13,698 matches
-
de tine, Iubiți blestemați sa ducem povara uitării de sine. Visul O mare de lacrimi e sufletul meu și gândul mă duce la tine Durere, durere ce crește mereu ...iubire fără de vină Aș vrea măcar în vis să mă lași obrajii cu palma să-i copăr Și un fir de păr plecat nărăvaș pe frunte să-l descopăr. Din buzele tale nectarul să sorb, să fiu a ta aleasă, În brațele tale aș vrea să adorm visând ca îți sunt mireasă
DE DRAGOSTE -POEME de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361613_a_362942]
-
curgă, se întorc înapoi O respirație vine de undeva, Parcă se joacă de-a plânsul... Suflul greu încercă sa spargă dansul lacrimilor, O lacrimă coboară pe o pleoapă E singură și stingheră, Așa cum este si sufletul meu, Se prelinge pe obraz și dispare Așa cum dispare și imaginea ta în fața ochilor mei. http://www.youtube.com/watch?v=wWpZ806DK2s Referință Bibliografică: De dragoste -poeme / Ana Maria Bocai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1116, Anul IV, 20 ianuarie 2014. Drepturi de Autor
DE DRAGOSTE -POEME de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361613_a_362942]
-
și se află la atâția km depărtare de casă...În fracțiuni de secundă dr. excalma : ,, nu pot să o las să plece acasă cu o asemenea rană!".. Femeia și-a plecat privirea, , iar în clipa următoare lacrimi fierbiti îi brăzdau obrajii arși de soare...Cu vocea scăzută, i-a spus doctorului că nu poate să-și achite costul intervenției deoarece nu are banii necesari și chiar nu va avea de unde să facă rost. Mâna caldă și catifelata a doctorului, i-a
INCREDEREA de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361689_a_363018]
-
asemănători cu picioarele de pui. Un fel de izbusca din poveștile rusești. Bat la poartă. Din casa își face apariția un omuleț cu corp mic și capul mare. Seamănă cu un Moș Crăciun în miniatură. O barbă albă îi acoperă obrazul. O fi un gnom! O făptură pe care o crezusem că e doar imaginară. Dar acum văd că e adevărat! Viu, viuleț! Deci există... nu numai în povești! Îl salut, mă salută. E îmbrăcat în niște pantalonași lungi, mulați pe
TOT PE DRUM, PE DRUM, PE DRUM, SPRE ŢARA LUI MOŞ CRĂCIUN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361643_a_362972]
-
că ești vinovat, cât ești tu de senator. Nu vezi că acum nu se mai îngroapă dosarele ca înainte? - Mai vedem noi până atunci. Hai că am plecat, uite că mi-a sosit mașina. Pa. Ernest își sărută soția pe obraz și ieși pe ușa apartamentului. Georgeta încă neconvinsă că soțul său este curat ca lacrima își mai făcu de lucru până la ora când trebuia să plece și ea la liceu, apoi părăsi la rândul ei apartamentul, cu inima îndoită că
SENATORUL ZBIHLI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361688_a_363017]
-
pe mâini. - Bună Getuța. Cărui motiv îi datorez plăcere de a te avea ca oaspete în grădina mea? - Lasă, nu aici, hai în casă și dă-mi un pahar cu apă, simt că mă sufoc, răspunse ea precipitat, lividă în obraji din cauza evenimentelor ce au surprins-o, cu ochii adânciți în orbite și fără de sclipirea de inteligență ce-o avea de obicei. Părea un om dărâmat de efectele unui eveniment căruia nu-i putea face față. - Dar ce ți s-a
SENATORUL ZBIHLI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361688_a_363017]
-
șoptit: - Ce s-a întâmplat Getuța, pe cine ai pierdut? Ți-a decedat cineva din familie sau ce s-a întâmplat? Georgeta încă nu era capabilă să-i răspundă. Îi luă mâna într-ale sale și și-o duse la obraz, plângând în hohote în continuare. Nu putea articula niciun cuvânt. Condurache o lăsă să se liniștească mângâindu-i dosul palmei sale fine, îngânând cuvinte de încurajare. După un anumit timp când femeia se mai liniști și putea să vorbească, o
SENATORUL ZBIHLI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361688_a_363017]
-
cele ale cuvintelor bune și frumoase, și la porci. Sunt și ei, oameni. Trăim vremuri în care a spune NU înseamnă să riști să nu îți asculte nimeni argumentația. Atunci nu spune, măcar, nici da. Spune asemeni moților: Ie ... Dacă obrazul subțire, cu cheltuială se ține, un obraz gros nu este, mai ales în condiții de criza, mai eficient și mai economicos? Nu călca peste cadavre! Calcă peste muribunzi! Nu este numaidecat adevărat că fiecare angajat poartă în raniță bastonul de
CIOSVÂRTE DE PECIE de JIANU LIVIU în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361772_a_363101]
-
la porci. Sunt și ei, oameni. Trăim vremuri în care a spune NU înseamnă să riști să nu îți asculte nimeni argumentația. Atunci nu spune, măcar, nici da. Spune asemeni moților: Ie ... Dacă obrazul subțire, cu cheltuială se ține, un obraz gros nu este, mai ales în condiții de criza, mai eficient și mai economicos? Nu călca peste cadavre! Calcă peste muribunzi! Nu este numaidecat adevărat că fiecare angajat poartă în raniță bastonul de pensionar ... Pornind de la ideea că numai boul
CIOSVÂRTE DE PECIE de JIANU LIVIU în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361772_a_363101]
-
vântul bate cu frunze ude - , nici nu putea lipsi efectul ploii, care este atât de dureroasă în poezia lui Bacovia, Sunt mai urât, sunt supt, descriere sumară a unei boli, care urâțește chipul prin slăbirea trupului, a feței în care obrajii devin tot mai concavi și mult mai apropiați de figurile cadaverice și continuă cu ultimul vers: Frigul începe sticla s-o ude; care sticlă? Pot fi ochii, care se umezesc continuu din cauza frigului sau chiar ferestrele încălzite pe interior însă
ACTUL DE DEPEIZARE ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361734_a_363063]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > PUIULE, CÂND TE-AM IUBIT Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 775 din 13 februarie 2013 Toate Articolele Autorului PUIULE, CÂND TE-AM IUBIT Puiule, când te-am iubit Erai ca mărul înflorit... Obrajii-ți erau petale Scăldați în raze de soare. Aveai farmec și-ți sta bine, Când tu mă iubeai pe mine; Spune-mi cine -i lângă tine, Bis: Și în brațe mi te ține? Dacă-atunci nu te iubeam, Ca frunza mă
PUIULE, CÂND TE-AM IUBIT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351772_a_353101]
-
regiunea Lupenilor și ți-ai scris într-un ziar de seară nu impresiile, fiindcă n-ai fost acolo ca un simplu călător și om, ci rechizitoriul (...) Ai venit să urechezi guvernul, să ții conferințe și să ne scuipi în plin obraz”³. Punând în balanță reacțiile furibunde apărute în presa română vom putea observa ce greu atârnă insultele aduse de Pamfil Șeicaru în 30 septembrie, în aceeași publicație, Vremea: “Ah, Panait, Panait... Torente de invective, dintre cele mai triviale. Poza lui Istrati
CONJURAŢIA ANTI-PANAIT ISTRATI de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 766 din 04 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351742_a_353071]
-
receptare coerent și așezat pe baze solide de tradiție și prfesionalism, un complex de factori care nu sunt sigur că s-ar întruni complet în România ani în șir, în revistele dedicate respectivului domeniu. Astfel de situații sunt palme pe obrazul celor care își exercită liniștita somnolență pe pernele levantine ale paginilor cu cronici de artă. Mai adaug faptul că unele cronici sunt plătite de autori pentru a fi lăudați, iar în altele se plătesc polițe pentru lucruri de natură personală
AUTORITATEA VALORII CULTURALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351774_a_353103]
-
Tac brusc. „Cred că ori e beat - ceea ce nu cred, fiindcă l-aș fi observat - ori s-a țâcnit!”, gândesc. - Despre cine vorbești, Grig? - Despre Ceaușescu, despre cine altcineva?, răspunde el natural. L-am privit consternat. Cu lacrimile șiroind pe obrajii lui roșii ca merele, continuă suspinând: - Am fost la mormântul lui azi. I-am dus flori, i-am sărutat crucea, am cumpărat nouăzeci și cinci de lumânări și m-am rugat la el să mă învețe de acolo de sus
COMEMORAREA NEBUNĂ A LUI CEAUŞESCU de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351781_a_353110]
-
o seară înainte că nu se putea duce la congres cu vechea lui cravată. Este un bătrânel bun și blând care mă iubește nespus. Iar Elena... ce mai! Ea e gingașă și suavă, mă alintă, mă răsfață și-mi sărută obrajii, așa cum face o adevărată mamă. Este 26 ianuarie, Vlad. E cea mai nefericită zi din viața mea. În fiecare an mă duc la ei și în fiecare an le mărturisesc dragostea mea. Acasă am un perete plin doar cu fotografiile
COMEMORAREA NEBUNĂ A LUI CEAUŞESCU de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351781_a_353110]
-
cu glasuri vesele de jucărie Pe gânduri am căzut din nou și nu mai știu dacă e zi e noapte sau dacă eu trăiesc, dar fața ta e tot mereu cu mine și măna o întind s-ating, să mângâi obrajii tăi rozii, pielea catifelată; ochii tăi închizi încet sub genele sublime O lacrimă apare și se prelungește pe fața așa de mult iubită, de ce tu plângi nu înțeleg, ș-apoi ceva necunoscut și rece pe furiș apare lângă mine, iar
UN ALT CRĂCIUN de STELLA REEVES în ediţia nr. 1090 din 25 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351813_a_353142]
-
să primești... pentru început, o mică atenție din partea mea. - Conașule, nu e bine să aruncați cu banii!... dar când i-a simțit că-i are în palmă, a zâmbit mulțumită peste măsură și i-a permis să o pupe pe obraz, apoi s-a urcar pe un scăunel și i-a ascuns în spatele oglinzii. - Ce vede oglinda cu fața, nu pot să zărescă ochii indiscreți în spatele ei, ha-ha-ha! - Asta cam așa e, banul nu trebuie ținut la vederea tuturor. - Dar frumusețea
PARTEA A VII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351762_a_353091]
-
eu și maică-ta am rămas rătăciți prin această viață!> Frumos scris, impresionant chiar, și fiecare trecător care trecea pe aici vărsa câteva lacrimi de tristețe privind fotografia fetiței; începură să-i curgă și lui un șir de lacrimi pe obraz. O cunoștea de la cursuri, era o fată extraordinară, învăța bine, își ajuta colegii, cum de căzuse tocmai ea victima acestui măcel? Luă albumul și-l mai răsfoi încă odată, voia să-i publice fotografiile în ziar cu o mică biografie
ÎNGERII ŞI DEMONII REVOLUŢIEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351724_a_353053]
-
îi șoptea el, spune-mi tot ce-ai făcut, cine ești și de unde te-au adus? De-acolo din Piață, încerca Marian să-i explice, din podul Universității, zicea el cu buzele și și arcadele ochilor în copci și cu obrajii cusuți. Dacă-i așa, zice acel doctor Florescu, ăștia poate or să te caute prin spital, am să te duc la mine acasă...Bandiții ăștia vă are în evidență și vă culege să vă trimită iar la Jilava. si trage
ÎNGERII ŞI DEMONII REVOLUŢIEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351724_a_353053]
-
în urmă cu câteva luni (furtuna stârnită de reportajele lui Florin vizând furturile din sistemul de sănătate, de exemplu), cu câțiva ani în urmă (când eroul, întors cu soția pe meleagurile natale, investighează escrocheriile ce au pus o pată pe obrazul tuturor viticultorilor, chiar și a celor cinstiți, din zona Drăgășanilor), dar și întâmplări trăite de cei doi prieteni odinioară, pe când erau elevi de liceu sau studenți în capitală (cu ocazia unei astfel de retrospective se elucidează, de pildă, misterul notelor
FICŢIUNEA CA MODALITATE DE AUTOREFLECTARE OBIECTIVĂ, RECENZIE DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 779 din 17 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351785_a_353114]
-
sau mai bine spus, începuse într-o după-amiază, pe când Andreea se îndrepta spre poarta liceului la care învăța, Mihai îi tăie calea întrebând-o direct: - Unde te grăbești, frumoaso? În acel moment, Andreea, simți cum i se urcă sângele în obraji. Îndrăzneala lui o paraliză. Îl privi pe acela care o luase așa, pe nepregătite, incapabilă să-i răspundă la fel de repede precum îi fusese pusă întrebarea. Înghiți cu greu nodul ce i se puse în gât și îi răspunse puțin încurcată
NEPUTINŢA I de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351711_a_353040]
-
să facă toate astea! Emoțiile puse din nou stăpânire pe ea și o lacrimă își făcu apariția în colțul ochilor pe care tânărul i-o culese cu degetu mare, apoi îi îndepărtâ o șuviță blondă ce-i cădea rebel, pe obraz. Era a lui. Mai că-și putea felicita dibăcia și chiar era sigur că, nu numai o bătălie, ci, întreg războiul îl câștigase și asta îl făcu să se cam umfle în pene, dar reuși să nu i se citească
NEPUTINŢA I de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351711_a_353040]
-
Și cetina sună, că-i “Timp de Colind”. Cereasca Minune pământu-a-mpânzit, Copiii la drum au plecat gălăgind, Cu cei mari alături, pe Fiu preamărind, “Trimisul de Tatăl-Cel-Fără-Sfârșit”. Și Moșul, cu daruri, la drum a pornit, Chiar gerul de-i aspru, obraji biciuind, Ogrăzile toate-n strai nou s-au gătit, Se văd la ferestre lumini cum se-aprind “Sosit-a Crăciunul” de lume dorit, Iar cetina sună, că-i “Timp de Colind”. IOANA STUPARU Referință Bibliografică: TIMP DE COLIND , DE IOANA
TIMP DE COLIND , DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1090 din 25 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351843_a_353172]
-
perșilor și definitiv subjugat de practica orientală a zeificării conducătorului, Macedoneanul n-a ezitat să-l crucifice pe Calistene pentru „vina” acestuia că în loc să i se închine ca unui zeu, s-a apropiat de el și l-a sărutat pe obraz! Sau - mai știi? - pesemne că s-or fi acumulat în decusul timpului anumite nemulțumiri ale cuceritorului vizavi de maniera în care Calistene înțelegea să-i consemneze faptele mustind de istorie. Căci, ne înștiințează mareșalul Ion Antonescu, „Istoria o fac și
DRUMUL BUN ÎN VIAŢĂ NU ESTE APANAJUL EXCLUSIV AL NENOROCOŞILOR! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351800_a_353129]
-
prin văi înverzite le-ai pus o margine să nu se întoarcă să nu veștejească lutul semințele bune să ajungă lăstari de aceea te iubesc văile strâng izvoare copaci înfrunziți sălcii ating oglinzile ochilor adapă setea măgarilor sălbatici și pe obrazul celălalt urc încă o treaptă de aceea te iubesc acum știu de ce în mine păsările și-au început cuib că stâncile sunt adăpost pentru privirea iepurilor las munții să crească în țapii cenușii ei nu au fereastra deschisă mila-i
BINECUVÂNTEZ de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 777 din 15 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351899_a_353228]