5,043 matches
-
pe podișul de sub Coasta Măzărichii. În același timp sub Hagău domeniul Gherla a construit o mică curte domnească, clădire care începând cu 1906 a devenit școala din sat. 1848 La război au participat și tineri din satul Căpâlna înrolați în oastea lui Urban. Moș Șofrone de la Cruce, prins de unguri a fost înrolat în oastea lui Bem, dar a dezertat și a ajuns după multe peripeții în Munții Apuseni în tabăra lui Avram Iancu. Se spune că Moș Șofrone a trăit
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
o mică curte domnească, clădire care începând cu 1906 a devenit școala din sat. 1848 La război au participat și tineri din satul Căpâlna înrolați în oastea lui Urban. Moș Șofrone de la Cruce, prins de unguri a fost înrolat în oastea lui Bem, dar a dezertat și a ajuns după multe peripeții în Munții Apuseni în tabăra lui Avram Iancu. Se spune că Moș Șofrone a trăit 115 ani. În decembrie 1848 o oaste comandată de polonezul Bem, general a lui
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
prins de unguri a fost înrolat în oastea lui Bem, dar a dezertat și a ajuns după multe peripeții în Munții Apuseni în tabăra lui Avram Iancu. Se spune că Moș Șofrone a trăit 115 ani. În decembrie 1848 o oaste comandată de polonezul Bem, general a lui Lajos Kossuth s-a ciocnit aici cu o oaste a lui Urban. Lupta s-a dat între sat și Valea Rea pe podișul numit Podul Obrejii. În această scurtă ciocnire a căzut un
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
după multe peripeții în Munții Apuseni în tabăra lui Avram Iancu. Se spune că Moș Șofrone a trăit 115 ani. În decembrie 1848 o oaste comandată de polonezul Bem, general a lui Lajos Kossuth s-a ciocnit aici cu o oaste a lui Urban. Lupta s-a dat între sat și Valea Rea pe podișul numit Podul Obrejii. În această scurtă ciocnire a căzut un ofițer ungur, înmormântat în cimitirul satului. Sătenii s-au refugiat la Muncel și pe vale în
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
Scrioaștea este o comună în județul Teleorman, Muntenia, România, formată din satele Brebina, Cucueți, Scrioaștea (reședința) și Viile. Se spune că aici și-a înscris Vodă oastea de unde și numele (scris oastea). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Scrioaștea se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (88,48%), cu o minoritate de
Comuna Scrioaștea, Teleorman () [Corola-website/Science/301832_a_303161]
-
Scrioaștea este o comună în județul Teleorman, Muntenia, România, formată din satele Brebina, Cucueți, Scrioaștea (reședința) și Viile. Se spune că aici și-a înscris Vodă oastea de unde și numele (scris oastea). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Scrioaștea se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (88,48%), cu o minoritate de romi (3,24%). Pentru 8
Comuna Scrioaștea, Teleorman () [Corola-website/Science/301832_a_303161]
-
Albu jumătate din satul numit Rădești pe Strasnic partea de sus. Deci satul s-a numit întâi Rădești iar după 1493 și-a schimbat cu timpul denumirea după noul proprietar Ioan Albu. În codrul Crasnei s-a desfășurat bătălia dintre oastea Voievodului Bogdan al II-lea, tatăl lui Ștefan cel Mare și invadatorii polonezi. Marea bătălie de la Podul Înalt (1475) s-a desfășurat în apropiere de Albești, unde acțiuni legate de acesta având loc și pe teritoriul comunei. Lângă Dacolina, cronicarul
Comuna Albești, Vaslui () [Corola-website/Science/301856_a_303185]
-
când țarul Rusiei, Petru cel Mare, trece la represalii împotriva celor care au luptat pentru eliberarea Ucrainei. Al doilea val de refugiați ajunge în zonă după anul 1775, când țarina Ecaterina cea Mare (Ecaterina a II-a a Rusiei) desființează oastea ucraineană cu centrul la Zaporojie. Circa 8000 de locuitori ai acestei zone ajung în Delta Dunării, zonă asemănătoare ca peisaj și bogăție piscicolă cu cea natală, din zona Niprului. Denumirea cazacilor zaporojeni este de „haholi”, iar limba vorbită este ucraineană
Letea, Tulcea () [Corola-website/Science/301848_a_303177]
-
în forma de turn, care servește drept clopotniță. Acest lăcaș de cult a servit drept adăpost și sprijin în momente de durere ale familiei Cantemir, adăpostind odoare bisericești aduse de la Silișteni. După evenimentele de la 1711, când în lupta de la Stănilești oastea domnitorului Dimitrie Cantemir și armata țarului Petru I al Rusiei este înfrântă de către armata otomană, Dimitrie Cantemir se refugiază în Rusia, devenind cu timpul consilier apropiat și senator imperial al țarului. După refugiul domnitorului, un alt membru al familiei, rămas
Grumezoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301887_a_303216]
-
constelația unităților de învățământ și social-cuturale din comuna. Patrimoniul comunei este alcătuit din existența a 4 biserici de cult ortodox, o casă de rugăciuni a cultului baptist, o casă de rugăciuni a cultului penticostal și un lăcaș de cult aparținând “Oastei Domnului”. Turism Turismul din zona poate fi clasificat astfel: - turism cultural; - turism religios; - turism rural (agroturism). Prezența unui cadru natural deosebit, de contact, cu râuri repezi și pajiști presărate de așezări temporare de vară, conferă plaiurilor bucovinene o functie prioritar
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
Kis János (1740), Henric György (1747), Ferentz György, Georgius Ferenc (1767), Joannes Papp.Din nefericire nu s-a păstrat nici un obiect lucrat de aceștia. La 22 mai 1660 pe teritoriul satului are loc lupta dintre principele Gheorghe Rakoczi II și oastea turcească. Teritoriul satului a fost pustiit și mulți locuitori au fost luați prizonieri.În anul 1965 a fost descoperită în zona pârâului Sânaslău din Florești o sabie cu inscripție arabă pierdută de turci în lupta din 1660. În 1720 la
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
în comuna Poiana Mare din județul Dolj, Oltenia, România. Se află în partea de sud-vest a județului, în Lunca Dunării. Localitatea TUNARI a luat ființă în jurul anilor 1600, cănd Domnitorul Mihai Viteazul, conform unei legende, s-ar fi aflat cu oastea să pe aceste meleaguri în scopul atacării Cetății Babă Vida din Bulgaria și zădărnicirii invaziei hoardelor otomane peste fluviul Dunărea, ce luau pradă din bunurile localnicilor. După cum se relatează în monografia comunei Poiana Mare din județul Dolj despre localitatea Tunari
Tunarii Vechi, Dolj () [Corola-website/Science/300420_a_301749]
-
Acest hrisov l-ar fi dat notarul unui profesor universitar Toma G. Bulat,născut în Tunari, neam cu el, de la Facultatea de Teologie din București, colecționar de înscrisuri vechi. Revenind, se spune că în una din iernile din jurul anilor 1600 oastea lui Mihai Viteazul era amplasată în raza actualei localități, așteptând ca fluviul Dunărea să înghețe și să atace pe turcii din Cetatea Babă Vida de la Vidin, care im atare condiții dădeau iamă de multe ori prin localitățile din zona de
Tunarii Vechi, Dolj () [Corola-website/Science/300420_a_301749]
-
anume tunar, pe nume Stan, fără să îl înștiințeze pe domnitor, a plecat cu bateria să de tunuri ( construite cu țevi din lemn de cireș ) spre malul Dunării, unde între Calafat și Ciuperceni, a început să tragă cu ghiulele în oastea otomană care se îndrepta pe Dunărea înghețată spre teritoriul românesc. Spărgându-se gheață, turcii s-au înnecat în apele reci ale Dunării. Domnitorul Mihai Viteazul observând la un moment dat lipsa lui Stan tunaru din efectivele sale, supărat a trimis
Tunarii Vechi, Dolj () [Corola-website/Science/300420_a_301749]
-
lipsa lui Stan tunaru din efectivele sale, supărat a trimis o iscoada după el care s-a întors și i-a povestit cele întâmplate și relatate mai sus. La venirea lui Stan tunarul pe locurile unde era cantonata întreaga să oaste, domnitorul l-a îmbrăișat și l-a felicitat pentru isprăvile sale și i-a făcut, așa cum se obișnuia de către domnitori, un act de danie pe pământul localității care s-a denumit inițial în memoriam Tunari, astăzi purtând numele de Tunarii
Tunarii Vechi, Dolj () [Corola-website/Science/300420_a_301749]
-
la nivelul vecinilor din prosperele localități de peste Jiu. Primele începuturi ale acestui sat, ne duc în timpul domniei lui Ioan Mavrocordat (02.12.1716 - 06.03.1719), din timpul războiului turco - austriac (1716-1718), când acest domn fanariot dăruiește căpitanului Drăgicioiu, din oastea sa, această parte de pământ și care avea ca vecini pe: căpitanul Mârza și Nicolae Păianu. Încet, încet, acest căpitan, dar mai ales fii săi Constantin și Dumitru, au reușit să strângă de prin vecini și chiar mai de departe
Tâmburești, Dolj () [Corola-website/Science/300419_a_301748]
-
han la marginea șoselei Craiova-Bechet. Sat mic, având un pământ sărac în substanțe nutritive, Tâmbureștiul se mândrește cu trecutul său istoric, căci, din cele ce povestesc străbunii, pe teritoriul satului a trecut și a rămas o noapte Tudor Vladimirescu, împreună cu oastea sa de panduri. Clădirea care l-a adăpostit pe vajnicul erou revoluționar și ceata sa de oșteni, se păstrează și astăzi, iar din zidul gros de cărămidă (de circa 0, 60 m) care străjuia construcția, se păstrează latura nordică, pe
Tâmburești, Dolj () [Corola-website/Science/300419_a_301748]
-
ceata sa de oșteni, se păstrează și astăzi, iar din zidul gros de cărămidă (de circa 0, 60 m) care străjuia construcția, se păstrează latura nordică, pe o lungime de circa 200 m. Tot bătrânii povestesc că în graba plecării, oastea lui Tudor a uitat un steag de luptă, ce s-a păstrat la loc de cinste, până spre zilele noastre, în biserică, de unde a fost ridicat în perioada comunistă și depus la Muzeul de Istorie al Armatei, din București. Biserica
Tâmburești, Dolj () [Corola-website/Science/300419_a_301748]
-
puțin probabilă. Gepizii s-au așezat, în decursul așa numitei ¨migrații a popoarelor¨ în nordul Daciei care, după retragerea aureliană, a devenit teritoriu de tranzit pentru numeroase etnii. După invazia hunilor (375-453) gepizii devin, împreună cu ostrogoții, vasali și mercenari în oastea lui Attila. După moartea acestuia, gepizii s-au revoltat împotriva foștilor lor seniori, hunii. Învingători, gepizii iau în stăpânire Dacia, având se pare consimțământul romanilor, Imperiului roman de Răsărit. Longevivul regat al gepizilor în Transilvania (circa 475-675 e.n.) a fost
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
fost confundați cu alanii, care au fost incluși în confederațiile tribale hune (din care au făcut parte și câteva popoare germanice, între care gepizii). În 375, hunii distrug formațiunea statală a regelui ostrogot Ermanaric, iar în anii 376-377 înfrâng și oștile regelui vizigot Athanaric. Timp de câteva decenii incursiunile de pradă ale hunilor s-au limitat la zonele învecinate, potrivit unor consemnări din 395: în Caucaz și la Dunărea de Jos. Însă și-au extins, treptat, sfera de influență spre vest
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
Este atestată prima dată la 28 iulie 1577, într-un document emis de un mare ban al Craiovei care apare ca martor, la vânzarea unor ocini din Lipov. Printr-unul din satele comunei Goiești a trecut Tudor Vladimirescu(1821) cu oastea sa unde a și poposit. Urmarea acestui eveniment, unul din satele comunei se numește Vladimir (numele vine de la unul din pandurii lui Tudor Vladimirescu). Legate de Goiești sunt satele Mileștii de Jos și Mileștii de sus care sunt atestate dinaintea
Comuna Goiești, Dolj () [Corola-website/Science/300402_a_301731]
-
conducere la Odorheiul Secuiesc. La adunarea de la Cristurul Secuiesc din anul 1605 convinge pe secui să fie de partea viitorului principe al Ardealului, Bocskai Stefan, care odată ajuns pe scaunul principial îi oferă lui Petki Janos funcția de general al oastei secuiești. Pe vremea principelui Rakoczi Sigismund este numit cancelar și pentru loialitatea lui primește o seamă de posesii printre care și domeniul satului Petecu. Conacul domnesc era la Darju sat vecin cu Petecu. Peteki Janos moare la vârsta de 40
Petecu, Harghita () [Corola-website/Science/300482_a_301811]
-
de frumoasă, Maria Cantemir, fiica voievodului Dimitrie Cantemir care, pierzând tronul Moldovei în urma tratatului de la Prut, s-a refugiat împreună cu familia la Sankt-Petersburg. În 1721, Persia pare ușor de cucerit din cauza răscoalelor și anarhiei de acolo iar țarul în fruntea oștilor se grăbește s-o ia înainte Turciei. Maria este însărcinată însă pierde copilul spre marea dezamăgire a țarului și este părăsită. În iunie 1724 este semnat la Constantinopol un tratat de împărțire prin care Rusia dobândește orașele Baku și Derbent
Petru I al Rusiei () [Corola-website/Science/298530_a_299859]
-
portrete și a unor tablouri cu tematică religioasă. Bună parte a anului 1635 o dedică realizării tabloului intitulat ""Predarea Bredei"". Tabloul reprezintă momentul în care Justin Nassau, guvernatorul orașului olandez Breda, predă cheile orașului său generalului Ambrogio Spinola, comandant al oștilor spaniole victorioase. Scena, care avea menirea să prezinte idealul spaniol de noblețe cavalerească față de adversarul învins, este realizată veridic în lumina naturală a zilei, scoțând în evidență tonurile verzi și albastre specifice peisajului olandez. Tabloul este realizat pentru decorarea marelui
Diego Velázquez () [Corola-website/Science/298567_a_299896]
-
vieții[...]“, așa cum sună actul de danie din 3 octombrie 1385. Relațiile cu Ungaria sunt încordate și în timpul domniei lui Dan. Un document posterior, din 1390, de la regele Sigismund de Luxemburg, amintește de vremea „în care Dan voievod cu o puternică oaste a năvălit în ținuturile castelului nostru Mihald (Mehadia)”. Motivele care au determinat pe Dan să poarte acest război nu le cunoaștem; bănuim însă că voievodul muntean a vrut să reia posesiunile de odinioară ale lui Vladislav I, Amlașul, Făgărașul și
Dan I () [Corola-website/Science/298643_a_299972]