4,996 matches
-
pete de culoare neagră (fig. 30 b). Biologie. Iernează în stadiul de adult în sol, la 10 - 12 cm adâncime. Prezintă două generații pe an. La sfârșitul lunii aprilie - începutul lunii mai, apar adulții. Ei se localizează pe lăstarii și mugurii care apar din biloane, hrănindu—se cu frunze. După împerechere, femela depune ouăle izolat sau în grupe de 3 - 8 ouă pe tulpinile și frunzele de sparanghel. Incubația durează 7 - 10 zile, iar dezvoltarea larvară 15 - 20 de zile. Larvele
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
de Parma etc. Adulții și larvele înțeapă și sug sucul celular din frunzele și florile atacate. În urma atacului apar simptome caracteristice: necrozarea frunzelor și gofrarea acestora, deprecierea petalelor, distrugerea anterelor și polenului, avortarea florilor. Când atacul apare imediat după plantare, mugurii apicali ai tulpinilor se usucă și se produce o înfrățire a bazei tulpinilor. Când atacul se produce în faza de îmbobocire, bobocii nu se mai deschis, iar dacă înfloresc, florile sunt asimetrice, fără valoare comercială. La flori, atacul se manifestă
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
comună la nivelul țării întregite se va introduce în 1924, atât la acest liceu, cât și la celelalte școli din Bucovina. Tot din acest an, elevii liceului încep să înregistreze rezultate notabile la concursul "Tinerimea română" și să editeze revista Muguri. În atmosfera culturală întreținută la această publicație se formează viitorii membri ai grupării literare Iconar: Mihai Horodnic, Iulian Vesper, Ionel Negură, Eugen Prelipcean, Filimon Cârdei, Ion Roșca, Constantin Rotariu, Ghedeon Coca, Eftimie Galan 152. Câteva figuri de dascăli sunt evocate
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Clasa noastră, foaie bilunară ce apare doar un singur an la Liceul Laurian, constituind, surprinzător, singura publicație școlară menționată în monografiile și arhivele acestui liceu; Căminul nostru, Tudor Pamfile, Licăriri, la Liceul Gr. Ghica; Vatra Bașoteștilor, la Liceul Anastasie Bașotă; Muguri, la Liceul Hurmuzachi. Iar dacă pentru unii elevi primele încercări literare au fost doar o simplă cochetare cu literatura, pentru câteva talente, revista liceului a devenit o adevărată rampă de debut literar. Surprinde nu atât activitatea redacțională a tinerilor ce
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
să-și creeze de timpuriu notorietate trimițând creații în versuri sau proză către publicații școlare din alte zone. Astfel, elevul Liceului Nicu Gane, Horia Lovinescu, cel ce debutase în 1932 în Fălticeni, va semna trei ani mai târziu, în publicația Mugurul a Liceului "Mihai Viteazu" din capitală 209. Pentru unii elevi, o atracție deosebită a exercitat-o și publicistica, presa locală devenind scena de debut. Este și cazul scriitorului Sașa Pană, al cărui prim articol apare în 1920, în Gazeta Dorohoiului
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
1938, Primăvara a fost singura tipăritură cu caracter literar. În paginile acesteia publică ode patriotice și Dragoș Vicol, elev al Liceului Hurmuzachi din Rădăuți, viitor scriitor iconarist 212. Pentru tinerii bucovineni, principalul nucleu literar formator l-a constituit însă revista Muguri, inițiată în 1924, la liceul din Rădăuți. Cu o apariție cu intermitențe, revista se publică lunar, inițial cu creații și informații literar-științifice adresate elevilor, apoi, din 1929, apare ca revistă literară, iar din 1934 se axează pe încercări literare și
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Mihai Horodnic și Ion Roșca, din păcate, cu o viață timpuriu curmată, apoi, viitorii scriitori ai grupării cernăuțene Iconar: Iulian Vesper, Ghedeon Coca, Emil Giurgiuca - colaborator de la liceul din Gherla, Arcadie Cerneanu, Aurel Prelipceanu, Constantin Rotariu, Victor Neculce. Liceenii de la Muguri și-au dedicat primele creații istoriei și naturii moldovenești, satelor și folclorului din zonă, fiind preocupați și de traduceri din franceză și germană sau cronici literare. Câteva titluri exemplificative: Mihai Horodnic, "Fragment din File de poveste", "Zile de copilărie", "Din
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Olinici, E. Ar. Zaharia 43. Străbătând Moldova spre județele bucovinene descoperim alte mostre de localism creator. Bucovina românească de la începutul anilor '30 constituie scena de manifestare a grupării literare Iconar. Născut în 1931, în cadrul cercului studențesc Arboroasa și în jurul revistei Muguri din Rădăuți, strămutat ulterior în Cernăuți, iconarismul grupează tineri bucovineni educați în granițele statului național în spirit românesc: Mircea Streinul, Ion Roșca, Gheorghe Antonovici, George Drumur, Iulian Vesper, Traian Chelariu ș.a. Localismul creator transpus în această mișcare se definea ca
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
culturală. A reprezentat Suceava în Consiliul Național și în Congresul general al Bucovinei. Lucrări publicate în interbelic: Principiile reformei învățământului, 1925, Din istoricul Liceului Ștefan cel Mare din Suceava, 1935. 64. Ion Roșca (1908-1933), poet, publicist, debutează în revista rădăuțeană Muguri. Îi apare post-mortem, în 1936, placheta Semne-n scuturi, la Editura Bucovina. 65. Gavril Rotică (1881-1952), poet, învățător la Câmpulung Moldovenesc, colaborează la diferite reviste literare cu creații lirice. Autor al volumelor: Cântarea suferinței (1916-1917), 1920, Paharul blestemat, 1924. 66
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Fond Liceu de fete Regina Maria, dosar 1/1922. Sunt premiați, în 1923, 12 elevi și eleve: opt mențiuni, un premiu III, două premii II și un premiu I. 212 T. Opriș, Istoria debutului literar..., p. 119. 213 Preluat din "Muguri, o revistă bucovineană cu tradiție", în V. I. Schipor, Bucovina istorică. Studii și documente, Editura Academiei Române, București, 2007, p. 467. 214 I. Vesper, Memorii, p. 38. 215 C. Charle, Intelectualii în Europa..., p. 394. 1 Keith Hitchins, România. 1866-1947, Editura
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
straturi (cele două epiderme), exceptând nervura mediană (Elodea canadensis); - celule cu mucilagii și mineralizare puternică la suprafața plantei; - aerenchim puternic dezvoltat În scoarța organelor axiale (canale aerifere) și mezofilul limbului foliar (camere aerifere); - Înmulțire predominant vegetativă, prin fragmentare și prin muguri hibernali (turioni). Adaptări ale plantelor vasculare (terestre) În funcție de alți factori, corelați cu apa Temperatura: 1. Psichrofitele (plante de tundră, cu sol rece) au perioadă de vegetație scurtă, au frunze răsucite, cu suprafața de evaporare mică, au cuticulă și ceară
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
cu gips), psamofite sau arenarii (pe nisipuri). Vântul. Acest factor are influență negativă mecanică: Îndoaie și strâmbă trunchiul și ramurile principale, rupe ramurile, distruge solul, suflă zăpada, dezgolește rădăcinile, dezrădăcinează arborii, determină forma de drapel a coroanei, duce la uscarea mugurilor, influențează transpirația. Totodată, vântul are și o influență pozitivă asupra repartiției dioxidului de carbon În aer, asupra polenizării (la plantele anemofile) și răspândirii fructelor și semințelor (la plantele anemochore). Factorul biotic (animale și om). Are atât acțiune dăunătoare (viermi, rozătoare
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
în negativ sau prin estomparea ecranului mundan pe care ea își proiectează efigia răsfrântă. Ce se vede ieșind din ascundere este imaginea tremurată a oglindirii în primordial, în pre-ființial, în "ape,/ din care curcubeul/ își bea frumusețea și neființa 17". "Mugurul de lumină" nu e atât o imagine, cât mai curând profilul unei epure a imaginii. Felul în care ceva începe, apare și se dă semnificării vorbește de la sine despre faptul că "orice-nceput se vrea fecund", procesând din "obârșiile-izvoare18". Ceea ce
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
face duh în noi", iar "semințe tinere-n lumină sus/ Trec iar prin carnea fructului, spre nemurire"8. Prin carnea fructului, devenită străvezie, se trece, căci - expusă pe un fundal de lumină - ea se rarefiază până la transparență, străpunsă de "nevăzutul mugurilor veșnici"9 care oferă vederii un alt peisaj. Ceea ce părea să fie o simplă antinomie a exteriorității, așa cum ni se înfățișează în poemul Munte pur10 - unde între "șesuri adânci" și cer nu există legătură, căci "nimic nu-mi crește-n
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
încă în ascundere, nemanifestat în lumină, dar ceea ce începe să fie (posibil) crește numai în lumina ce vine de sus, trece prin limitele interiorității evacuate și se expune pe fondul astfel dezvăluit. De aceea, "în fructul tainic, încă nebănuit în muguri,/ S-amestecă tot cerul, setos de zămislire"35. Cerul nu e transcendentul absolut spre care se tinde; coboară el însuși în adâncul zămislitor al lumii, răsare în imanența în care el rămâne inaparent în sine, transcendent oricărei apariții în faptul-de-a-fi
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
zămislire"35. Cerul nu e transcendentul absolut spre care se tinde; coboară el însuși în adâncul zămislitor al lumii, răsare în imanența în care el rămâne inaparent în sine, transcendent oricărei apariții în faptul-de-a-fi al exteriorității fenomenale. Iată de ce, în muguri, fructul e încă tainic acoperit, ființare in potentia, iar ceea ce duce la apariție (ducând cerul mai departe) e inaparentul imaginii cerului, invizibilul care se arată în forma pe care o duce la vedere. În adâncul imaginii pulsează însăși posibilitatea ei
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
10, 11): -ramificarea corectă a mugurelui ureteric, care va forma sistemul excretor arborescent canalele colectoare, calicele, pelvisul renal și ureterul care drenează urina din tubii nefronilor la vezica urinară; -transformarea (conversia) sau diferențierea celulelor mesenchimale din imediata vecinătate a vârfurilor mugurilor în celule epiteliale polarizate (care vor forma unitățile nefretice alcătuite din glomerulii și tubii) și fibroblastele interstițiale (fig. 2.3); o parte din fibroblastele interstițiale formează celule ce secretă eritropoietină în rinichiul matur. A. Formarea blastemului metanefretic (ziua 28) din partea
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
mesenchimul indus stimulează ramificarea mugurelui ureteral, iar acestea vor stimula conversia mesenchimului în celule epiteliale primitive. Se produce astfel o inducție multiplă, în mai multe trepte (3). Celulele mesenchimale induse, care sunt destinate să formeze nefronii, agregă în jurul vârfurilor ramurilor mugurilor ureterici și apoi formează niște condensări. Concomitent se produce conversia mesenchim fi epiteliu primitiv, caracterizată prin două fenomene: (1) celulele capătă o polaritate apicală și bazo-laterală; (2) se produc modificări în sinteza unor proteine (proteine adezive de tipul uvomorulinei sau
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
nivelul ficatului. *Decoct din rădăcini de cicoare (Cichorium intybus) consumat Înainte de mesele principale, cu efecte În hepatitele cronice evolutive sau stabilizate. *Salată din tulpini proaspete de păpădie (Taraxacum officinale) cu bune efecte În tratarea hepatitei În cursul primăverii. *Tinctură din muguri de mesteacăn (Betula verrucosa) din care se ia câte o linguriță de 3 ori pe zi, cu 15-20 minute Înainte de mese. De mare valoare sunt rețetele din amestecuri de plante. *Decoct din frunze de anghinare (100 g) + herba de coada
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
intervale de 3 ore, timp de 7 zile consecutive. *Infuzie din herba de cimbrișor (Thymus serpyllum) din care se beau 2 ceaiuri pe zi, având efecte favorabile În stimularea funcțiilor hepatice și ca protector al celulelor ficatului lezat. *Infuzie din muguri uscați de alun (Corylus avellana) cu efect de tonifiere a parenchimului hepatic și de stimulare a activității ficatului În caz de insuficiență. *Decoct din rădăcini uscate de cicoare (Cichorium intybus) din care se bea un ceai călduț, fracționat În 3
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
efecte deosebit de bune În eliminarea excesului de apă din țesuturi, prin acțiunea diuretică. -Alte decocturi se prepară din bulbi de ceapă și arpagic, herba de coada calului, scoarță de soc și de mesteacăn, cu adaus de bicarbonat de sodiu alimentar, muguri de mesteacăn, fructe de caprifoi și semințe măcinate de morcov. -Infuzie din frunze proaspete de urzică vie și urzică mică, frunze tinere de mesteacăn sau nuc, flori de gălbenele sau nemțișori de câmp, herba de tarhon, pedicuță, sânziene galbene și
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
de pir (Agropyron repens) din care se beau 2-3 căni pe zi sau pulbere din rădăcini uscate și măcinate, luând câte un vârf de cuțit Înainte de mesele principale, cu efecte drenoare și de dizolvare a calculilor biliari. -Macerat glicerinat din muguri de rozmarin (Rosmarinus officinalis), mult folosit În Franța pentru efectele colagoge și bacteriostatice În combaterea dischineziei biliare, datorită conținutului În rosmaricină; se iau câte 15-30 picături de 3 ori pe zi, cu 15 minute Înainte de mesele principale. -Tinctură din herba
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
hemostatice, cicatrizante și puternic astringente, explicate prin conținutul ridicat de taninuri și rezine. * Decoctul din scoarță de salcie (Salix alba) are aceleași proprietăți vindicative ca și decoctul din scoarța de stejar. *Infuzie concentrată de plop negru (Populus nigra) (15-20 g muguri zdrobiți În 1 litru apă clocotită); se infuzează 10 minute, se strecoară și se toarnă În baia de șezut, având proprietăți antiseptice, cicatrizante, antiinflamatoare și calmante, datorită conținutului ridicat În taninuri, rezine, saponine, fenoli, ceară și ulei eteric. *Infuzie din
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
fac 2 băi de șezut pe zi, după o prealabilă toaletă a regiunii anale. Tratamentul se repetă până la vindecarea totală a hemoroizilor și a fisurilor anale. *Infuzie din amestec cu flori de gălbenele + flori de mușețel + herba de coada șoricelului + muguri de plop negru (În părți egale); se iau 3 linguri de amestec, uscat și mărunțit, la 300 ml apă clocotită, se infuzează 10 minute acoperit, se strecoară și se pun comprese locale, având acțiuni protectoare și cicatrizante datorită conținutului ridicat
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
de 8-10 ore Într-un vas acoperit. Se adaugă 100 ml apă clocotită, se strecoară prin presare În tifon și se fac, seara, badijonări locale, după care se recomandă ca peste noapte să se aplice un unguent pe bază de muguri de plop negru (Gemmae Populi), având efecte asupra hemoroizilor și a fisurilor anale. Rețeta autorilor pentru hemoroizi externi *Quercus robur + Achillea millefolium + Matricaria chamomilla + Artemisia absinthium + Symphytum officinale + Aesculus hippcastanum + Populus nigra + Calendula officinalis . b. Unguente *Unguent de Aloe vera
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]