5,936 matches
-
chiar se poate dezvolta prin specializare domenială și compensare a unor aspecte care înregistrează un anumit declin. Înțelepciunea: caracteristică fundamentală a gândirii adulților maturitc " Înțelepciunea\: caracteristică fundamentală a gândirii adulților maturi" Înțelepciunea este văzută adesea ca reprezentând apogeul gândirii adulților maturi. Cu toate acestea, conceptului de înțelepciune i s-a acordat, până de curând, insuficientă atenție. Reprezentarea și concepția noastră în privința înțelepciunii se bazează, înprincipal, pe ideile unor filosofi și teologi. Potrivit acestora, oamenii devin (mai) înțelepți odată cu înaintarea în vârstă
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
acesteia ca o capacitate crescută de expertiză pentru a face față problemelor vieții cotidiene (Baltes, Smith, 1990) și până la implicarea ei în recunoașterea failibilității cunoașterii (Meacham, apud Merriam și Caffarella, 1991). Arlin (1990) pune în legătură dezvoltarea cognitivă a adulților maturi (înțelepciunea) de capacitatea lor de a pune/formula probleme semnificative, iar Orwoll și Perlmutter (1990) raportează înțelepciunea la dezvoltarea de ansamblu a personalității, definind-o ca pe un mod specific de integrare a cogniției cu afectivitatea. Majoritatea autorilor sunt de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
care afectează viața oamenilor; - capacitatea de a gândi (de a emite judecăți pertinente despre aspectele practice ale vieții și activității cotidiene), ca și problemele specifice unui domeniu reprezintă apanajul înțelepciunii. Concluzionând, putem spune că înțelepciunea este o caracteristică a gândirii mature, care se dobândește prin experiență și cunoaștere a realității, odată cu înaintarea în vârstă a oamenilor. Unii consideră că înțelepciunea ar fi caracteristica dominantă a gândirii persoanelor de vârsta a treia (de peste 60 de ani), alții sunt de părere că nu
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
concept despre sine ca și cursant, ce trebuie gestionate de către educator cu foarte mare delicatețe. 3.2.5. Caracteristici ale mediului social și culturaltc "3.2.5. Caracteristici ale mediului social și cultural" Adultul este considerat o persoană autonomă, independentă, matură și înțeleaptă, care-și asumă responsabilitatea deciziilor și alegerilor sale în viață. Învățarea lavârsta adultă aduce în același grup personalități diverse, cu experiențe diferite, din medii sociale și locații diferite, acoperind o paletă largă de ocupații, a căror diversitate trebuie
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
identitatea persoanei devine problematică. Există o multitudine de cauze care pot genera o asemenea stare de lucruri: schimbări la locul de muncă, perspectiva îmbătrânirii, decesul unor persoane dragi, modificări în constelația familială, odată cu plecarea copiilor etc. Din perspectiva jungiană, adultul matur, chiar dacă a reușit să-și populeze „contextul” existențial conform dorințelor și, în consecință, este realizat profesional, familial și social, totuși, el își conștientizează „deriva” spirituală în care trăiește, întrucât și-a rezervat prea puțin timp spre a-și grădinări „textul
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
reclamă din partea acestuia o adaptare flexibilă la realitățile uneori aspre ale vârstei, cu evitarea capcanelor tentante și a surogatelor posibile, pentru a investi într-un nou sens existențial. Referitor la activitatea sexuală, contrar unor prejudecăți desuete, ea poate constitui, pentruindividul matur, indiferent de sex, un izvor încă nesecat de voluptate și bucurie. Focalizându-ne atenția asupra planului senzorial, vom începe cu precizarea că vârsta adultă mijlocie afectează toți analizatorii fundamentali. Astfel, după 40 de ani, ochiul și „accesoriile” aferente traversează o
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
desăvârșit, chiar și adulții cu vârste înaintate având ceva de adăugat sau îmbunătățit în acest sens, în ciuda avantajului evident în raport cu tinerii sau copiii. În ceea ce privește educația formală, avea să se constate, de asemenea, între timp, că educarea indivizilor umani pe deplin maturi nu este nicidecum „altceva”, adică „mult mai ușor și mai... comod” doar pentru că „adulții sunt, oricum, adulți”, deja educați substanțial, responsabili și doritori să învețe, cunoscându-și clar interesele și nevoile, demersul instructiv și formativ la un asemenea nivel avându
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
adulților lucrurile stau altfel. În fața educabililor adulți, formatorul (instructorul/tutorele, mentorul/moderatorul etc.) are resurse comunicaționale similare cu ei, o forță comunicantă doar ușor superioară și nici ocaziile de a se manifesta redundant nu mai sunt frecvente, nici generoase, auditoriul matur din fața lui nemaipermițându-i acest lucru. Cam la fel stau lucrurile sub acest aspect și-n ceea ce-i privește pe educabilii adulți când comunică între ei, în activitatea într-un grup mic sau mare (class discussion), și totuși educația adulților
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de educatori, în general -, cât și prin intermediulunor activități specifice de consiliere educațională. Consilierea educațională sau psihopedagogică este un tip de consiliere ce are, în același timp, obiective de natură psihologică și pedagogică. Ea urmărește abilitarea persoanei (copil, tânăr sau matur) de a-și asigura funcționarea optimă prin realizarea unor schimbări evolutive ori de câte ori situația o cere, având la bază un model psihoeducațional al formării și dezvoltării personalității umane. Consilierea educațională presupune abilitarea oamenilor de a-și rezolva singuri problemele prin însușirea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Consilierea adulților este o dimensiune a educației comprehensive, desfășurate pe tot parcursul vieții individului uman. 6.2. Consilierea cariereitc "6.2. Consilierea carierei" Ionela Clipici, Mariana Crașovan 6.2.1. Delimitări conceptualetc "6.2.1. Delimitări conceptuale" Adulții, ca persoane mature și cu o anumită experiență de viață și profesională, sunt puși zi de zi în situații diferite, în care este necesar să facă alegeri succesive, să ia decizii de o importanță majoră pentru cariera profesională și/sau pentru diferite aspecte
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
referire la școală și la copii și tineri este, evident, restrictivă. Învățăm nu numai în școală, ci și în afara ei, nu numai într-o anumită perioadă a existenței noastre (în copilărie și tinerețe), ci pe tot parcursul vieții. Și adulții/maturii învață, chiar dacă în mod specific, diferit; și ei sunt supuși unor activități de instruire-educare, de formare continuă pentru a se adapta dinamicii profesiunilor, solicitărilor diverse și în permanentă schimbare ale vieții. Așadar, învățarea este permanentă, continuă, este coexistentă cu însăși
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
la vârsta adultă au ca punct de plecare teoria lui Piaget, care susține că dezvoltarea psihoindividuală parcurge mai multe stadii. Pentru unii autori, stadiul inteligenței formale, postulat de Piaget, ce reflectă capacitatea persoanelor de a gândi abstract „marchează începutul gândirii mature la adulți” (Tennant, 1988, p. 69). Multe cercetări au evidențiat faptul că, în lucrările lui Piaget, există diverse explicații ale modului în carestructurile cognitive se dezvoltă de-a lungul vieții individului și că dezvoltarea cognitivă nu se sfârșește odată cu atingerea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
există puține dovezi empirice pentru acceptarea sau respingerea ideii potrivit căreia modul de gândire al adulților este diferit de cel al copiilor și adolescenților,există totuși două idei din ce în ce mai larg acceptate (vezi Merriam, Caffarella, 1991, p. 196): 1. cogniția adultului matur presupune mai mult decât capacitatea acestuia de a gândi în termenii logicii formale, abstracte; 2. dezvoltarea cognitivă a adultului matur (ca și cea a copilului, adolescentului sau tânărului) nu poate fi separată de contextul ei social și cultural. În prelungirea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
al copiilor și adolescenților,există totuși două idei din ce în ce mai larg acceptate (vezi Merriam, Caffarella, 1991, p. 196): 1. cogniția adultului matur presupune mai mult decât capacitatea acestuia de a gândi în termenii logicii formale, abstracte; 2. dezvoltarea cognitivă a adultului matur (ca și cea a copilului, adolescentului sau tânărului) nu poate fi separată de contextul ei social și cultural. În prelungirea primei idei și pentru ilustrarea ei, Labouvie-Vief (apud Merriam, Caffarella, 1991) consideră că, la adulții maturi, gândirea este dominată de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
dezvoltarea cognitivă a adultului matur (ca și cea a copilului, adolescentului sau tânărului) nu poate fi separată de contextul ei social și cultural. În prelungirea primei idei și pentru ilustrarea ei, Labouvie-Vief (apud Merriam, Caffarella, 1991) consideră că, la adulții maturi, gândirea este dominată de asumareaunor angajamente și a responsabilității îndeplinirii lor. Angajarea conștientă pe un anumit drum (ignorarea deliberată a altora) și a unor responsabilități constituie „marca maturității cognitive a unui adult” (Labouvie-Vief, apud Merriam, Caffarella, 1991, p. 188). Referitor
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
lor. Angajarea conștientă pe un anumit drum (ignorarea deliberată a altora) și a unor responsabilități constituie „marca maturității cognitive a unui adult” (Labouvie-Vief, apud Merriam, Caffarella, 1991, p. 188). Referitor la a doua idee, și anume dezvoltarea cognitivă a adulților maturi încontext social și cultural, Labouvie-Vief susține că nu atât înaintarea în vârstă, cât mai degrabă influențele sociale și parcurgerea unor experiențe de viață condiționează dezvoltarea cognitivă la vârsta adultă. Contextul realizării cunoașterii e la fel de important ca și cunoașterea însăși. Parcurgerea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sfârșit, există alți autori conform cărora inteligența cunoaște un declin sub anumite aspecte, rămâne relativ stabilă în altele sau poate chiar să se dezvolte în anumite privințe. Ce provoacă o asemenea imagine confuză privind capacitățile și abilitățile intelectuale ale adultului matur ajuns la o vârstă considerabilă? Botwinick (apud Merriam, Caffarella, 1991) arată că există patru factori care întrețin această stare de confuzie, și anume: a) înțelegerea noțiunilor de vârstă și înaintare în vârstă; b) definirea inteligenței; c) tipurile de teste utilizate
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și de resursele puse la dispoziție de alții, membri ai grupului social de referință, de societate în general. Așadar, problema dacă abilitățile intelectuale se diminuează pe măsură ce oamenii îmbătrânesc este controversată, ce admite soluții diverse. Cercetările au dovedit că, la adultul matur, inteligența rămâne relativ stabilă și, în unele privințe, chiar seîmbunătățește. Cel puțin până în decadele a șasea și a șaptea de viață, declinul general al abilităților intelectuale ale omului nu este semnificativ. Dacă se înregistrează o anumită deteriorare a funcționalității intelectului
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și în ceea ce privește inteligența practică. De asemenea, declinul vizează nivelul maxim sau optim de funcționare intelectuală. Îmbătrânirea nu duce necondiționat la scăderea capacităților intelectuale, a inteligenței individului. Numai anumite aspecte ale acesteia pot fi afectate de înaintarea în vârstă. Și adulții maturi, și bătrânii pot învăța lucruri noi, inteligența lor (atâtacâtau avut-o) se poate menține în limite rezonabile și chiar se poate dezvolta prin specializare domenială și compensare a unor aspecte care înregistrează un anumit declin. Înțelepciunea: caracteristică fundamentală a gândirii
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
atâtacâtau avut-o) se poate menține în limite rezonabile și chiar se poate dezvolta prin specializare domenială și compensare a unor aspecte care înregistrează un anumit declin. Înțelepciunea: caracteristică fundamentală a gândirii adulților maturitc " Înțelepciunea\: caracteristică fundamentală a gândirii adulților maturi" Înțelepciunea este văzută adesea ca reprezentând apogeul gândirii adulților maturi. Cu toate acestea, conceptului de înțelepciune i s-a acordat, până de curând, insuficientă atenție. Reprezentarea și concepția noastră în privința înțelepciunii se bazează, înprincipal, pe ideile unor filosofi și teologi
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
chiar se poate dezvolta prin specializare domenială și compensare a unor aspecte care înregistrează un anumit declin. Înțelepciunea: caracteristică fundamentală a gândirii adulților maturitc " Înțelepciunea\: caracteristică fundamentală a gândirii adulților maturi" Înțelepciunea este văzută adesea ca reprezentând apogeul gândirii adulților maturi. Cu toate acestea, conceptului de înțelepciune i s-a acordat, până de curând, insuficientă atenție. Reprezentarea și concepția noastră în privința înțelepciunii se bazează, înprincipal, pe ideile unor filosofi și teologi. Potrivit acestora, oamenii devin (mai) înțelepți odată cu înaintarea în vârstă
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
acesteia ca o capacitate crescută de expertiză pentru a face față problemelor vieții cotidiene (Baltes, Smith, 1990) și până la implicarea ei în recunoașterea failibilității cunoașterii (Meacham, apud Merriam și Caffarella, 1991). Arlin (1990) pune în legătură dezvoltarea cognitivă a adulților maturi (înțelepciunea) de capacitatea lor de a pune/formula probleme semnificative, iar Orwoll și Perlmutter (1990) raportează înțelepciunea la dezvoltarea de ansamblu a personalității, definind-o ca pe un mod specific de integrare a cogniției cu afectivitatea. Majoritatea autorilor sunt de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
care afectează viața oamenilor; - capacitatea de a gândi (de a emite judecăți pertinente despre aspectele practice ale vieții și activității cotidiene), ca și problemele specifice unui domeniu reprezintă apanajul înțelepciunii. Concluzionând, putem spune că înțelepciunea este o caracteristică a gândirii mature, care se dobândește prin experiență și cunoaștere a realității, odată cu înaintarea în vârstă a oamenilor. Unii consideră că înțelepciunea ar fi caracteristica dominantă a gândirii persoanelor de vârsta a treia (de peste 60 de ani), alții sunt de părere că nu
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
concept despre sine ca și cursant, ce trebuie gestionate de către educator cu foarte mare delicatețe. 3.2.5. Caracteristici ale mediului social și culturaltc "3.2.5. Caracteristici ale mediului social și cultural" Adultul este considerat o persoană autonomă, independentă, matură și înțeleaptă, care-și asumă responsabilitatea deciziilor și alegerilor sale în viață. Învățarea lavârsta adultă aduce în același grup personalități diverse, cu experiențe diferite, din medii sociale și locații diferite, acoperind o paletă largă de ocupații, a căror diversitate trebuie
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
identitatea persoanei devine problematică. Există o multitudine de cauze care pot genera o asemenea stare de lucruri: schimbări la locul de muncă, perspectiva îmbătrânirii, decesul unor persoane dragi, modificări în constelația familială, odată cu plecarea copiilor etc. Din perspectiva jungiană, adultul matur, chiar dacă a reușit să-și populeze „contextul” existențial conform dorințelor și, în consecință, este realizat profesional, familial și social, totuși, el își conștientizează „deriva” spirituală în care trăiește, întrucât și-a rezervat prea puțin timp spre a-și grădinări „textul
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]