6,081 matches
-
gewesen war.““ Prin urmare, imaginile copilăriei la Benjamin sunt imaginile istorice ale unei lumi care așteaptă, în mod esențial, venirea lui Mesia. Berlinul este un oraș care „von den Toten zeugt, von den Toten sich erfüllt zeigt““. Salvarea trecutului devine miza principală a demersului „autobiografic“, iar momentul teologic al experienței se va arăta a fi central pentru Benjamin. Orașul este mediul care, de fiecare dată, întâmpină subiectul (fie că este vorba despre flaneur, copil sau poetul urban) cu fațadele mute ale
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
simplă redare a naturii, acurată și provenită, cum ar spune W.H.F. Talbot (citat de Oroveanu), din natura însăși, care se desenează pe sine pe hârtia fotografică, și ideea fotografiei ca minciună provenită din selecție sau confuzie a vizării obiectelor. Miza acestor dileme este, arată Oroveanu, aceea a dezbaterii sta tutului de imagine-copie și a regimului secundar în care imaginea, astfel înțeleasă, se plasează. În plus, ipoteza că „ceea ce face din fotografie un instrument privilegiat pentru astfel de puneri sub semnul
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
fragmentară din PassagenWerk sau din Copilărie berlineză... Lectura acestor texte este un exercițiu alchimic pentru care semnificațiile, cuvintele, citatele sunt întâmplări și personaje dintr-o poveste a copilăriei lui Mesia. CONCLUZII Primele două capitole ale încercării de față au ca miză prin cipală reconstrucția unui concept de „experiență“ plecând de la o serie de scrieri, aparent eterogene, ale lui Benjamin. Am identificat, mai întâi, câteva gesturi care îi conferă experienței semnificația unei forme de cunoaștere. Plecând de la scrierile despre drama barocă, trecând
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
de filozofia istoriei (utilizată, deja, de Gordon Hull“ sau Michael Löwy“) are avan tajul de a pune în evidență o relație interesantă între trei tipuri de discurs care sunt prin excelență considerate scenarii explicative ale modernității: teologie, epistemologie și politică. Miza principală a lecturii pe care o propun este că textele de fi lozofie a istoriei ale lui Benjamin permit o elucidare simultană, sistematică a celor trei discursuri și fac din conceptul de „expe riență urbană“ o metaforă complexă a modernității
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
La o primă vedere, s-ar putea spune că acest segment al cărții reprezintă o particularizare a primului. Pentru Benjamin însă, orașul nu reprezintă doar un exemplu de formulă culturală modernă, ci modernitatea însăși, în manifestarea ei privilegiată și completă. Miza regăsirii unui concept al experienței urbane poate fi asumată ca regăsire a posibilității experienței ca atare, în locul în care ea este, deopotrivă, și amenințată, și pusă în situația de a-și desfășura deplin posibilitățile. Flaneurul este, din această perspectivă, o
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
ca un extraterestru aterizat într-o comună din estul Moldovei, să se convingă de realitatea lor. Cert este că mie experiența privirii mi-a fost suficientă. Și aceasta pentru că întoarcerea asupra sieși, de care vorbeam la început, mi se pare miza importantă. Iar, uneori, asceza atingerii obligă ascuțirea privirii și transformarea ei în visare și în sursă aparte de sinteză. Muzeul meu, al primilor zece ani, e pe cale de a se deschide. Dar nu este interactiv. 3. Despre mișcare Experiența unei
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
să te gândești la înțelegerea în mod particular literară și dragă Germaniei a peisajului evocator care-l satisface pe Bœklin"419. În același timp, pictura lui Loghi pierde din metafizicul picturilor lui Böcklin, din misterul și teatralizarea lor sumbră, pe măsură ce miza decorativă crește. Efectul acestui procedeu, în opinia criticului, este unul foarte interesat și neașteptat, consecința unei maniere "interpretative" de a vedea peisajul. "Aceea de a face apel înainte de toate la facultatea de judecată a celui care privește, în loc de a trezi
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fi instalată și jucată o altă piesă, așa cum o subliniază și Séverine Jouve: Această locuință se prezintă ca un teatru, un spațiu unde distincția între adevărat și fals este depășită, unde criteriile de autentic și apocrif nu mai sunt decât miza secundară a unei reprezentări permanente. Univers al spectacolului al cărui decor, făcând să dispară viața sub aparență, este scrupulos pus în scenă. Casa fin de siècle este o scenă, o piesă imposibilă compusă din trei pereți și deschisă asupra unui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
virtuoasă, serioasă, inteligentă și rezervată. A devenit un model de feminitate, aprobat de societatea pa-triarhală și urmat de femei, care credeau cu tărie în progresul lor spiritual. Dar sanctificarea Caterinei și a celorlalte fecioare-martir nu este doar rezultatul per-fecțiunii lor. Miza a fost puritatea, care poate fi per-cepută ca "semnificat tangibil al credinței și forței lor miraculoase 140", cauza martiriului lor. Neoferindu-și inocența în schimbul bogăției materiale, au fost răsplătite cu calea către rai și obținerea unui râvnit loc etern. Acest
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
arabă și apoi otomană pentru multe secole, astfel că scrierile europene referitoare la regiunile arabe sunt puține. Abia odată cu cronicizarea problemei orientale, începând cu secolele XVII-XVIII, apare un interes mai deosebit asupra teritoriilor arabe stăpânite de turci, interes determinat de miza succesiunii teritoriale de pe urma “omului bolnav” otoman. O altă miză de interes a devenit pentru puterile europene implicate, configurarea sferelor de influență asupra spațiilor arabe ce și-au dobândit independența după primul război mondial (Egipt -1922, Arabia Saudită și Irak - 1932). Totodată
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
scrierile europene referitoare la regiunile arabe sunt puține. Abia odată cu cronicizarea problemei orientale, începând cu secolele XVII-XVIII, apare un interes mai deosebit asupra teritoriilor arabe stăpânite de turci, interes determinat de miza succesiunii teritoriale de pe urma “omului bolnav” otoman. O altă miză de interes a devenit pentru puterile europene implicate, configurarea sferelor de influență asupra spațiilor arabe ce și-au dobândit independența după primul război mondial (Egipt -1922, Arabia Saudită și Irak - 1932). Totodată, în Levant, Palestina și Maghreb se prefigurau deja unele
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
efectuate în centrele academice și universitare, unde s-au conturat veritabile școli de cercetare în aceste domenii. Principalele obiective de studiu ale acestor discipline au devenit regiunile sensibile ale planetei, încărcate cu un mare potențial de insecuritate, dar și cu miză economică și strategică, între care spațiul arab a devenit o prioritate predilectă a studiilor de specialitate din aceste domenii, datorită dinamicii și intensității proceselor politico diplomatice și militare-conflictuale regionale. Cercetările științifice pe aceste teme au devenit un mijloc tot mai
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
și influența creșterii nivelului mării asupra jalonării și delimitării frontierelor marine. În tratatul “Boundaries and Energy: Problems and Prospects” (1998) a analizat configurarea spațială a infrastructurilor critice (rețelele de transport a resurselor energetice) și controlul teritoriilor traversate de conducte, ca miză a disensiunilor frontaliere din spațiul arab. Ewan W. Anderson, profesor emeritus, specializat în geografia frontierelor statelor din Golful Persic, geopolitica resurselor de apă șisecuritate regională în Orientul Mijlociu, a editat în anul 2000 un atlas al conflictelor de pe Glob, în care
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
calitatea sa de „punte” geostrategică între Europa, Orientul Mijlociu și Asia Centrală, precum și ca unicul avanpost estic al N.A.T.O. în contact teritorial direct cu spațiul arab, Turcia prezintă un potențial geopolitic remarcabil, lucru pe care îl conștientizează la justa valoare a mizelor de dezvoltare și de securitate, ce decurg din aceste caracteristici teritoriale. Prin urmare, raporturile sale cu lumea arabă din proximitate se înscriu într-o matrice complexă de interdependențe pe multiple coordonate: Turcia este principala piesă de control în ecuația alimentării
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
interesată economic Potențialul și expansivitatea economică fac din Japonia, mai cu seamă în contextul actual al globalizării, unul din principalii actanți interesați de dezvoltarea relațiilor comerciale cu petromonarhiile arabe din Golful Persic. Dacă pentru alți centri de putere de pe Glob miza raporturilor cu țările arabe este primordial geopolitică, pentru Japonia este una aproape exclusiv geoeconomică, luând în considerare faptul că Imperiul de la Soare Răsare se aprovizionează cu hidrocarburi în principal din regiunea Golfului. Prin urmare, cunoașterea spațiului arab în Japonia este
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
la ficțiune. La festivalul de la Florența a fost un soi de film vedetă, dar juriul a vrut să spună: așa nu, și a premiat filmul unui debutant despre un băiat obez, de 12 ani, un film bine făcut, dar fără miză. La Locarno, când ziceam că sunt regizorul lui Crulic, oamenii deveneau interesați și îmi spuneau că e cel mai bun film din festival. E plăcut să vezi că filmul are ecou. E plăcut să vezi că, la sfârșit de an
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
Astfel, scenariul nu este o scriitură literară, ci una liberală, în care îți expui un proiect, de ce ai ales personajul respectiv, ce vrei să obții de la el, dacă acel personaj sau colectivitate sau eveniment pe care îl reconstitui dau o miză filmului, dacă filmul are o idee. De ce arăt un anumit personaj? Pentru că îmi sugerează ideea de sacrificiu, de onorabilitate, de izolare etc. E vorba de opțiuni ale autorului, ale documentaristului. Aceasta este valabil îndeosebi pentru personajele care trăiesc. Dumneavostră ați
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
de citire, pentru un public occidental, pentru unul autohton sau și pentru un alt public. Deși rezultatul este o combinație, nu un documentar istoric 100%, așa cum se vede pe Discovery, el rămâne totuși un film de autor prin anvergură, prin miza pe care am pus-o, chiar prin abordare sunt anumite elemente de originalitate pe care le-am urmărit. El a fost tratat, totuși, ca un documentar istoric bine așezat, solid, ușor de înțeles și asta mi-am dorit de la bun
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
lovitura. Dar un e tip care a știut să spună adevărul lui, care a știu să manipuleze cu o artă rară, aducând documentarul la limita ficțiunii. O altă extremă o reprezintă seria Why Democracy?, difuzată pe BBC, în care marea miză a civilizațiilor occidentală și orientală, este democrația. Cu semnul întrebării. Altfel, putem face documentare despre orice și le putem face admirabil, pentru că tehnica nu mai este o problemă. Dar suntem jurnaliști doar în momentul în care ceea ce spunem are impact
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
explicație științifică faptelor privitoare la apariția și dispariția speciilor de plante și animale de-a lungul istoriei Pământului. Este sensul în care opera științifică a lui Darwin a reprezentat un punct de cotitură în istoria ideilor despre evoluția lumii vii. Miza considerațiilor de mai sus a fost să arate că această cotitură pe care a înfăptuit-o Darwin a devenit posibilă prin convergența unor influențe venite din orizonturi diferite, care au fost receptate relativ simultan de mintea unui cercetător aflat în
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
mai fertile în cercetarea proceselor evoluției. Sugestia că programul adaptaționist ar fi devenit astăzi o frână în calea dezvoltării în noi direcții a acestor cercetări nu este însă, cum vom vedea, larg acceptată. Pot fi evidențiate și alte temeiuri sau mize ale controversei dintre apărătorii și criticii programului adaptaționist. În tradiția inaugurată prin elaborarea teoriei sintetice a evoluției, teoria selecției naturale a fost apreciată în mod deosebit pentru marea ei simplitate și pentru puterea ei excepțională de cuprindere. Caracterizarea pe care
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
În lumina unui asemenea concept, dovezile aduse în favoarea teoriei sunt declarate „neconcludente“. Cel puțin pentru persoane cu convingeri teiste, dovezile produse de cercetătorii care susțin teoria vor apărea drept „insuficiente“. Ni se sugerează că într-o discuție cu o asemenea miză nu ar trebui să acceptăm, pur și simplu, explicația care este cea mai bine susținută de fapte, ci doar una care poate fi asigurată drept „certă“. Toate acestea ne aduc aminte de o observație pertinentă a lui Ernst Mayr: „Un
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
fost înlăturat și principalul suport al acestor reprezentări. Iar încheierea firească a raționamentului va fi aceea că nu poți să fii, în același tip, darwinist și religios. Acesta este unul din motivele care revin mereu în scrierile lui Dawkins. Asupra mizei care este existența lui Dumnezeu decid, înainte de toate, cunoștințele noastre despre fapte, cum sunt cele pe care ni le oferă științele fizice și biologice. Dawkins este deosebit de clar și de explicit în această privință: „Un ateu dinainte de Darwin ar fi
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
constituia în ochii mei nucleul războiului, intervenția americană aflîndu-se undeva la periferia conflictului central. În aceste circumstanțe, nutream sentimentul exaltat al luptei pentru întreaga omenire, pentru Europa și pentru Franța deopotrivă, pentru libertate și pentru socialism. Războiul era mondial, iar miza sa, libertatea lumii. Omenirea însăși trebuia să se elibereze și să se federalizeze. Orice idee europeană îmi apărea drept găunoasă și meschină, de vreme ce eliberatorii noștri veneau din Siberia și din Texas pentru a smulge zăbrelele închisorii numite Europa. Întreaga planetă
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
în vreme ce în partea opusă, în est, totul încetinea, se scleroza, se înăsprea. Astfel, în decursul sejururilor mele ulterioare, atenția mi-a fost atrasă nu de spectacolul ruinelor, ci de cel al diviziunii ce se înstăpînea într-un Berlin devenit deopotrivă miză, reședință și front al războiului rece. Urmăream procesul halucinant nu doar al împărțirii orașului în două, ci mai ales al constituirii a două orașe noi pornind de la dezintegrarea definitivă a celui inițial, două orașe complet diferite, și totuși gemene. Fostul
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]