60,569 matches
-
asemenea atitudini de dăruire tâșneste o exaltare lirică a fiziologicului. Sunt cântate mângâierile mării, sărutul nisipului, îmbrățișarea copacilor, plânsul ploii și fluturii ce devin mesageri ai iubirii. Manuela trăiește voluptăți secrete autocontemplându-și gesturile ascunse altor priviri: scoaterea ciorapilor de culoare neagră, alegerea bijuteriilor, pieptănăturii sau parfumului, îmbrățișarea așternutului sau a apei băii. Descriem martori indiscreți ai dialogurilor între femei, Alina și Manuela discută despre dragoste și despre bărbați ; lumea e abordată exclusiv sub unghiul feminității în așteptarea împlinirii erotice. Printre pagini
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
pe Manuela din visarea permanentă, doar acum știe exact ce simte: “Manuelei îi era antipatică)Manuela nu știa niciodată culoarea ochilor nimănui, dar văzu pe aceștia, pentru că o fixau drept într-ai ei cu scânteile acelea pigmentate cu auriu și negru”. Dar cu toată nesiguranța portretelor care trezesc sentimente contradictorii, sunt prezente în text pasaje descriptive de un realism zguduitor. Este excepțională imaginea vulgară a unui cuplu de dansatori zugrăviți în imagini amestecate ca într-un puzzle distorsionat:” Avea pe cap
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
Manuela din visare, depășind primul traseu al labirintului existențial. Metaforă a geloziei cu vechi rezonanțe, șarpele se strecoară pe nesimțite și ajunge la punctul vulnerabil, unde atacă victima. Gelozia iese la iveală când Manuela contemplă chipul femeii marmoreene, cu părul negru și lung, cu privirea adâncă și misterioasă ca noaptea. Acel trup armonios ar fi vrut, pentru o clipă, să fie al ei și astfel să-l fi desfătat pe iubitul său, fără de păcat. Să fie un complex de inferioritate față de
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
prin Piața Sudului, să-mi iau rămas bun de la fostul monument. Intreaga incintă din față nu mai exista; Casa sau Palatul Domnesc și Stăreția erau fără acoperișuri și fără zidurile de la etaje, din biserică se smulgeau ferestrele, lăsând mari orbite negre în zidurile sfărâmate. Pănă la 15 decembrie 1986, în preajma Crăciunului, terenul pe care fusese ridicată între 17161740 falnica mănăstire era complet liber, totul fusese ras de pe fața pământului”. Din fericire au fost și monumente istorice și religioase care au scăpat
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
pe care acestea se derulează pur și simplu (faptele sunt următoarele...). Pălăria galbenă semnifică gândirea optimistă și operează din perspectivă pozitivă, concentându-se pe beneficiile și valoarea faptelor, explorând concret și clar sugestiile primite (care sunt obiectivele...?, care sunt beneficile... Pălăria neagră semnifică gândirea critică, negativistă care judecă faptele dintr-o oferă o perspectivă sumbră, negativă, punctând aspectele negative sau erorile acestora, dar și pericolele demersurilor propuse (ne expunem la riscul ca...). Pălăria roșie semnifică gândirea influențată de afect, adică oferă o
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
exemplu, pentru caracterizarea unei personalități istorice, caz în care elevii pot primii următoarele sarcini: prezentarea informațiilor știute despre personalitatea respectivă - purtătorul pălăriei albe, prezentarea motivației opțiunilor și acțiunilor personalității - purtătorul pălăriei galbene, judecarea atitudinii personalității în viața publică - purtătorul pălăriei negre, argumentarea din punct de vedere afectiv a opțiunilor și acțiunilor acestuia - purtătorul pălăriei roșii, interpretarea faptelor personalității - purtătorul pălăriei verzi, iar purtătorul pălăriei albastre speculează unele dintre faptele personalității istorice și ordonează ideile formulate de ceilalți colegi. Frisco Metodă propusă
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
și Shelley petrec câteva zile la țară, la bunica. Întâmplarea face să fie sărbătoarea de Hallowen, pe care fetele o sărbătoresc încă de când erau la grădiniță. Au și costume și le-au luat cu ele: Lucy are costum de vrăjitoare, negru, cu pelerină neagră, pălărie țuguiată, la care adaugă mătura; Shelley are un cearșaf alb tăiat așa încât să imite o fantomă. Seara, pe la nouă, fetele se hotărăsc să meargă pe la case cu „Ne dați ori nu ne dați”. Și pentru a
Minunatele aventuri ale lui Lucy și Shelley by Maria Elena Lebădă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1680_a_3086]
-
câteva zile la țară, la bunica. Întâmplarea face să fie sărbătoarea de Hallowen, pe care fetele o sărbătoresc încă de când erau la grădiniță. Au și costume și le-au luat cu ele: Lucy are costum de vrăjitoare, negru, cu pelerină neagră, pălărie țuguiată, la care adaugă mătura; Shelley are un cearșaf alb tăiat așa încât să imite o fantomă. Seara, pe la nouă, fetele se hotărăsc să meargă pe la case cu „Ne dați ori nu ne dați”. Și pentru a-i pedepsi pe
Minunatele aventuri ale lui Lucy și Shelley by Maria Elena Lebădă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1680_a_3086]
-
și unii dintre ei încă participă, ducând faima satului nostru, atât în țară, cât și peste hotare. Mâncarea împrejurul rugului este cea care ne egalează pe toți, încât ai impresia că suntem niște pui fericiți, cu toate că avem doar un ceaun negru pe dinafară de la cenușă, dar, la care, mâncarea este cea mai delicioasă, un cort care ne păzește de ploaie, de vânt, și o chitară, cu care ne așezăm împrejurul focului și cântăm cântări vesele, având și imnul echipei noaste, pe
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
amintește de ceea ce nu este de folos. Aceste plimbări nu sunt o pierdere de timp, ci un timp petrecut cu folos. Am văzut toamna sau, mai bine zis, un început al iernii sumbru, trist, posomorât. Un tablou în culori sure, negre și doar unde și unde, un galben, de la lumina aprinsă a felinarelor. Și prin geamuri, se mai reflecta acest galben. Aș putea să zic că acest galben este ca o speranță, care te încurajează să mergi mai departe. Această plimbare
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
regimului precipitațiilor. De asemenea, pădurea, ca și vegetația ierboasă, fixează solul împiedicând degradarea terenurilor. 3. 6. FAUNA Sub aspect faunistic, zona analizată este central-europeană, ca întreg spațiul subcarpatic. Fauna de vertebrate a pădurilor este formată mai ales din păsări (mierla neagră, pițigoiul mare, graurul, țicleanul, cucul, ciocănitoarea pestriță, turturica, coțofana, gaița și unele răpitoare ca uliul porumbar, uliul păsărilor, șoimul rândunelelor) și mamifere (veverița, iepurele, jderul de pădure, vulpea, mistrețul, căprioara, cerbul, ariciul, dihorul, nevăstuica, cârtița etc. ). Dintre nevertebrate, menționăm melcul
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
turmei, adormise. Laptele se umflă “peste oală “, dădu în foc si o atinse pe obraz, lăsându-i semn, motiv pentru care toti semenii i-au spus “Breaza”. Alți bătrâni povestesc nepoților că băcița, fată deosebit de frumoasă, avea în păru-i negru o șuvita albă și era îndrăgostită de un Tânăr frumos, un fost haiduc, pentru care doinea din fluier de Răsuna Valea Prahovei. Hidronimul Valea Căruntei care desparte simbolic Breaza de Sus de Breaza de Jos nu este departe de aceste
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
pe un versant ondulat, cu expoziție sud-estică și are în compoziția ei fag, pin, molid, larice, paltin montan. Pentru pădurile din localitățile Frăsinet - Nistorești, situate pe un versant ondulat cu expoziție nord-vestică, compoziția este determinată de prezența fagului, mesteacănului, arinului negru. Indicele de apreciere a echilibrului ecologic al peisajului prin ponderea suprafețelor împădurite a scos în evidență, la nivelul localităților componente ale orașului Breaza, existența unor teritorii cu echilibru ecologic foarte puternic afectat (0-5%), pentru localitățile Surdești (0,9%), Podu Vadului
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
gama de aplicații este practic nelimitată. În comparație cu alte termoplastice PE 80 beneficiază de o excelentă rezistență la difuzie, motiv pentru care este aplicată cu succes pentru transportul în siguranță al fluidelor gazoase. Un avantaj esențial al acestui material de culoare neagră - PE80 este stabilizarea la radiații UV - fapt care nu este comun tuturor materialelor plastice. Principalele avantaje în utilizarea țevilor PE80: - greutate specifică redusă - 0,95 g/cm3 (PVC - 1,4 g/cm3); - livrare în colaci pentru D < 110 mm; - foarte
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
Încep să citesc caietul semnat P.H.Lippa. Doamna Elise Bacinski știe de nedorita întârziere: i-am telefonat azi-dimineață. M-a asigurat încă o dată de libertatea pe care o am în ce privește „perioada de împrumut” a „documentului”. Titlul de pe prima pagină - Valul negru - indică genul: o nuvelă, poate un roman. Este posibil ca enigmatica sintagmă să aibă legătură cu pagina dintr-o revistă ilustrată, decupată și uitată între filele manuscrisului. Este o reproducere în sepia a tabloului intitulat Păcatul și semnat Frantz Stuck
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
să aibă legătură cu pagina dintr-o revistă ilustrată, decupată și uitată între filele manuscrisului. Este o reproducere în sepia a tabloului intitulat Păcatul și semnat Frantz Stuck. O femeie cu ochi mari și întunecoși, cu pieptul gol și plete negre curgându-i pe umeri până la mijloc. Un șarpe îi încolăcește bustul, sprijinindu-și capul pe umărul ei drept. Evident, o viziune alegorică proprie mentalității creștine medievale, din care scriitorul P.H.Lippa pare a fi reținut doar nota de senzualitate și
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
Domnul R.”) aflat în pragul pensiei, dar „beneficiind” încă de suficientă vigoare intelectuală și fizică, este atras de Teodora, „femeia fatală” din visurile sale (nocturne sau diurne). O descrie la modul pateticromantic: subțire, nici scundă, nici înaltă, față smeadă, părul negru revărsat pe umeri, ca o „invitație la păcat” (citez chiar de la începutul caietului). Deși am parcurs puține pagini, am deja impresia că manuscrisul lui P.H.L. este o confesiune disimulată. Sexagenarul scriitor, persoană publică cunoscută la vremea lui, remarcabilă prin sobrietate
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
încălzire a unui bloc din București, mi-a apărut ca un personaj desprins dintr-o pagină de istorie rămasă necunoscută. Era un bătrân înalt, drept, sprijinit într-un baston de corn. Pe găvanul ochiului stâng avea un petec de cauciuc negru, fixat cu un șnur petrecut oblic peste cap. Când mi-a spus și numele: Gheorghe Buzdugan, l-am proiectat direct în trecutul Moldovei din vremea marilor voievozi. Un român bucovinean impunător ca statură și fizionomie, însă foarte discret în ce privește biografia
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
se înscrie într-o ordine firească. Numai că există și o atracție în plus: enigma ce învăluie narațiunea din caiet, posibilitatea de a descoperi secretul unei vieți, plăcerea decodării unei povești de dragoste. 30 aprilie Revin la caietul cu scoarțe negre. Sentimentul comiterii unei indiscreții nu m-a părăsit cu totul. Mă scuz gândind că autorul va fi avut în vedere riscul unei „autodeconspirări”, chiar dacă pune trăirile sale în seama unui erou imaginar: Profesorul R. Presupun că a redactat povestea din
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
autorul „atotștiutor”, anticipând desfășurarea evenimentelor. Profesorul nu și dă seama cum se prinde treptat într-un păienjeniș imaginar, țesut de luminițele jucăușe din ochii ei umbriți de sprâncenele bine desenate, ce devin și mai expresivi pe fundalul valului de păr negru și des, căzut pe umeri. Aș putea spune că aici P.H.L. se lasă în voia unui stereotip romantic „prizat” din proza secolului al XIX-lea, pe care a avut-o la dispoziție în bibliotecile româno-rusești din Chișinăul tinereții sale. Dar
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
să o anunțe cât de curând despre viitoarea oprire în gara orașului ei, pentru a rămâne la hotel o zi două, „sau chiar mai multe”. Teodora a încuviințat în tăcere, vorbind însă cu ochii (acum Profesorului i s-au părut negri), în care i se aprindeau scurt mici luminițe. I-a mângâiat părul, gândindu-se din nou la tabloul alegoric Păcatul de Franz Stuck, descoperit cândva dintr-o revistă ilustrată. Încă din adolescență, Domnul R., actualul profesor și ziarist de ocazie
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
ceva?), să îl captiveze tot mai mult cu vorba ei calmă, cu felul cum îl privește drept în ochi, deschis, oferindu-i cu generozitate și încredere gândurile și trăirile ei imediate. Domnul R. se surprinde admirându-i mâinile frumoase, părul negru contrastând cu fața smeadă, și își dă seama că, într-adevăr, Teodora a început să-l intereseze „nepermis de mult”, cum conchide, pe un ton de reproș, P.H. Lippa, scriitorul pe care contemporanii l-au cunoscut ca pe un adept
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
fi trecut de atâtea ori, cândva, și scriitorul P.H.Lippa. Acum, singur în compartiment, pe o căldură de amiază înăbușitoare, am scos din geantă, cu o anume voluptate „compensatorie” (la tot ce am „suportat” până la această oră), caietul cu scoarțe negre. Rememorez ultimele pagini citite (printr-o rapidă răsfoire) și trec la episodul următor, al întâlnirii celor doi la vechiul hotel din I. Sunt curios: cum va „rezolva” scriitorul a doua „întâlnire amoroasă” a eroilor săi? În paginile anterioare, P.H.L. a
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
ca un vin vechi” - constată P.H.L., degustător recunoscut cândva în hrubele pline de licorile binecuvântate ale Basarabiei. Contemplându-și eroii, P.H.L. justifică într-o paranteză, din nou, dar altfel, titlul pe care ar vrea să-l dea povestirii sale: Valul negru. Este o referință la obsesia „vizuală” a Profesorului: părul ei negru vălurind pe umeri și pe omoplați, precum coama unei iepe de rasă. „Pletele ei emană o senzualitate strălucitoare!” - exclamă scriitorul, notând din nou, în aceeași paranteză, datele esențiale ale
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
pline de licorile binecuvântate ale Basarabiei. Contemplându-și eroii, P.H.L. justifică într-o paranteză, din nou, dar altfel, titlul pe care ar vrea să-l dea povestirii sale: Valul negru. Este o referință la obsesia „vizuală” a Profesorului: părul ei negru vălurind pe umeri și pe omoplați, precum coama unei iepe de rasă. „Pletele ei emană o senzualitate strălucitoare!” - exclamă scriitorul, notând din nou, în aceeași paranteză, datele esențiale ale narațiunii sale: întâlnirea cu Teodora devine concretizarea visurilor din tinerețe ale
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]