4,211 matches
-
crede Iorga, el n-are nimic de cerut, nici ca pământ (teritoriu), nici ca drepturi. Lui (domnului) îi ajunge ceea ce are și ceea ce poate, subliniază istoricul. Este o concepție țărănească de moșnean-în fond, voievozii (domnii) noștri sunt doar fruntași ai obștilor țărănești și uniunilor acestora, fiind la origini tot țărani.18 Pe atunci, în evul mediu, cuvântul "independență" (neatârnare) nu exista, noțiunea însăși este o creație a filosofiei franceze a secolului al XVIII-lea. "Independența" nu-și avea locul în practica
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
delimitată de Carpați, Nistru, Dunăre și Marea Neagră, regiunile situate la sud de Bahlui și Răut, ca și cele de la est de Siret se aflau sub stăpânirea (controlul) Hoardei de Aur. Nucleele organismelor statale medievale le-au reprezentat confederațiile (uniunile) de obști ale comunităților umane românești dintr-o zonă geografică restrânsă. Și în Moldova (regiunea est-carpatică) se constituiseră cu mult înainte de "descălecat", încă în secolele IX-X, numeroase confederații (uniuni) de obști, agrare, pastorale, mai ales pe văile apelor, ce recunoșteau autoritatea militară
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Aur. Nucleele organismelor statale medievale le-au reprezentat confederațiile (uniunile) de obști ale comunităților umane românești dintr-o zonă geografică restrânsă. Și în Moldova (regiunea est-carpatică) se constituiseră cu mult înainte de "descălecat", încă în secolele IX-X, numeroase confederații (uniuni) de obști, agrare, pastorale, mai ales pe văile apelor, ce recunoșteau autoritatea militară și juridică a unui voievod. La un moment dat, după anul 1000, la începutul secolului al XI-lea, o poziție predominantă a dobândit formațiunea politică (statală) de pe valea Moldovei
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ce au dăinuit și după descălecat, distincte de cele ale domniei, "ocoale", "ținuturi", "cobâle", "câmpuri", precum "Câmpul lui Dragoș", în Neamț, ca și acele "republici țărănești", (amintite de Cantemir), Vrancea, Câmpulung Moldovenesc și Tigheci, de fapt, asociații de sate-confederații de obști.26 Întemeierea Moldovei s-a înfăptuit pe același substrat al unei boierimi, stăpâne pe pământul ei și al confederațiilor de obști. O primă asemănare cu întemeierea Țării Românești: și la est de Carpați, au fost la început voievodate locale (ținuturi
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ca și acele "republici țărănești", (amintite de Cantemir), Vrancea, Câmpulung Moldovenesc și Tigheci, de fapt, asociații de sate-confederații de obști.26 Întemeierea Moldovei s-a înfăptuit pe același substrat al unei boierimi, stăpâne pe pământul ei și al confederațiilor de obști. O primă asemănare cu întemeierea Țării Românești: și la est de Carpați, au fost la început voievodate locale (ținuturi), prin unificarea cărora s-a născut, la un moment dat, un nou stat românesc. O a doua similitudine este aceea că
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
p. 597-612. Idem, Cine a fost Negru Vodă, întemeietor de cetăți și ctitor de de biserici, în vol. Pagini de veche artă românească. De la origini până la sfârșitul secolului al XVIII-lea, București, 1970, p. 96-167. Cihodaru C., Contribuții la cunoașterea obștei țărănești în Moldova, în SCȘI, 1956, fasc. 1, p. 101. Idem, Constituirea statului feudal moldovenesc și lupta pentru realizarea independenței lui, în Studii și cercetări științifice 11, 1960, 1, p. 61-81. Idem, Românii dintre Dunăre și Marea Neagră în secolele X-XIII
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Diploma bârlădeană din 1134 și hrisovul lui Iurii Koriatovici din 1374, în RI 2, 1932, p. 46-54. Idem, Mircea cel Bătrân, București, 1944. Idem, Interpretări românești. Studii de istorie economică și socială, București, 1947 (ed. Șt. S. Gorovei, 1994). Idem, Obștea țărănească în Țara Românească și Moldova. Orânduirea feudală, București, 1964. Idem, Introducere la istoria culturii românești, București, 1969. Papacostea Ș., La începuturile statului moldovenesc. Considerații pe marginea unui izvor necunoscut, în SMIM 6, 1973, p. 43-59. Idem, Întemeierea Țării Românești
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
115 Gepizii 120 Avarii 124 PARTEA a II-a DE LA INSTALAREA SLAVILOR LA REVENIREA IMPERIULUI (602-970) 133 CAPITOLUL IV Populația autohtonă în secolele VII-X 135 Situația etno-demografică 135 Structurile economice-ocupații și îndeletniciri 137 Circulația mărfurilor și monedelor 139 Structurile sociale. Obștea sătească teritorială 140 Obștea țărănească 142 Structuri politice-uniuni de obști, "romanii populare" 148 Habitatul 150 Manifestări spirituale-mentalități, sensibilități, atitudini, credințe 152 Organizarea bisericească pe teritoriul românesc 154 CAPITOLUL V INSTALAREA SLAVILOR ÎN NORDUL DUNĂRII 158 Migrația slavilor 158 Așezarea slavilor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
124 PARTEA a II-a DE LA INSTALAREA SLAVILOR LA REVENIREA IMPERIULUI (602-970) 133 CAPITOLUL IV Populația autohtonă în secolele VII-X 135 Situația etno-demografică 135 Structurile economice-ocupații și îndeletniciri 137 Circulația mărfurilor și monedelor 139 Structurile sociale. Obștea sătească teritorială 140 Obștea țărănească 142 Structuri politice-uniuni de obști, "romanii populare" 148 Habitatul 150 Manifestări spirituale-mentalități, sensibilități, atitudini, credințe 152 Organizarea bisericească pe teritoriul românesc 154 CAPITOLUL V INSTALAREA SLAVILOR ÎN NORDUL DUNĂRII 158 Migrația slavilor 158 Așezarea slavilor și coabitarea cu autohtonii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
INSTALAREA SLAVILOR LA REVENIREA IMPERIULUI (602-970) 133 CAPITOLUL IV Populația autohtonă în secolele VII-X 135 Situația etno-demografică 135 Structurile economice-ocupații și îndeletniciri 137 Circulația mărfurilor și monedelor 139 Structurile sociale. Obștea sătească teritorială 140 Obștea țărănească 142 Structuri politice-uniuni de obști, "romanii populare" 148 Habitatul 150 Manifestări spirituale-mentalități, sensibilități, atitudini, credințe 152 Organizarea bisericească pe teritoriul românesc 154 CAPITOLUL V INSTALAREA SLAVILOR ÎN NORDUL DUNĂRII 158 Migrația slavilor 158 Așezarea slavilor și coabitarea cu autohtonii 168 CAPITOLUL VI BULGARII ȘI UNGURII
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
au fost expropriate; din acestea, o suprafață de 9,6 milioane de acri a fost împărțită unui număr de 1,4 milioane de țărani. Restul de 5,2 milioane de acri era format din pășuni și păduri aflate în stăpînirea obștilor.11 Suprafața de pămînt expropriat și plățile făcute erau diferite în diversele părți ale țării. În general, măsurile au fost mai radicale în Basarabia și Transilvania, unde multe dintre moșiile întinse aparținuseră unor proprietari de altă origine. Compensațiile se făceau
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
deja cel mai echitabil sistem funciar din Balcani, nu a fost nevoie de nici o măsură radicală sau de exproprieri. Cu toate acestea, guvernul a împărțit pămîntul de care putea dispune, inclusiv proprietățile aflate în posesia statului, a mînăstirilor și a obștilor sătești. A fost stabilită o limită de aproximativ 74 de acri (30 de hectare) a suprafeței de pămînt pe care o putea deține un individ. Era încurajată consolidarea fîșiilor de pămînt. Obiectivul guvernului era asigurarea eficienței și prosperității gospodăriilor mici
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
cu lumea europeană în epoca modernă, după modelul oferit cu mai bine de jumătate de secol înainte de savantul Nicolae Iorga: nu de „a rescrie istoria românilor înșiși, ci de a-i așeza într-un fel mai exact în cadrul vieții de obște a lumii și, mai cu seamă, de a arăta momentul și felul în care au înrîurit și ei acest întreg”. Înțelegând, poate ca nimeni altul, modelul și mesajul, Leonid Boicu le-a preluat creator, nu doar în această ultimă sinteză
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se restituie terenurile rășluite, să li se sporească lefurile și să aibă reprezentanți în conducerea administrativă a Tg. Ocna: „să avem și noi rufetașii - cer jăluitorii - drepturi la eforie și deși suntem noi mai mulți, ne mulțumim a fi privită obștea noastră deopotrivă cu a orășenilor”. Această din urmă cerere este semnificativă, ea vădind conștiința intuitivă a locului pe care-1 ocupau și a rolului pe care-1 jucau rufetașii în viața economică și socială a târgului, a limitelor pe care nu le
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
un capital negustoresc de 25.000 lei, o casă și erau pământeni. O dată ajunși în fruntea eforiilor, ei se foloseau de poziția lor pentru a-și spori veniturile prin indiferent ce mijloace și nu arareori deveneau aliați ai regimului împotriva „obștei” care i-a ales. „A cere dreptate - se plângeau 40 de locuitori ai orașului Focșani împotriva eforilor în 1849 - era a o pierde și a fi izgonit de tulburător de liniște publică”. Dacă orășenii îndrăzneau să se plângă de conduita
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ci de episcopul de Huși, Inochentie, având o componență redusă, de rang secundar: egumenii de Solca (Vartolomeu Măzăreanu) și Moldovița (Venedict), Ion Paladi (biv vel logofăt), care a decedat pe drum, Ionacachi Milu (biv vel spătar). Actul cu revendicările „de obște” ale Moldovei, dus la Petersburg, a fost iscălit de mitropolit, și doar de nouă clerici și 25 de boieri. Memoriile, cererile scrise și orale ale celor două deputății sunt neclare pentru cel ce-și propune o definire juridică precisă a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
proclamația invită pe „locuitori” „a ajutora mișcările armiei și a o îndestula pre ea la cele neapărate trebuințe”, precizând că „supunerea stăpânilor, uitarea împărecherilor celor pierzătoare, care s-au născut din anarhie, jertfirea cu toate interesurile sale binelui celui de obște, acestea sunt îndatoririle care se pun asupra voastră”. Istoricul bulgar Hristo Hristov susține că, în timpul războiului din 1828-1829, emigrații bulgari din București au depus o foarte vie activitate. Ei ar fi adresat înaltului comandament rus și țarului memorii, prin care
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Moldova și a Codului Caragea din Muntenia în 1817. Codul Caragea stipulează că "este un fel de obștire și se zice când doi inși sau mai mulți tocmindu-se vor pune toți câte atât cu care se neguțăresc împreună, având obște și câștigul și paguba". Tovărășia se individualizează prin elementele caracteristice ale unei societăți comerciale: asocierea mai multor persoane, un capital social destinat desfășurării în comun a unor activități, răspunderea solidară a asociaților pentru obligațiile sociale. Potrivit Codului Calimach, societățile comerciale
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
Condițiile carismei sînt o breșă în țesătura socială și recunoașterea autorității șefului de către cei care i se supun. În sensul forte, ne spune Weber, carisma este aceea a profetului, poate și a unor luptători eroici. Profeții formulează noi legi pentru obște. Sînt venerați și ascultați, recunoscîndu-li-se merite exemplare. Fiecare depune jurămînt de credință față de aceste personalități istorice despre care Hegel scria: "Cu toții sînt numiți eroi întrucît țelurile și vocația lor își au izvorul nu în cursul firesc al lucrurilor, sancționat de
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
reprezintă "uzurpări și deformări ale duhului creștin originar", adevărate derogări de la textul scripturistic, identificând, în mod fraudulos, ordinea interioară a Împărăției lui Dumnezeu cu cea terestră a Împărăției Mamonei. Ecclesia lui Luther este presbiteriană, "adică supusă autorității pur spirituale a obștei conduse de bătrâni păstori de suflete, încercați în credință, dar fără altă vocație specială". Doctrina catolică cu privire la relația dintre papalitate și succesiunea apostolică este una extrem de clară pentru tradiția apuseană replica îndreptățită a tradiției răsăritene nu a întârziat să apară
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
30-40); lui Moise i-a poruncit să fie eliminat un om care a fost descoperit în timp ce aduna lemne în ziua sfântă a Sabatului: Atunci a zis Domnul către Moise: „Omul acesta să moară; să fie ucis cu pietre de către toată obștea fiilor lui Israel, afară din tabără“ (Num 15, 35); a impus pedeapsa cu moartea evreului care trecea la idolatrie (Deut 13, 8-9) și profetului care nu vorbea în numele lui Dumnezeu, spunând că profetul care va îndrăzni să grăiască în numele meu
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
celor ce a văzut și auzit despre chestiunile politice va fi considerat tot atât de vinovat de tăinuire sau complicitate, ca și când s-ar dovedi că a săvârșit aceste două crime. După cum astăzi frații noștri sunt obligați pe propria lor răspundere să denunțe obștii pe renegații lor sau pe persoanele care întreprind ceva contrar obștii lor, tot așa, în regatul nostru universal va fi obligatoriu pentru toți oamenii noștri să servească statul în felul acesta. O atare organizare va distruge abuzurile de putere, de
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
considerat tot atât de vinovat de tăinuire sau complicitate, ca și când s-ar dovedi că a săvârșit aceste două crime. După cum astăzi frații noștri sunt obligați pe propria lor răspundere să denunțe obștii pe renegații lor sau pe persoanele care întreprind ceva contrar obștii lor, tot așa, în regatul nostru universal va fi obligatoriu pentru toți oamenii noștri să servească statul în felul acesta. O atare organizare va distruge abuzurile de putere, de corupție, tot ceea ce consiliile noastre și teoriile noastre de drepturi supraumane
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
proiectului - ceea ce ar însemna, în medie, 5 dolari/gospodărie? Ori pentru a „suporta” un credit fără dobândă sau, eventual, cu o rată a dobânzii sub valorile practicate de băncile comerciale? În limbajul lui H. Stahl, ar „delega” unor „mandatari ai obștii” - asupra cărora să aibă puterea de a-i revoca, dacă nu-și îndeplinesc „isprava” în mod corespunzător - să îndeplinească astfel de „treburi de interes obștesc”? Dar dacă obținerea de fonduri europene sau non-europene pentru finanțarea drumului sau a morii ar
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
problemele majore privind modernizarea orașului se înscriu înființarea așezămintelor publice de învățământ și sănătate, odată cu creșterea economică. Primul spital particular este înființat în anul 1849 de către postelnicul Drăghici, în epocă era numit “spitalul lui Drăghici”. După un deceniu de funcționare obștea orașului a cerut numirea unui “doftor” pentru îngrijirea bolnavilor săraci. În ziarul “Gazeta de Moldavia” găsim informații cu privire la ocrotirea sănătății și îngrijirea bolnavilor în spital. Încă din 1851, banul Neculai Chiriac din Vaslui dorea să aloce un fond spitalului ce
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]