4,894 matches
-
La multe specii de mamifere, inclusiv la primate, raportul sexelor poate să depindă foarte mult de statutul social al unui individ, care, de obicei, corelează pozitiv cu succesul său reproductiv, deci cu fitnessul direct. Astfel, în interiorul grupurilor unor specii de mamifere, femelele domimante sunt cele care au acces la cele mai bune resurse de hrană și spațiu. Femelele dominante produc în general un număr mai mare de fii decât fiice, pe când femelele subordonate tind să aducă pe lume mai multe fiice
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
diferențiază cele două sexe. Din perspectivă evoluționistă, există trei explicații potențiale ale evoluției dimorfismului sexual: 1) diferențele între cele două sexe pot fi un rezultat al selecției naturale diferențiale pentru masculi și pentru femele; de exemplu, la anumite specii de mamifere, femelele sunt mai mari decât masculii și există corelații pozitive între mărimea corpului și succesul reproductiv pentru femele, dar nu și pentru masculi; 2) competiția intraspecifică pentru resurse (hrană, spațiu) ar fi putut avea ca și rezultat diferențierea sexelor. De
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
în dreptul meu, ai reținut privirea, pînă să vărs pe banchetă tot buzunarul cu biletul, perforator și imersia de submarin de buzunar, dezertorul micii noastre societăți de grații de capăt de vagon revine, cele trei suspecte de feminitate variază în atitudine, mamifere de grup, măsoară disponibilitatea lor, nu mai ține zîmbetul încurcat pentru conductor, cînd nu-mi găseam nici eu biletul, ci vîrful de cizmuliță maro, dreapta, vezi ce strălucește! în stînga picioarele în blugi decolorați, mîna în buzunar, ferește, răspund cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
1 Un prim tip (Pl. 35/1-2) este reprezentat de un număr de 11 piese, a căror stare precară de conservare ne permite numai să afirmăm că au fost manufacturate prin șlefuire utilizându-se fragmente provenite de la oase lungi de mamifere. Tip 2 Al doilea tip (Pl. 35/3-7) este constituit de vârfurile realizate pe fragmente de oase lungi fasonate numai distal, fiind identificate șapte exemplare. Datorită materiei prime utilizate, fragmente de oase lungi, acest tip se caracterizează printr-o mare
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
putem decât să îi semnalăm prezența. V. ANALIZA MATERIALULUI ARHEOZOOLOGIC În cadrul eșantionului arheozoologic de la Hoisești au fost identificate 3475 resturi faunistice, dintre acestea 3 fiind atribuite păsărilor, 509 moluștelor (un rest de gasteropod și 508 resturi reprezentând bivalve) și 2963 mamiferelor. Eșantionul de la Hoisești se caracterizează printr-un grad ridicat de fragmentare a resturilor osoase, datorat condițiilor precare de conservare, ca urmare a circulației și a stagnării apei în sediment, fapt care a condus la sfărâmarea accentuată a resturilor. Din totalul
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
un grad ridicat de fragmentare a resturilor osoase, datorat condițiilor precare de conservare, ca urmare a circulației și a stagnării apei în sediment, fapt care a condus la sfărâmarea accentuată a resturilor. Din totalul celor 2963 de fragmente osoase atribuite mamiferelor, numai 1557 au putut fi determinate specific, un număr de 32 pot fi atribuite porcinelor (Sus sp.), fără a fi posibilă diferențierea între porcul domestic și mistreț, 3 resturi au fost atribuite grupului Bos primigenius/Bison bonasus, 7 resturi grupului
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
Sus sp.), fără a fi posibilă diferențierea între porcul domestic și mistreț, 3 resturi au fost atribuite grupului Bos primigenius/Bison bonasus, 7 resturi grupului Bos taurus/Cervus elaphus, iar 1364 resturi nu au putut fi determinate specific fiind atribuite mamiferelor de talie mare și mamiferelor de talie mijlocie (CAVALERIU, BEJENARU, BODI 2006). Au fost identificate 81 fragmente osoase provenite de la mamifere, care se află în diferite stadii de prelucrare. Acestea provin atât de la mamiferele sălbatice (Cervus elaphus, Capreolus capreolus, Sus
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
posibilă diferențierea între porcul domestic și mistreț, 3 resturi au fost atribuite grupului Bos primigenius/Bison bonasus, 7 resturi grupului Bos taurus/Cervus elaphus, iar 1364 resturi nu au putut fi determinate specific fiind atribuite mamiferelor de talie mare și mamiferelor de talie mijlocie (CAVALERIU, BEJENARU, BODI 2006). Au fost identificate 81 fragmente osoase provenite de la mamifere, care se află în diferite stadii de prelucrare. Acestea provin atât de la mamiferele sălbatice (Cervus elaphus, Capreolus capreolus, Sus scrofa ferus), cât și de la
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
bonasus, 7 resturi grupului Bos taurus/Cervus elaphus, iar 1364 resturi nu au putut fi determinate specific fiind atribuite mamiferelor de talie mare și mamiferelor de talie mijlocie (CAVALERIU, BEJENARU, BODI 2006). Au fost identificate 81 fragmente osoase provenite de la mamifere, care se află în diferite stadii de prelucrare. Acestea provin atât de la mamiferele sălbatice (Cervus elaphus, Capreolus capreolus, Sus scrofa ferus), cât și de la cele domestice (Ovis aries/Capra hircus, Sus scrofa domesticus), iar un rest provine de la specia Equus
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
putut fi determinate specific fiind atribuite mamiferelor de talie mare și mamiferelor de talie mijlocie (CAVALERIU, BEJENARU, BODI 2006). Au fost identificate 81 fragmente osoase provenite de la mamifere, care se află în diferite stadii de prelucrare. Acestea provin atât de la mamiferele sălbatice (Cervus elaphus, Capreolus capreolus, Sus scrofa ferus), cât și de la cele domestice (Ovis aries/Capra hircus, Sus scrofa domesticus), iar un rest provine de la specia Equus caballus. Speciile de mamifere domestice, cu importanță în alimentație, identificate în eșantion, sunt
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
în diferite stadii de prelucrare. Acestea provin atât de la mamiferele sălbatice (Cervus elaphus, Capreolus capreolus, Sus scrofa ferus), cât și de la cele domestice (Ovis aries/Capra hircus, Sus scrofa domesticus), iar un rest provine de la specia Equus caballus. Speciile de mamifere domestice, cu importanță în alimentație, identificate în eșantion, sunt: Bos taurus, Sus scrofa domesticus, Ovis aries, Capra hircus; acestora li se adugă și Canis familiaris, probabil fără importanță directă în economie. Sus scrofa domesticus prezintă frecvența cea mai ridicată ca
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
ca fiind de 3 6 luni, iar cea maximă este de peste 3 ani. Canis familiaris apare în eșantion într-un procent de 1,67%, resturile provenite de la câine fiind atribuite la 4 indivizi, dintre care unul este imatur. Speciile de mamifere sălbatice predominante care apar în eșantion sunt Cervus elaphus, Sus scrofa ferus, Capreolus capreolus, Bos primigenius, specii care contribuiau și ele la asigurarea necesarului de carne (Tabel 20). Pe lângă acestea, mai apar sporadic Lepus europaeus, Ursus arctos, Castor fiber, Felis
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
ferus, Capreolus capreolus, Bos primigenius, specii care contribuiau și ele la asigurarea necesarului de carne (Tabel 20). Pe lângă acestea, mai apar sporadic Lepus europaeus, Ursus arctos, Castor fiber, Felis sylvestris, Vulpes vulpes și Sciurus vulgaris. Numărul de resturi provenite de la mamiferele sălbatice este relativ mare, acestea reprezentând 40,78% din totalul resturilor identificate specific, ceea ce ne face să credem că vânătoarea, alături de creșterea animalelor, constituia o ocupație de bază a locuitorilor acestei așezări. În cadrul mamiferelor sălbatice, mistrețul este cel care deține
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
vulgaris. Numărul de resturi provenite de la mamiferele sălbatice este relativ mare, acestea reprezentând 40,78% din totalul resturilor identificate specific, ceea ce ne face să credem că vânătoarea, alături de creșterea animalelor, constituia o ocupație de bază a locuitorilor acestei așezări. În cadrul mamiferelor sălbatice, mistrețul este cel care deține un procent majoritar, cu 21,07% din totalul resturilor identificate, acestea provenind de la 12 indivizi. Pentru cerb s-a estimat un număr de 3 indivizi, pe baza a 158 fragmente osoase identificate pentru această
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
indivizi. Pentru cele opt fragmente provenite de la bour s-a apreciat că aparțin la doi indivizi. Equus caballus apare în eșantion printr-un singur rest, un capitatum întreg, care prezintă și urme de prelucrare prin șlefuire. Pentru toate speciile de mamifere identificate în eșantionul de la Hoisești s-a observat și distribuția resturilor pe segmente scheletice, predominând cele care aparțin scheletului apendicular (Tabel 21). Din totalul resturilor de Bos taurus, 61% aparțin scheletului apendicular; pentru Sus domesticus proporția celor două categorii de
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
asta; ce Înseamnă 200 de milioane de ani față de cele trei miliarde și jumătate de când există viața? Acum 200 de milioane de ani, gimnospermele, ca brazii de exemplu, se aflau În plină expansiune, ca și reptilele; abia apăreau păsările și mamiferele... Că subducția plăcilor tectonice ar putea antrena În magmă și organisme, n’are, pentru Natură, nici o importanță. Pentru ea nu contează valoarea individului, indiferent de specie, ci viața În sine, pe cât posibil superioară. Motiv pentru care și are loc evoluția
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ale problemei, pentru a-i socoti sensurile. Devenirea oricărui individ e o rezultantă a doi factori: informația genetică și mediul. Primul conferă identitatea indivizilor unei clone; al doilea Însă, diferențierea. Iar primul și, deosebit de important, impact al mediului e - pentru mamifere - Însăși mama. Într’un anumit stadiu al său, un embrion poate fi divizat, teoretic indefinit, În alții, identici din punct de vedere genetic. Pentru a ajunge indivizi deplini, e nevoie Însă de tot atâtea mame adoptive; fiecare cu particularitățile ei
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
nici nu mai apucă s’o mai facă, iar el, „agresorul“ a ajuns să „știe“ asta și să fugă ca dracu’ de tămâie de vreo mătrăgună. À propos: și rubedenia ei, cartoful, poate ucide prin același șiretlic omul ori un mamifer, nu o pasăre și nici gândacul, chestiune de subdezvoltare a sistemului nervos sau „fericiți cei săraci cu duhul“... Gândăcime din care, pentru unul, cartoful e chiar o delicatesă, iar teribila solanină un condiment...: acel Colorado cu care prietenul Aurel Brumă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
latineștii căci e cam exotică Carludovica palmata care odrăslește pălării de panama; atenție: cu toatele sunt plante monocotiledonate, suprema expresie a evoluției vegetale, precum părul de mai Înainte - faneră cum ar spune biologul - este produs de ultima expresie a evoluției animale, mamiferele. Că, pentru ca aceste materiale să ajungă pălărie, e nevoie de tehnologie - și o amintesc iute doar pe aceea a clasicei pălării de fetru care presupune confecționarea unui con, presat apoi pe calapod și sub abur de multe ori pentru a
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
nici n’o puteau ocoli - dinozaurii ierbivori desigur, aceia care-i țineau În spate și pe aceia carnivori - obligați fiind, de dimensiunile și pofta de mâncare pe potrivă la a paște de-a valma. Și au pierdut, la concurență cu mamiferele, mai recente, implicit adaptate, mai mici, Îngreuind mai puțin mediul, mai inteligente, știind deci să aleagă... Din paralelă lipsește, acum, concurentul nostru. Dar se poate ivi, căci evoluția nu s’a oprit. Și nici nu ne putem opune. Deocamdată avem
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
negentropic. În compensație... Dacă privim evoluția susținută de animal, și ea urmărește, prin biocâmp, aceeași creștere a negentropiei. Dar, de la ancestrala plantă-animal - Euglena -, animalul a născut evident tot animale, dar vizibil diferite: doar câteva, cele din urmă: pești, batracieni, reptile, mamifere. Și În final omul, cu cel mai puternic biocâmp. Desigur, așa cum bacteria ancestrală de acum mai bine de trei miliarde de ani nu-și putea imagina cum va arăta urmașul, prima plantă, alga, dar noi, aceștia de acum o vedem
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
să declanșeze următorul atac? Dacă omul schimbă tranșeea În cetate și pleacă mai departe nu tot cu sabia, ci cu pușca? Legile evoluției nu mă pot lămuri. Căci se referă doar la biologic unde, Într’adevăr, omul provine dintr’un mamifer, acela dintr’o reptilă, aceea dintr’un batracian, apoi, adică Înainte, un pește... și, tot așa, până la unicelularul heterotrof urmaș al coacervatului, el Însuși succesor al unui mineral, care Încheie cu biologia, revelând chimia. Dar nu Într’acolo găsesc răspunsul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
iar pe aceea vegetală doar până la alge pluricelulare, În vreme ce uscatul, În următoarea mai puțin de jumătate de miliard de ani, a făcut restul, chiar și omul, pentru care plantele au ajuns la grâu și crin. Dar marea e și tentantă: mamifere, vârf al evoluției pe uscat, s’au Întors În mare, În parte - morsa, foca - sau cu totul - balena, delfinul -; plante, pe același nivel evolutiv extrem cu grâul, s’au Întors și ele În mare, precum iarba de mare. Dar, in
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
moarte un segment consumator al biocenozei alcătuit exclusiv din aceste reptile, ajunse la maximul diversificării și perfecțiunii. Doar că ăsta e doar un mecanism posibil. Realitatea e că lumea lor era deja depășită evolutiv de păsări și mai ales de mamifere, pe atunci niște bieți șobolani, chiar la propriu, rozătoarele fiind cele mai vechi, care se raportau la dinozauri precum la noi „taracanii“ - gândacii de bucătărie... Ioc enigmă; s’o caut În altă parte, dând Îndărăt pretextul, ca să-mi pot face
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
milioane de ani, să atace uscatul prin batracienii ițiți dintre ei, cucerindu-l prin reptilele cărora le-au trebuit, Întru apariție, tot doar o sută de milioane de ani. Mai rămâneau trei sute, din care una pentru a transforma reptila În mamifer, care se pregătește Îndelung pentru ultimul salt calitativ, materializarea rațiunii. Acum 20 de milioane de ani apar strămoșii direcți ai omului, acum 8 milioane Începe hominizarea, acum două-trei milioane de ani apare un om adevărat, acela de Neanderthal. Natura se
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]