6,174 matches
-
mai puțin dure. Acestea constituie factori de inadaptare și riscă să deschidă calea Înspre conduite deviante, de la evadarea din realitate (utilizarea de droguri) sau conflicte (Încăierări Între tineri) până la criminalitate (exemplul hoțului profesionist). Nici riscurile de discriminare nu sunt de neglijat. Pentru anumite etnii, umanitatea Încetează să mai existe la marginea satului sau la frontierele grupului lingvistic propriu. Stigmatizarea atinge toți ereticii, străinii sau barbarii. În societatea niponă, cei din casta Burakumin au fost multă vreme țapii ispășitori ai tuturor relelor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
avea dreptul la o apartenență comunitară, care ar constitui un „bun social primordial”. Or, dacă apartenența socială este un astfel de bun, ea nu mai intră În categoria chestiunilor morale față de care se pretinde neutralitatea statului. Și totuși, fără a neglija importanța problematicii identității culturale, este preferabil să o separăm de chestiunea constituirii unei comunități politice. Această distincție se află În centrul tradiției republicane. Filosoful britanic Quentin Skinner ilustrează acest punct de vedere: sprijinind puternic ideea de bine comun, el contribuie
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
genocid face parte dintre noțiunile de drept internațional, din vocabularul mediatic, jurnalistic și cotidian. În mod ciudat, disciplinele ținând de științele umane care s-ar fi putut apleca asupra acestui obiect de studiu (ca etnologia, antropologia sau sociologia) par să neglijeze chestiunea. Marile tratate ale acestor discipline cel mult citează cuvântul, fără ca măcar să-i schițeze teoria și practica. Istoria contemporană, politologia și psihologia socială par totuși să facă excepția de la regulă. ν Dificultățile conceptuale se alătură celor politice și juridice când
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Debarbieux precizează: „Reducerea rolului școlii implică dispariția consensului În jurul Înțelesului legii” (Debarbieux, 1999, tom 2, p. 46). Între politețe și cetățenie Frecvența apariției termenului care ne preocupă impune o definiție precisă a civilității. Să notăm de la bun Început că pedagogii neglijează adesea regulile politeții: or, dorința de a trăi Împreună este condiția fără de care nu ar exista o legătură civică. Apariția tot mai frecventă a „incivilităților” În viața de zi cu zi și În spațiul public face dificilă coeziunea; aceste fapte
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Creșterea inegalităților face să renască dezbaterea cu privire la oportunitatea intervențiilor corective ale statului. Și totuși, obstacolele În calea bunei derulări a unei astfel de politici sunt numeroase: obiectivele urmărite sunt problematice (ce este „drept”?), efectele nedorite nu sunt nici ele de neglijat și pot produce efecte contrare celor urmărite, iar rezultatele ă În plus ă nu sunt decât rareori garantate. Dincolo de confruntările dintre experți sau de disputele ideologice, suntem obligați să recunoaștem că recrudescența fenomenelor de precaritate și de pauperizare riscă să
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
acestea pentru a determina ce este drept, dacă dorește ca textul său să fie pus În aplicare. Moravurile au astfel o puternică dimensiune morală. În Principiile filosofiei dreptului, Hegel reia și duce mai departe această perspectivă. Pentru el, dacă etica neglijează organizarea socială a momentului, ea duce numai la precepte negative ă „nu este permis...” ă și nu spune nimic despre obiectivele care trebuie urmărite sau despre mijloacele prin care pot fi atinse. Moravurile trebuie să servească așadar la ghidarea acțiunii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de clasă este o indicație irefutabilă a prăbușirii iminente a singurului sens valabil al identității (ținând seama de faptul că suntem diferiți), pe care o Înlocuim cu cea mai arhaică pseudo-identitate pe care ne-o putem Închipui”. Fără a-i neglija deloc importanța, trebuie să fim așadar foarte precauți În fața tentației de a utiliza În mod substanțialist identitatea colectivă. Într-o societate atașată de valorile republicane, multiculturalismul este adesea prezentat Într-un mod inutil polemic. Desigur, el reprezintă o tentativă onorabilă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
rasism instituțional” păcătuiesc printr-o prea mare generalizare. Așa cum remarca Michael Banton, stigmatizăm astfel inegalitățile observate, fără a le determina Însă cauzele (Banton, 1997, p. 46). Și presupunem prea curând că problema intenționalității acestor comportamente este rezolvată: intențiile actorilor sunt neglijate aici din principiu, sunt puse Între paranteze. Funcția cauzală este atribuită exclusiv structurii sociale. Iluzia explicativă Îmbracă astfel un uzaj cu dominantă polemică. De aceea, dacă dorim să salvăm modelul, este necesar să-l redefinim de o manieră cât mai
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de victimele lor (reale sau potențiale) sau de purtătorii de cuvânt ai acestora. Slăbiciunea teoriei „rasismului simbolic” este de același tip ca și cea a teoriei „personalității autoritare” și constă În esențializarea atitudinilor atribuite indivizilor, fie ele rasiste sau nu, neglijând În egală măsură factorii de situație și pe cei care țin de pluralitatea mizelor (Pettigrew și Meertens, 1993; Jackson et alii, 1993), ceea ce implică mai cu seamă faptul că există nu una, ci mai multe chestiuni rasiale, legate de politici
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
chiar perpetuarea sa. Etnocentrismul oprimaților ar fi deci „prețul ce trebuie plătit pentru ca sistemele de valori ale fiecărei familii spirituale sau ale fiecărei comunități să se păstreze” (Lévi-Strauss, 1983, p. 15). Întoarcerea la etnicitate la care ne invită relativiștii radicali neglijează faptul că noi posedăm o pluralitate de identități semnificative de care nu ne putem lipsi fără riscul de a renunța la aspectul omenesc cel mai specific: diferențiabilitatea individuală. În aceste condiții, „dreptul la diferență” nu poate antrena decât un drept
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
istorică, trebuie să facă obiectul unui consimțământ rezonabil: ordinea socio-politică, cu toată suita sa de prejudecăți” (ibidem, p. 203). Altfel spus, socialul nu trebuie tratat la fel ca individualul. Cartezianismul ideologico-politic a vrut să ignore acest avertisment esențial. Astfel, a neglijat faptul că dorința de a Îmbunătăți condiția umană Își găsește limita absolută În istoricitatea ordinii sociale. În domeniul acțiunii politice, trebuie acceptate morala provizorie și politica rezonabilă. În lipsa acestei acceptări, nimic nu ne va proteja Împotriva fanatismului, a convingerii oarbe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
au contribuit mult la dezvăluirea slăbiciunii credo-ului culturalist. Dar oricât de utile sunt aceste cercetări pentru progresul cunoașterii, ele se dovedesc a fi, prin gradul lor de abstracție, de prea puțin ajutor pentru elaborarea unui universalism concret. Fără a neglija preceptele reflecției savante, va trebui să ne interesăm mai Întâi de condițiile etico-politice ale proiectului universalist. În Essais d’ethnopsychiatrie générale, Georges Devereux (Devereux, 1970, pp. 3-4) alege următorul punct de plecare: „Din punct de vedere psihiatric, criteriile de normalitate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și transcendentale ale comunicării ideale” (Apel, 1981, p. 925). Desprinderea din acest joc al limbajului ar Însemna pierderea simțului identității. Cu toate acestea, nu este sigur că trebuie să legăm idealul de comunicare de presupoziția unor norme etice universale. Nu neglijăm oare astfel dimensiunea polemică a actelor de interlocuțiune? Nu ne aflăm, Împreună cu Habermas și Apel, În prezența unui formalism raționalist legat de primatul rațiunii teoretice? Așa cum subliniază Taguieff, „un spațiu populat de o pluralitate de opinii și de «prejudecăți» este
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
recunoaștere a devenit o noțiune-cheie. ν Trebuie să subliniem totuși că noțiunea nu este chiar atât de nouă cum consideră, la repezeală, unii. Într-adevăr, din Antichitate până la Kant, trecând prin Adam Smith și Davis Hume, morala practică nu a neglijat deloc problemele legate de respectul reciproc al persoanelor. Dar abia Începând cu Hegel recunoașterea va deveni cu adevărat punctul de sprijin al unei etici. Clarificările pe care le-a adus acesta rămân esențiale pentru cel care caută să identifice influența
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
informațiilor contextuale, căci pe de o parte, aceste informații nu sînt în egală măsură relevante / pertinente, iar, pe de altă parte, unele dintre aceste informații sînt înscrise în text sub forma indicilor de contextualizare. Lingvistica modernă în ansamblul ei a neglijat dimensiunea contextului, pornind de la ideea că ar fi posibil, chiar necesar, ca descrierea unităților lingvistice să se facă independent de actualizarea lor în context. Lucrurile s-au schimbat o dată cu dezvoltarea abordării pragmatice. Cei mai mulți lingviști admit astăzi importanța contextului și recunosc
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Asemenea poziții, exprimate potrivit circumstanțelor comunicării, sînt determinante în a n a l i z a d i s c u r s u l u i, în care se fac raportări la diferite aspecte ale pragmaticii persuasiunii, fără a neglija mijloacele lingvistice angajate și modul lor de structurare. P. Charaudeau face, în mod legitim, trimiteri la stilul publicistic, dar se poate aprecia că strategiile de credibilitate remarcate de el au întrebuințare și dincolo de discursul raportabil la acest stil. V. etos
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
iar genul deliberativ, specific guvernanților care sfătuiesc pe membrii unei adunări publice, urmînd criteriul utilității în raport cu cetatea, recurge frecvent la timpul viitor și la un mod de argumentare bazat pe exemple. Cînd a fost reluată retorica, deși nu au fost neglijate ideile lui Aristotel și ale altor antici, s-au avansat alte dezvoltări teoretice, de cele mai multe ori dominate de dimensiunea argumentativă a limbii și de valoarea argumentativă a enunțurilor. În acest context, deliberarea reprezintă o dezbatere vizînd luarea unei decizii, care
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și norma prescrisă din limba literară prezintă aspecte variate și complexe. Din faptul că între aspectul popular și cel literar al limbii există în mod obiectiv diferențieri nu rezultă că norma cutumiară (care este în esență norma limbii istorice) trebuie neglijată prin promovarea normei prescrise, iar din admiterea voinței ca principiu al schimbării limbii literare nu se poate deduce admiterea liberului arbitru în normarea limbii. Ca atare, în stabilirea normei prescrise trebuie să se pornească de la norma cutumiară, abaterile de la aceasta
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în comun cu una anterioară și asemănătoare, distinge semantica prototipului de alte teorii semantice. După unii cercetători însă, acest criteriu al asemănării nu poate fonda o categorie semantică, fiindcă nu poate fi baza unor judecăți precise, deoarece privilegiază similitudinile, dar neglijează diferențele. De aceea, numai experiența practică poate decide în cazurile de catgorizare, astfel încît, atunci cînd este avută în vedere de lingvist, percepția nu trebuie redusă la înregistrarea datelor senzoriale. Limba nu se raportează în mod obiectiv la realitate, căci
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
al istoriei, ci pentru că, după cum spune evanghelistul, "la voi însă și perii capului, toți sunt numărați" (Matei, 10, 30). Pentru revelarea rostului tainic al unui eveniment istoric se dăruiește credința, deoarece rațiunea, deși necesară, nu este suficientă. Metoda Fără a neglija cele patru metode de cercetare istorică: euristica (descoperirea și analiza izvoarelor), critica surselor, hermeneutica și expunerea 47, noi ne propunem, la fel ca teologul catolic Jean Danélou, "aplicarea principiilor biblice la probleme la care Scriptură nu le-a aplicat explicit
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
enumerăm: - drenajul biliar asigurat la primul timp operator are o mare influență pozitivă asupra economiei generale, dezintoxicînd-o și permițînd, datorită restabilirii circulației bilei în tubul digestiv, să influențeze metabolismul, dar și ameliorarea componentei psihice a bolnavului, care nu este de neglijat; - reducerea scărpinatului și, inclusiv, vindecarea eczemelor (uneori monstruoase), prin dispariția icterului, fac ca operația de pancreatectomie dreaptă în doi timpi operatori să aibă indicații mai frecvente; mulți autori acceptînd-o, cu toate dificultățile tehnice ale timpului II. Dar dacă avantajele operației
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
fiind acela de a preveni complicațiile care survin după aceste operații, complicații care, după cum vom vedea, au o incidență crescută, dar și o mortalitate pe măsură. Vom dezvolta cele trei categorii de derivații digestive, expunînd experiența marilor statistici, fără a neglija și experiența noastră, care poate fi considerată ca suficientă pentru a răspunde exigențelor - 320 de pancreatectomii. înainte de a expune, teoretic, aceste operații, redăm un „album” 5, care se reține mai ușor, al celor trei categorii de derivații după pancreatectomii, cu
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
survenit o embolie pulmonară parțială care a putut fi jugulată prin manevre medicale. Dacă am face un bilanț concluzional al celor expuse, am putea aprecia că accidentele survenite în timpul operațiilor pe pancreas au o incidență care nu poate fi neglijată, dar și faptul că uneori ridică probleme speciale de tehnică operatorie. Uneori, aceste accidente, deși au fost rezolvate chirurgical bine și la timp, pot genera unele complicații care pun în pericol viața bolnavului. Se impune, ca deziderat obligatoriu, limitarea sau
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
narativă. Ca psihiatru, lasă a se înțelege Freud, ar fi de dorit să se știe ce anume a cauzat boala dar, din moment ce cauza este ambiguă iar starea actuală a pacientului este așa cum este, nu rămîne decît să se neglijeze „conjuncturile-de-pornire”. Spre o concluzie similară duce și Totem și tabu, despre un eveniment pierdut în istorie dar încă viu în mentalitatea unei comunități primitive: un tată gelos și tiranic, care își păstra toate femeile pentru el și își alunga fiii
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
să fie privit ca evident și de bun simț nu este o caracteristică necesară și inevitabilă a dialogului fictiv, ci o convenție și un efect. Reprezentarea vorbirii directe fictive a unui dialog poate merge mai repede sau mai încet, și neglijăm astfel artificiul în dialogul fictiv (de exemplu, toate strategiile prin care el încetează a mai fi o simplă transcriere), în detrimentul poeticii narative. Ne vom întoarce la ceea ce este firesc și convențional în reprezentarea vorbirii cînd vom analiza discursul liber indirect
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]