5,657 matches
-
suntem capabili și noi; nefericirea lor stârnește milă, acest lucru este constant, și i-a costat destule lacrimi pe spectatori pentru a nu-l contesta. Mila aceasta trebuie să ne provoace teama de a nu păți și noi o asemenea nenorocire și să ne purifice de prea-plinul de dragoste ce cauzează nefericirea lor făcându-ne să-i deplângem, dar nu știu dacă ne-o provoacă sau dacă ne purifică, și mi-e teamă ca raționamentul lui Aristotel asupra acestui punct să
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
-le. "Să fie atacat viciul prin teama de ridicol și de rușine, scrie el în Elemente de Literatură (1787), în cadrul articolului "Drama"; crima, prin spaima față de remușcările care te cuprind și de pedeapsa care urmează; patimile, prin zugrăvirea chinurilor, pericolelor, nenorocirilor care le însoțesc: iată efectele importante ale teatrului." Tragedia este condamnată, de la sfârșitul secolului al XVII-lea, de cei ce o consideră imorală, ca și de cei pe care îi plictisește. Chiar dacă Clasicii noștri au încercat de bine de rău
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Essai sur le genre dramatique sérieux) pe care-l publică împreună cu Eugénie în 1767. Cu cât omul care trece prin suferințe este de o stare care se apropie de a mea, cu atât mai mare impresie asupra sufletului meu are nenorocirea lui." Împrumutate din Antichitate, subiectele tragediei nu ar putea nici ele satisface aspirațiile prerevoluționare. În nenumărate rânduri, atât în Noul Examen despre tragedia franceză (Nouvel Examen de la tragédie française, 1778), cât și în Despre Teatru, sau Noul Eseu despre arta
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
cu roaba încărcată cu aur22. Autor angajat, Louis-Sébastien Mercier este și mai ambițios în proiectul său decât Diderot. El vrea să zugrăvească, sub toate formele ei, mizeria socială, încă niciodată adusă pe scenă. "Îmi voi spune că poetul este interpretul nenorocirilor, oratorul public al celor oprimați; că menirea lui este de a aduce jelaniile la urechile cele mândre care, oricât de lipsite de milă ar fi, vor auzi tunetul adevărului, vor fi uluite și mișcate de acest lucru; căci chiar și
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
o dezonoreze, Emilia, tânără virtuoasă, este înjunghiată de tatăl ei, dornic să o sustragă oprobriului, chiar în momentul în care era ea însăși pe punctul de a se sinucide. Această piesă, în care tatăl și fiica sunt prea stoici în fața nenorocirii pentru a-l emoționa pe spectator, nu a obținut nici pe departe succesul lui Minna von Barnhelm. Lessing condamnă genurile extreme, farsa, tragedia, prea îndepărtate de realism, unul pentru că îngroașă trăsăturile pentru a le reduce la o caricatură, celălalt, pentru că
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
mașterei care-și urmărește fiii vitregi cu ura sa. Ixion este simbolul perfidiei: pentru a nu fi obligat să-i ofere viitorului său socru darurile de nuntă, l-a făcut să cadă, prin vicleșug, în focul încins. Io, ale cărei nenorociri sunt povestite de Eschil în Prometeu înlănțuit, a fost sedusă de Jupiter și persecutată din gelozie de Hera, care a metamorfozat-o în vițică, făcând să fie urmărită de un tăun, astfel încât nefericita a vagabondat mult timp. Cât despre Oreste
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
stârnesc un sentiment de teamă în amestec nelămurit cu plăcerea: bizarul, straniul, extravagantul, fantasticul; 2. vechiul asociat cu grotescul și bufonul; 3. diformitățile fizice și de alt tip; 4. viciile morale; 5. o infracțiune de la ordine și regulă; 6. micile nenorociri ale unui individ sau ale mai multora; 7. indecentul și obscenul; 8. echivocul simulării de tip afectare sau deghizare; 9. ignoranța, naivitatea; 10. raporturile de inconsecvență, disproporțiile, inadecvarea, incoerența logică (o formă de nonsens); 11. jocurile de cuvinte și spiritele
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
fapt unul dintre cele mai vechi și mai puternice mituri, cel al sorții, Moira, mai puternică și decât zeii. Op. cit., p. 361. 274 Idem, Mizeria istoricismului, pp. xvii-xxi, passim. Dacă nu vrem ca lumea să se prăbușească din nou în nenorocire, trebuie să renunțăm la visele noastre de a ferici lumea. Totuși, putem și trebuie să rămânem corectori ai lumii, dar niște corectori modești." 275 Ibidem, p. 103. 276 Ibid., p. 98. 277 Ibid., p. 108. Autorul recomandă o "metodă zero
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
mine își imaginează, firește, Franța ca pe o prințesă din povești sau ca pe o madonă din picturile murale, sortită unui destin măreț și excepțional. Instinctul mă îndeamnă să cred că providența a creat-o pentru succese deosebite sau pentru nenorociri exemplare. Dacă totuși se întâmplă ca pe faptele și gesturile ei să-și pună pecetea mediocritatea, am simțământul că este vorba de o anomalie absurdă, ce se poate reproșa numai greșelilor francezilor, iar nu geniului patriei. Dar și latura rațională
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
în pădure zicând că-l caută pe „Suru“... Totuși, cu un comportament tulburat și stăpânit de o idee fixă, era greu de urmărit. Coana Smaranda, Boieroaica, plângea și se ruga zi și noapte sub candelă la Sf. icoană, cerând pentru nenorocirea care s-a abătu asupra casei lor, îndurarea lui Dumnezeu... „Îndură-te Doamne, de sufletul lui... îndură-te!..“ Când scăpa de ochii „pândașilor“, cum le zicea el supraveghetorilor, colinda în voie ulițele satului și codrii Fălciului, pe urmele „Surului“, lupul
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
și nădejdea în inimile țăranilor. Dar primăvara lui 1877 nu adusese nicio mângâiere sufletelor lor îngrijorate. Întreg hotarul de la miazăzi, până la cîmpiile Dunării, parcă, era înconjurat de un brâu de foc. Pe cer se iviră semne care prevesteau cumpene și nenorociri... Nourii care se îngrămădeau pe cer, alcătuiau închipuiri stranii care se prăbușeau cu tunete... Fulgerele băteau pământul acoperit încă de zăpadă, crengile copacilor se răsuceau în forme ciudate, păsările și animalele mureau de o boală necunoscută... Mințile oamenilor se umpleau
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
veche... își duc întreaga viață în căruțe cu coviltir, din ținut în ținut, din țară în țară, neaflându-și locul undeva. Nâscându-se, crescând, trăind și murind în căruțe sau în corturi, și tot acolo trăindu-și viața cu bucuriile și nenorocirile ei. Simplitatea, sărăcia... asta îi păstrează liberi și senini. Așa, nu poartă povara nici unei bogății, nu sunt robii nici unei munci care să strice omenia din ei. Ei nu datorează vieții nimic altceva decât existența. N-au fatalitate... Au numai ursită
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Nu sunt cuvinte de a putea scrie suferința și durerea mamei dar și a copiilor... Oamenii au ajutat-o fiecare cu ce a putut. Și satul vecin Cișmea ne-a dat o mână de ajutor, fiecare ce a putut, văzând nenorocirea care s-a abătut asupra mamei. Era cineva din sat cu căruța și în ea, era mama cu un copil mic cerând ajutor... Și cu ceea ce adunase din mila lui Dumnezeu și a semenilor, a acoperit casa cu draniță și
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
eu pornind mașina. Asta se ramifică din Lindenstrasse, nu-i așa? Ea confirmă, Îmi dădu niște indicații și rămase tăcută o vreme, după care Începu să plângă din nou. Ce tragedie groaznică, vorbi ea printre suspine. — Da, Într-adevăr, mare nenorocire. Mă Întrebam cât de multe Îi spusese Wilhelm. Cu cât Îi spusese mai puțin, cu atât mai bine, mă gândeam, convins că, cu cât era mai puțin șocată, cel puțin În această fază, cu atât puteam scoate mai multe de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
nu se ardă?! La ce?! Va trebui să-l domesticesc altfel, au fost cuvintele meșterului Luca spuse despre mine părintelui Ioan, cuvinte pe care nu le-aș fi auzit niciodată reproduse de părintele Ioan dacă nu s-ar fi întâmplat nenorocirea, ca să nu se ardă, te ispitesc cu geniu și mă cuprinde frica de năprasnica stihie care încă umblă liberă prin marginile ființei mele, stihie pe care toată lumea vrea s-o îmblânzească, ai mei, Ana, meșterul Luca, părintele Ioan, și toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
lui alături, cu scrisoarea Corinei în mâini, cu profundă mâhnire în glas îi spun fratelui Rafael adevărul, E aproape orb! Doamne păzește! își face cruce fratele Rafael, alungându-l pe cel rău după o mai veche credință că astfel de nenorociri, și prea de mult timp am ținut în mine adânca întristare ca să nu izbucnesc acum violent în prezența fratelui Rafael, care mă știe de mic copil și mi-a șters de-atâtea ori lacrimile copilăriei, De ce nu mai trăiește părintele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
lumina albă, Ajuns pe front, toate teoriile frumoase de la Zürich mi se păreau potrivite doar pentru o lume de mătase în odăi cu perdele lăsate, pentru o lume ce n-avea să se mai întoarcă niciodată, pus dintr-o dată în fața nenorocirilor de pe front m-am trezit neputincios cu minuscula mea trusă medicală cumpărată din Zürich și plin în cap de firele mătăsoase ale unor concepte medicale ineficiente în fața trupurilor însemnate de schije, și în astfel de momente te apucă deznădejdea, Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
întreba Mike, din nou și din nou. Ce ai? — Ce ai, mama? întreba Ashling. Te doare burtica? — Am o durere în suflet, șoptea ea. Ia două aspirine pentru copii, repeta Ashling ceea ce îi spunea mama ei atunci când o durea ceva. Nenorocirile altor oameni o stârneau teribil pe Monica. A petrecut trei zile întregi plângând din cauza foametei din Africa. Dar când Ashling a venit acasă cu vești glorioase de la mama lui Clodagh, conform cărora alimente urmau să fie livrate acolo, Monica a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
una era foarte frumoasa și purta în cioc un diamant. Bătrânelul s-a apropiat de zâna bună, s a înclinat și cu multă smerenie i-a spus: — Vă rog să mă iertați că îndrăznesc să vă cer autorul. O mare nenorocire s-a abătut peste satul meu. — Ce s-a întâmplat? l-a întrebat zâna. — Zmeul cel rău ne-a luat lumina, a ridicat un munte și razele soarelui nu ne mai încălzesc, s-a tânguit bătrânul. Zâna cea bună a
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
printre „AȚI VĂZUT-O PE ACEASTĂ FEMEIE?“ și „VIOLENȚA ÎN FAMILIE... NICI O SCUZĂ!“ și toate celelate postere cu persoane dispărute și de genul ăsta de informații, pe care biroul de presă le tot afișa. Mici izbucniri de bucurie printre atâta nenorocire și suferință. În sala de ședințe, era aglomerație și zarvă. Agenți, agente, subofițeri plimbând foi de hârtie sau răspunzând la telefoanele care sunau neîncetat. Și În mijlocul Întregii agitații, inspectorul Insch stătea călare pe un birou, privind Încordat peste umărul cuiva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
Întrebări pe mamă. — Nici eu. Copilul nu a avut nici un accident, ori vreo boală misterioasă, ori vreo vizită la doctor. Dar cum de nu s-a dus la școală azi? Întrebă Logan, servindu-se cu una din bomboanele lui Insch. — Nenorocire. Un copil mare și grăsan l-a bătut În ultimul hal pentru că e roșcovan. Mama lui Îl ține acasă până când școala va lua măsuri. Nu i-a spus nimic tatălui. Crede că ar Înnebuni dacă ar ști că cineva Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
însă pe picioare și întrebă de ce Tiberius preluase puterea în locul fraților mamei sale. — Dacă vrei să nu mă duc la grăjdari ca să aflu, spune-mi tu. Cultul sclav - a cărui poveste nimeni nu o știa, după cum nimeni nu știa ce nenorociri se abătuseră asupra lui și-l aduseseră în acea stare - porni pe o străduță lăturalnică și începu să povestească: Într-o zi, divinul Augustus a întâlnit-o pe femeia pe care grăjdarii o numesc Maștera. De fapt, pe ea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
mai mare, reacționă nesăbuit. — E o acuzație ridicolă. Îl vor achita. Gajus însă fu cuprins de panică, pentru că arestatul era bun prieten cu Nero, plin de viață și imprudent ca și acesta. Agrippina, cu luciditatea care o făcuse să prevadă nenorocirile din anii aceia, declară: — Acesta e primul proces împotriva noastră. Gajus o privi pe mama sa, care-și frângea mâinile, așa cum făcuse în palatul din Antiohia, îi văzu pe frații săi discutând neliniștiți și își aminti cuvintele tatălui său: „Taci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Soarelui, iar pe ea - Cleopatra Selene, numele reginei din Aegyptus și divinitatea lunară. Erau gemeni. Astrologii din Aegyptus găsiseră semnele mirabile ale nașterii lor în sămânța tatălui, în pântecele mamei și în toate astrele zodiacului. Toate erau însă semne ale nenorocirii. În spatele lor venea, înlănțuit și înspăimântat, cel mai strălucitor cortegiu pe care Roma îl văzuse vreodată: sute de artiști, medici, arhitecți, poeți, preoți, muzicieni, servitori, bucătari, acrobați... toți cei de la curtea reginei Aegyptus-ului, cu veșmintele lor în toate culorile. Augustus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
poveste anonimă, ca atâtea altele. „În cele din urmă l-au dus la marea piață de sclavi din insula Delos, iar acolo senatorul acela a pus ochii pe el.“ Dar când Împăratul îl întrebă despre trecutul său, Callistus răspunse precaut: — Nenorocirile revoltei au zdrobit și familia mea. Împăratul îl întrebă unde anume se întâmplaseră toate acestea. — În provincia Hait-ka-ptah, Cetatea Spiritului, pe care romanii o numesc Memphis, explică el succint, iar în încheiere adăugă: Acum însă zeii m-au răsplătit pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]