celălalt. Trădarea îl face pe jucător să nu fie fraier să tacă, plin de loialitate în vreme ce partenerul său toarnă tot. Totuși, dacă amândoi refuză să mărturisească (adică amândoi vor coopera), atunci cei doi suspecți ar putea scăpa cu o sentință mai mică. Este evident că soluția pentru amândoi ar fi să nu recunoască (respectiv, să
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
c. culpabilizarea; d. amenințări și presiuni: sunt cuprinse acele comportamente care conțin amenințări, respingeri, presiuni diverse pentru a obține o marginalizare sau o izolare. 6 Pentru R. J. Sternberg (2010), trăsăturile prieteniei sunt: încrederea, onestitatea, respectul, angajamentul, siguranța, susținerea, generozitatea, loialitatea, mutualitatea, statornicia, înțelegerea și acceptarea (p. 22). 7 Pentru o analiză mai amplă și mai nuanțată ne permitem să recomandăm cartea noastră O psihologie a educației, apărută la Editura Institutul European, Iași, 2005, pp. 157-194. 8 Să ne amintim, în
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
fie că nu reușesc să descopere de unde și cine, cu ajutorul unui calculator aflat la distanță de locul păstrării datelor, are acces neautorizat în sistem. Surpriza poate veni tocmai de la persoanele care lucrează cu cea mai mare asiduitate la anumite aplicații. Loialitatea excesivă, în acest caz, poate da de gândit. Prin trecerea la prelucrarea automată a datelor (p.a.d.) s-au schimbat și suporturile informației, precum și mijloacele de lucru, situație în care apar noi aspecte, și anume: Densitatea informației este mult mai
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]