4,361 matches
-
s-a opus la început, a ajuns să se alinieze cu susținătorii inițiativei pentru a fi “în linie” cu tendința oficială. Pentru a atrage populația, autoritățile politice au încercat să folosească ierarhiile religioase - care fuseseră reorganizate și naționalizate, în cazul musulmanilor sunni, a mișcării Bektashiyya și al ortodocșilor. Și populația - pentru care religia, familia și identitățile regionale rămâneau primordiale, în comparație cu o identitate națională mai degrabă slabă - considerau puterea politică în funcție de apartenența lor socio-religioasă Astfel, se poate spune că a existat o
Islamul în Albania () [Corola-website/Science/329360_a_330689]
-
musulmani. Moscheea se află situată în partea veche a orașului Damasc, capitala Siriei. Înainte de cucerirea arabă a Damascului în anul 634, pe locul moscheii se află o bazilica închinata lui Ioan Botezătorul, considerat profet atât de creștini, cât și de musulmani, care îl recunosc sub numele de Yahya (în arabă يحيى). Se presupune că în moschee s-ar afla capul acestuia. De asemenea, mormântul lui Saladin se află într-o grădină a moscheii. Se presupune că locuitorii arameeni care trăiau în
Marea Moschee din Damasc () [Corola-website/Science/329368_a_330697]
-
îi este închinata Sfanțului Ioan Botezătorul datorită presupunerii că aici s-ar afla capul acestuia. Bazilica avea o importanță deosebită, aici aflându-se Episcopul Damascului, al doilea ierarh ca importanță din regiune după Patriarhul Antiohiei. Damascul a fost cucerit de către musulmani în anul 636. În perioada imediat următoare cuceririi biserică nu a fost vizată de către aceștia. Ulterior, clădirea, care își păstrase formă de biserică, a fost folosită în comun atât de creștini, cât și de musulmani. Mai tarziu, musulmanii și-au
Marea Moschee din Damasc () [Corola-website/Science/329368_a_330697]
-
Damascul a fost cucerit de către musulmani în anul 636. În perioada imediat următoare cuceririi biserică nu a fost vizată de către aceștia. Ulterior, clădirea, care își păstrase formă de biserică, a fost folosită în comun atât de creștini, cât și de musulmani. Mai tarziu, musulmanii și-au construit propria clădire pentru a-și desfășura rugăciunile. Califul Al-Walid a ordonat demolarea bisericii, în locul acela fiind ridicată, între anii 706 și 715, moscheea actuala. Creștinii au fost despăgubiți pentru pierderea bisericii. Datorită importanței deosebite
Marea Moschee din Damasc () [Corola-website/Science/329368_a_330697]
-
cucerit de către musulmani în anul 636. În perioada imediat următoare cuceririi biserică nu a fost vizată de către aceștia. Ulterior, clădirea, care își păstrase formă de biserică, a fost folosită în comun atât de creștini, cât și de musulmani. Mai tarziu, musulmanii și-au construit propria clădire pentru a-și desfășura rugăciunile. Califul Al-Walid a ordonat demolarea bisericii, în locul acela fiind ridicată, între anii 706 și 715, moscheea actuala. Creștinii au fost despăgubiți pentru pierderea bisericii. Datorită importanței deosebite pe care o
Marea Moschee din Damasc () [Corola-website/Science/329368_a_330697]
-
fugind din calea calmâcilor ce invadaseră stepele Astrahanului. Ca urmare a interacțiunii celor două grupuri (tătari și nogai) au apărut tătarii bugeaceni, cunoscuți mai târziu sub numele de Tătari dunăreni. Între principatul Moldovei, Creștin pe de-o parte și nogaii musulmani pe de alta au existat un număr mare de conflicte de frontieră, în ciuda faptului că ambele erau vasale ai Imperiului Otoman. Hoarda cutreiera stepele din sudul Moldovei între gurile Nistrului și Dunării, având o populație estimată la 20,000 - 30
Hoarda Bugeacului () [Corola-website/Science/328691_a_330020]
-
din nou în 1472-1474, scriind poeme persane și turcești sub pseudonimul Adni. El a fost un descendent al bizantinilor Angeloi și s-a nascut creștin, dar a fost răpit pe când era copil de sultan potrivit practicii "devșirme" și crescut că musulman la Edirne. Militar capabil, el a fost căsătorit cu o fiică a sultanului Mahomed al II-lea. După ce s-a remarcat la Asediul Belgradului (1456), el a fost ridicat la poziția de Mare Vizir că o recompensă, succedându-i lui
Mahmud Pașa () [Corola-website/Science/328767_a_330096]
-
practică otomană) și a fost trimis, împreună cu alți doi băieți la Edirne. Potrivit lui Laonikos Chalkokondyles, el a fost capturat de călăreții sultanului Murad al II-lea, în timp ce călătorea cu mama sa de la Novo Brdo la Smederevo. A fost crescut că musulman în conformitate cu practică din acea vreme. Fratele său Mihail Angelovic a rămas în Șerbia, dar el ar fi avansat rapid în rândurile birocrației otomane. Mama lor s-a mutat la Istanbul, rămânând în același timp creștină; ea a fost favorizată și
Mahmud Pașa () [Corola-website/Science/328767_a_330096]
-
impozite și dreptul nemusulmanilor de a deține funcții în administrația locală. Spre deosebire de proclamațiile ulterioare ale sultanilor, proclamația sa din 1839 privind egalitatea în fața legii a adepților tuturor religiilor a intrat în vigoare imediat. Nu a ezitat să utilizeze forța împotriva musulmanilor din Damasc și Șafad, care aveau obiecții față de schimbarea statutului concetățenilor lor ẕimmi. Dovezile unei politici liberale și a siguranței publice îi atrăgeau pe europeni mai mult ca oricând. Iezuiții, al căror ordin fusese suspendat de papă în 1773, reveneau
Renașterea arabă () [Corola-website/Science/328815_a_330144]
-
patrii unite. Ei s-au preocupat de regruparea diferitele apartenențe religioase într-un sentiment comun care să le depășească. Astfel, au încercat definirea națiunii arabe prin trecutul său, prin tradițiile sale: de unde recurgerea la arabism, conceput ca patrimoniu indivizibil al musulmanilor și al creștinilor, și la exaltarea limbajului său. În aceași periodă, a apărut un curent de reînnoire a islamului printr-o întoarcere la spiritul patrimoniului său clasic, pentru care araba reprezenta unul dintre elementele sale esențiale. Musulmanii ('Alī Pașa Mubărak
Renașterea arabă () [Corola-website/Science/328815_a_330144]
-
patrimoniu indivizibil al musulmanilor și al creștinilor, și la exaltarea limbajului său. În aceași periodă, a apărut un curent de reînnoire a islamului printr-o întoarcere la spiritul patrimoniului său clasic, pentru care araba reprezenta unul dintre elementele sale esențiale. Musulmanii ('Alī Pașa Mubărak în Egipt, familia Alūsī în Irak) au participat la această renaștere literară, la acest efort de redescoperire și de popularizare a trecutului arab: contribuția lor s-a accentuat după 1880. Arabismul și reformisul au urmat astfel, până în
Renașterea arabă () [Corola-website/Science/328815_a_330144]
-
a evidențiat prin curaj, agilitate și zburdălnicie. În tinerețe, și-a perfecționat calitățile de previziune și planificare militară, devenind una dintre cele mai importante figuri din clanul Banu Makhzoom. Înainte de a se converti la islam, acesta a luptat împotriva armatei musulmanilor, fiind șef de batalion și comandant al cavaleriei în bătălii precum cea de la Uhud. Sub comanda sa militară, Peninsula Arabă a fost unită într-o entitate militară și anume califatul, acesta ieșind victorios în peste o sută de bătălii împotriva
Khalid bin al-Walid () [Corola-website/Science/329361_a_330690]
-
și Siria bizantină între anii 632 și 636. În timpul vieții profetului Muhammad, Khalid bin al-Walid se afla la conducerea lui Banu Makhzoom, un important clan de la Mecca, fiind decisiv prin calitățile sale de strategie militară în obținerea victoriei meccanilor asupra musulmanilor la bătălia de la Uhud. Khalid s-a convertit la islam în anul 629 și a participat la campania militară nereușită împotriva bizantinilor în sudul Iordaniei, și la cucerirea Meccai de către musulmani. Profetul Muhammad avea o încredere deosebită în Khalid bin
Khalid bin al-Walid () [Corola-website/Science/329361_a_330690]
-
sale de strategie militară în obținerea victoriei meccanilor asupra musulmanilor la bătălia de la Uhud. Khalid s-a convertit la islam în anul 629 și a participat la campania militară nereușită împotriva bizantinilor în sudul Iordaniei, și la cucerirea Meccai de către musulmani. Profetul Muhammad avea o încredere deosebită în Khalid bin al-Walid, fiind trimis de către acesta pentru a cuceri Dumat al-Jamal și pentru a negocia convertirea la islam a importantului trib din Yemen, Banu al-Harithah. După moartea profetului Muhammad, Khalid bin al-Walid
Khalid bin al-Walid () [Corola-website/Science/329361_a_330690]
-
războaiele împotriva forțelor sasanide din Irak, și a armatelor bizantine din Siria. În 636, Khalid bin al-Walid a obținut cea mai importantă victorie a sa, în Bătălia de la Yarmuk, care a durat 6 zile, și s-a terminat cu victoria musulmanilor asupra bizantinilor. Conform cronicilor, câteodată, personalitatea lui Khalid pare să fi fost una impulsivă, ignorând uneori ordinile califului, el fiind încă legat de trecutul preislamic, însă acesta avea să devină un erou al lumii islamice și un simbol al naționalismului
Khalid bin al-Walid () [Corola-website/Science/329361_a_330690]
-
despre încercările de a îl convinge pe Muhammad să se oprească, prin intermediul unchiului său Abu Talib, acestea însă nu au avut efect, Muhammad continuându-și misiunea. După plecarea profetului Muhammad de la Mecca la Medina, au avut loc multe lupte între musulmanii de la Medina și qurayshitii de la Mecca. Khalid nu a participat la bătălia de la Badr, însă a participat fratele său mai mare, Walid ibn al-Walid, care a fost capturat de către musulmani și ținut ca prizonier. Ulterior, acesta avea să se convertească
Khalid bin al-Walid () [Corola-website/Science/329361_a_330690]
-
de la Mecca la Medina, au avut loc multe lupte între musulmanii de la Medina și qurayshitii de la Mecca. Khalid nu a participat la bătălia de la Badr, însă a participat fratele său mai mare, Walid ibn al-Walid, care a fost capturat de către musulmani și ținut ca prizonier. Ulterior, acesta avea să se convertească la islam. În bătălia de la Uhud, Khalid a fost decisiv în obținerea victoriei asupra musulmanilor, el dovedindu-și în acea bătălie calitățile de strategie militară (625). Ultima bătălie pe care
Khalid bin al-Walid () [Corola-website/Science/329361_a_330690]
-
însă a participat fratele său mai mare, Walid ibn al-Walid, care a fost capturat de către musulmani și ținut ca prizonier. Ulterior, acesta avea să se convertească la islam. În bătălia de la Uhud, Khalid a fost decisiv în obținerea victoriei asupra musulmanilor, el dovedindu-și în acea bătălie calitățile de strategie militară (625). Ultima bătălie pe care Khalid a dus-o împotriva musulmanilor a fost în 627, și anume Bătălia Tranșeelor. În anul 628, a avut loc Pactul de la Huddaybiyya între musulmanii
Khalid bin al-Walid () [Corola-website/Science/329361_a_330690]
-
acesta avea să se convertească la islam. În bătălia de la Uhud, Khalid a fost decisiv în obținerea victoriei asupra musulmanilor, el dovedindu-și în acea bătălie calitățile de strategie militară (625). Ultima bătălie pe care Khalid a dus-o împotriva musulmanilor a fost în 627, și anume Bătălia Tranșeelor. În anul 628, a avut loc Pactul de la Huddaybiyya între musulmanii de la Medina și qurayshitii de la Mecca. În perioada următoare, a avut loc o schimbare în gândirea lui Khalid. Acesta și-a
Khalid bin al-Walid () [Corola-website/Science/329361_a_330690]
-
musulmanilor, el dovedindu-și în acea bătălie calitățile de strategie militară (625). Ultima bătălie pe care Khalid a dus-o împotriva musulmanilor a fost în 627, și anume Bătălia Tranșeelor. În anul 628, a avut loc Pactul de la Huddaybiyya între musulmanii de la Medina și qurayshitii de la Mecca. În perioada următoare, a avut loc o schimbare în gândirea lui Khalid. Acesta și-a amintit de bătălia de la Uhud, și de felul în care profetul Muhammad și-a organizat armată. El a fost
Khalid bin al-Walid () [Corola-website/Science/329361_a_330690]
-
perioada următoare, a avut loc o schimbare în gândirea lui Khalid. Acesta și-a amintit de bătălia de la Uhud, și de felul în care profetul Muhammad și-a organizat armată. El a fost uimit de puterea pe care o aveau musulmanii, deși erau total depășiți din punct de vedere numeric. Fratele lui Khalid, Walid bin al-Walid, i-a trimis câteva scrisori de la Medina în care încerca să îl convingă să se convertească la islam. În final, Khalid s-a hotărât să
Khalid bin al-Walid () [Corola-website/Science/329361_a_330690]
-
în mâinile luptătorilor participanți la expediția militară. Cei trei comandanți ai armatei musulmane au fost uciși, iar oamenii l-au ales pe Khalid bin al-Walid pentru a fi comandantul armatei. Bătălia de la Mu'tah avea să se termine cu înfrângerea musulmanilor, aflați în număr de 3000 de oameni, în fața armatei bizantine formată din 200,000 de oameni. Khalid și-a dovedit însă calitatea de comandant, el evitând un veritabil masacru pentru armata musulmană, și reușind o retragere strategică. Tradiția spune că
Khalid bin al-Walid () [Corola-website/Science/329361_a_330690]
-
a luptat cu o ardoare deosebită în această bătălie, el rupând nu mai puțin de nouă săbii în timpul luptei. După această bătălie, Khalid a fost supranumit “Sabia lui Allah” de către profetul Muhammad. Când a avut loc Pactul de la Hudaybiyya, între musulmanii de la Medina și qurayshitii de la Mecca, tribul Khuza a intrat în această înțelegere de partea musulmanilor, iar tribul Bani Bakr a fost inclus în pact de partea Qurayshitilor. Între aceste două triburi existau diferite neînțelegeri încă din perioada preislamică, iar
Khalid bin al-Walid () [Corola-website/Science/329361_a_330690]
-
săbii în timpul luptei. După această bătălie, Khalid a fost supranumit “Sabia lui Allah” de către profetul Muhammad. Când a avut loc Pactul de la Hudaybiyya, între musulmanii de la Medina și qurayshitii de la Mecca, tribul Khuza a intrat în această înțelegere de partea musulmanilor, iar tribul Bani Bakr a fost inclus în pact de partea Qurayshitilor. Între aceste două triburi existau diferite neînțelegeri încă din perioada preislamică, iar odată cu acest pact se aștepta ca această rivalitate să fie dată la o parte, însă lucrurile
Khalid bin al-Walid () [Corola-website/Science/329361_a_330690]
-
a avut misiunea să se îndrepte spre Tulaiha ibn Khuwaylad la Buzakha și Malik ibn Nuwayrah la Butah. Khalid i-a învins pe ambii în bătăliile de la Buzakha și Butah. Khalid a ordonat execuția lui Malik ibn Nuwayrah, și astfel musulmanii și-au recuperate puterea în Nejd. În 632, Khalid l-a învins pe Musaylimah al-Kaddab la bătălia de la Yamama, dispărând astfel cea mai mare parte a rebeliunii pornite de unele triburi arabe după moartea lui Muhammad. După ce rebeliunea a fost
Khalid bin al-Walid () [Corola-website/Science/329361_a_330690]