4,293 matches
-
era puternic reprezentată la începutul secolului al XX-lea698. Ca reacție la acest curent scientist sau pozitivist, apar în acea perioadă proiecte filosofice care, neuitând lecția pozitivistă, încearcă o reafirmare a metafizicii. Mircea Florian identifică trei astfel de inițiative: metafizica inductivă, metafizica intuiționist-iraționalistă și metafizica problemelor 699. Metafizica inductivă, înfiripată încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea (având ca exponenți de seamă în secolul al XIX-lea pe G. Th. Fechner, H. Lotze, Ed. von Hartmann, W. Wundt, iar
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
la începutul secolului al XX-lea698. Ca reacție la acest curent scientist sau pozitivist, apar în acea perioadă proiecte filosofice care, neuitând lecția pozitivistă, încearcă o reafirmare a metafizicii. Mircea Florian identifică trei astfel de inițiative: metafizica inductivă, metafizica intuiționist-iraționalistă și metafizica problemelor 699. Metafizica inductivă, înfiripată încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea (având ca exponenți de seamă în secolul al XIX-lea pe G. Th. Fechner, H. Lotze, Ed. von Hartmann, W. Wundt, iar în secolul al
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
al XX-lea698. Ca reacție la acest curent scientist sau pozitivist, apar în acea perioadă proiecte filosofice care, neuitând lecția pozitivistă, încearcă o reafirmare a metafizicii. Mircea Florian identifică trei astfel de inițiative: metafizica inductivă, metafizica intuiționist-iraționalistă și metafizica problemelor 699. Metafizica inductivă, înfiripată încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea (având ca exponenți de seamă în secolul al XIX-lea pe G. Th. Fechner, H. Lotze, Ed. von Hartmann, W. Wundt, iar în secolul al XX-lea pe
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de seamă în secolul al XIX-lea pe G. Th. Fechner, H. Lotze, Ed. von Hartmann, W. Wundt, iar în secolul al XX-lea pe H. Driesch, Osw. Külpe, S. Alexander, A. N. Whitehead), încearcă, în opinia lui Florian, salvarea metafizicii printr-o punte aruncată între știință și filosofia tradițională. Punctul ei de plecare este experiența în genere, așa cum este explorată de către științele pozitive, mai exact, concluziile sau sintezele științelor. Dar ea "nu se mărginește, asemenea pozitivismului, a oferi un surogat
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
o punte aruncată între știință și filosofia tradițională. Punctul ei de plecare este experiența în genere, așa cum este explorată de către științele pozitive, mai exact, concluziile sau sintezele științelor. Dar ea "nu se mărginește, asemenea pozitivismului, a oferi un surogat de metafizică printr-o simplă coordonare și ierarhizare a rezultatelor cele mai generale obținute de științe, ci depășește aceste rezultate cu condiția de a respecta două prescripții de metodă: transcenderea experienței se face după indicările ei și cu prudența caracteristică generalizării inductive
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
părți la tot, de la exemple la specie; depășirea nu pretinde însă a constitui o doctrină științifică vrednică de a sta pe același plan cu științele speciale, ci alcătuiește un simplu sistem de ipoteze"700. Ea renunță la caracterul apodictic al metafizicii tradiționale, mulțumindu-se cu probabilitatea rezultatelor ei și supunându-se revizuirii. Din păcate, susține Mircea Florian, această metafizică nu este posibilă, pentru că "experiența nu poate indica direcția depășirii ei prin gândire, căci ar însemna să credem că experiența posedă o
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a sta pe același plan cu științele speciale, ci alcătuiește un simplu sistem de ipoteze"700. Ea renunță la caracterul apodictic al metafizicii tradiționale, mulțumindu-se cu probabilitatea rezultatelor ei și supunându-se revizuirii. Din păcate, susține Mircea Florian, această metafizică nu este posibilă, pentru că "experiența nu poate indica direcția depășirii ei prin gândire, căci ar însemna să credem că experiența posedă o luciditate, o lumină, rezervată gândirii, pe scurt, ar însemna să credem că ea cuprinde, cel puțin virtual, sfera
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
direcția depășirii ei prin gândire, căci ar însemna să credem că experiența posedă o luciditate, o lumină, rezervată gândirii, pe scurt, ar însemna să credem că ea cuprinde, cel puțin virtual, sfera ce pretindea a o depăși, sfera metafizică"701. Metafizica intuiționist-iraționalistă se sprijină pe un alt tip de experiență decât metafizica inductivă, pe "o experiență particulară suprasensibilă, pe "intuiție", care posedă o certitudine nemijlocită, superioară intuiției sensibile și gândirii și are drept obiect o realitate care, departe de a fi
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
experiența posedă o luciditate, o lumină, rezervată gândirii, pe scurt, ar însemna să credem că ea cuprinde, cel puțin virtual, sfera ce pretindea a o depăși, sfera metafizică"701. Metafizica intuiționist-iraționalistă se sprijină pe un alt tip de experiență decât metafizica inductivă, pe "o experiență particulară suprasensibilă, pe "intuiție", care posedă o certitudine nemijlocită, superioară intuiției sensibile și gândirii și are drept obiect o realitate care, departe de a fi inteligibilă, ca realitatea vechii metafizici, este irațională sau suprarațională, dincolo de lumina
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
un alt tip de experiență decât metafizica inductivă, pe "o experiență particulară suprasensibilă, pe "intuiție", care posedă o certitudine nemijlocită, superioară intuiției sensibile și gândirii și are drept obiect o realitate care, departe de a fi inteligibilă, ca realitatea vechii metafizici, este irațională sau suprarațională, dincolo de lumina intelectului, având totuși o lumină proprie. Această realitate metafizică, prezentă nemijlocit într-o experiență superioară, e Viața, Devenirea, Temporalitatea, Istorcitatea"702. Reprezentantul cel mai important al acestei metafizici este Henri Bergson. La el, intuiția
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a fi inteligibilă, ca realitatea vechii metafizici, este irațională sau suprarațională, dincolo de lumina intelectului, având totuși o lumină proprie. Această realitate metafizică, prezentă nemijlocit într-o experiență superioară, e Viața, Devenirea, Temporalitatea, Istorcitatea"702. Reprezentantul cel mai important al acestei metafizici este Henri Bergson. La el, intuiția este un fel de dilatare a intuiției sensibile, sentimentului, instinctului, pentru a face din ele o experimentare sau un contact direct și pozitiv cu absolutul, cu Viața. Prin aceasta, intuiționismul respinge raționalismul, logocentric în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
o experimentare sau un contact direct și pozitiv cu absolutul, cu Viața. Prin aceasta, intuiționismul respinge raționalismul, logocentric în esența sa, mai exact opune spiritului rațional Viața, în care corpul și sufletul se contopesc. În aceeași direcție de centrare a metafizicii pe existența umană este situată și "filosofia existenței", un alt curent de metafizică intuiționist-iraționalistă, avându-i ca reprezentanți pe Karl Jaspers, Martin Heidegger, Gabriel Marcel și Nicola Abagnano. Referindu-se în special la Jaspers, Mircea Florian observă orientarea antitradițională pe
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
aceasta, intuiționismul respinge raționalismul, logocentric în esența sa, mai exact opune spiritului rațional Viața, în care corpul și sufletul se contopesc. În aceeași direcție de centrare a metafizicii pe existența umană este situată și "filosofia existenței", un alt curent de metafizică intuiționist-iraționalistă, avându-i ca reprezentanți pe Karl Jaspers, Martin Heidegger, Gabriel Marcel și Nicola Abagnano. Referindu-se în special la Jaspers, Mircea Florian observă orientarea antitradițională pe care acesta o dă metafizicii, punând-o să se raporteze la ceea ce este
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
situată și "filosofia existenței", un alt curent de metafizică intuiționist-iraționalistă, avându-i ca reprezentanți pe Karl Jaspers, Martin Heidegger, Gabriel Marcel și Nicola Abagnano. Referindu-se în special la Jaspers, Mircea Florian observă orientarea antitradițională pe care acesta o dă metafizicii, punând-o să se raporteze la ceea ce este dincolo de sciziunea subiect-obiect și care înglobează și obiect și subiect (das Umgreifende), dar care nu poate sta ca obiect, nu poate sta în lumina conștiinței, ci poate fi doar surprins sau întrevăzut
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
sciziunea subiect-obiect și care înglobează și obiect și subiect (das Umgreifende), dar care nu poate sta ca obiect, nu poate sta în lumina conștiinței, ci poate fi doar surprins sau întrevăzut în mediul gândirii obiectuale. Acesta este ceea ce a căutat metafizica dintotdeauna, Ființa. "A filosofa asupra cuprinzătorului (das Umgreifende), spune în acest sens Karl Jaspers, înseamnă a pătrunde în ființa însăși. Dar acest lucru nu se poate face decât indirect, căci atunci când vorbim, gândim prin referire la obiecte. Este necesar ca
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
lucru nu se poate face decât indirect, căci atunci când vorbim, gândim prin referire la obiecte. Este necesar ca printr-o astfel de gândire obiectuală să întrevedem indiciile nonobiectualității cuprinzătorului"703. Cuprinzătorul nu este obiect de cunoaștere, așa cum l-au tratat metafizicile tradiționale, dar nici de comuniune mistică. El poate fi perceput doar în cadrul gândirii orientată obiectual. Aici "are loc saltul omului în cuprinzător. (...) El ne eliberează din cătușele gândirii determinate, nu prin abandonarea ei, ci prin împingerea ei până la limită. (...) Ființa
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
obiectuală în fața ochilor noștri, deși această formă îi este neadecvată și trebuie să se prăbușească de la sine, lăsând în urma ei, prin distrugerea sa, pura claritate a prezenței cuprinzătorului"704. În această ipostază, cuprinzătorul este ceea ce se numește transcendență. În sfârșit, "metafizica problemelor" este o direcție de regândire a metafizicii pe care Mircea Florian o detectează la Nicolai Hartmann, Benedetto Croce și Robert Reininger. Ceea ce întreprinde Hartmann, observă Florian, este o "ontologie critică" susținută de o severă analiză logică. El repudiază vechea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
este neadecvată și trebuie să se prăbușească de la sine, lăsând în urma ei, prin distrugerea sa, pura claritate a prezenței cuprinzătorului"704. În această ipostază, cuprinzătorul este ceea ce se numește transcendență. În sfârșit, "metafizica problemelor" este o direcție de regândire a metafizicii pe care Mircea Florian o detectează la Nicolai Hartmann, Benedetto Croce și Robert Reininger. Ceea ce întreprinde Hartmann, observă Florian, este o "ontologie critică" susținută de o severă analiză logică. El repudiază vechea metafizică, considerând-o o "metafizică a domeniului", una
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
problemelor" este o direcție de regândire a metafizicii pe care Mircea Florian o detectează la Nicolai Hartmann, Benedetto Croce și Robert Reininger. Ceea ce întreprinde Hartmann, observă Florian, este o "ontologie critică" susținută de o severă analiză logică. El repudiază vechea metafizică, considerând-o o "metafizică a domeniului", una care se construiește pe convingerea că ar exista un domeniu specific al metafizicii. "Metafizica nu e un domeniu deosebit, ci e pretutindeni legată de tot ce e cunoscut, întrucât ea se îndreaptă spre
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de regândire a metafizicii pe care Mircea Florian o detectează la Nicolai Hartmann, Benedetto Croce și Robert Reininger. Ceea ce întreprinde Hartmann, observă Florian, este o "ontologie critică" susținută de o severă analiză logică. El repudiază vechea metafizică, considerând-o o "metafizică a domeniului", una care se construiește pe convingerea că ar exista un domeniu specific al metafizicii. "Metafizica nu e un domeniu deosebit, ci e pretutindeni legată de tot ce e cunoscut, întrucât ea se îndreaptă spre fundalul incognoscibil pe care
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Robert Reininger. Ceea ce întreprinde Hartmann, observă Florian, este o "ontologie critică" susținută de o severă analiză logică. El repudiază vechea metafizică, considerând-o o "metafizică a domeniului", una care se construiește pe convingerea că ar exista un domeniu specific al metafizicii. "Metafizica nu e un domeniu deosebit, ci e pretutindeni legată de tot ce e cunoscut, întrucât ea se îndreaptă spre fundalul incognoscibil pe care se proiectează tot ce e cunoscut, spre penumbra sau transinteligibilul ce învăluie știința noastră. Oricât de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Reininger. Ceea ce întreprinde Hartmann, observă Florian, este o "ontologie critică" susținută de o severă analiză logică. El repudiază vechea metafizică, considerând-o o "metafizică a domeniului", una care se construiește pe convingerea că ar exista un domeniu specific al metafizicii. "Metafizica nu e un domeniu deosebit, ci e pretutindeni legată de tot ce e cunoscut, întrucât ea se îndreaptă spre fundalul incognoscibil pe care se proiectează tot ce e cunoscut, spre penumbra sau transinteligibilul ce învăluie știința noastră. Oricât de adânc
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
incognoscibil pe care se proiectează tot ce e cunoscut, spre penumbra sau transinteligibilul ce învăluie știința noastră. Oricât de adânc ar pătrunde în realitate lumina științei, rămâne un rest insolubil, un irațional, o problemă clarificarea problematicului refractar cunoștinței e tema metafizicii"705. O ideea asemănătoare află Mircea Florian la Robert Reininger 706. Pentru acesta, real este ceea ce e dat nemijlocit sau trăit, ceea ce este legat de conștiința individuală. Pornind de la această premisă, observă Florian, Reininger realizează un fel de ierarhie a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de conștiința individuală. Pornind de la această premisă, observă Florian, Reininger realizează un fel de ierarhie a gradelor de realitate, astfel că cea mai reală este lumea empirică, iar cea mai puțin reală este lumea metafizică. De aceea, în opinia sa, metafizica nu poate fi construită sub forma enunțurilor pozitive. Pentru metafizică rămâne doar trăirea originară, starea metafizică sau conștiința misterului sau problematicului. În timp ce științele progresează prin dezbrăcarea realității de enigmatic și mister, metafizica merge în sens invers, urmărind problematica insolubilă ce
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
realizează un fel de ierarhie a gradelor de realitate, astfel că cea mai reală este lumea empirică, iar cea mai puțin reală este lumea metafizică. De aceea, în opinia sa, metafizica nu poate fi construită sub forma enunțurilor pozitive. Pentru metafizică rămâne doar trăirea originară, starea metafizică sau conștiința misterului sau problematicului. În timp ce științele progresează prin dezbrăcarea realității de enigmatic și mister, metafizica merge în sens invers, urmărind problematica insolubilă ce stă ascunsă în ceea ce ne apare ca familiar și pretinde
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]