10,695 matches
-
considerabile. De aceea, împărate, îți sîntem cu atît mai mult îndatorați pentru mila ta și pentru că ai binevoit, în ciuda căilor de acces și a aspectului ținuturilor noastre, pe care le știai atît de respingătoare și de aspre, să faci un ocol pe aici, totuși, și să luminezi cu prezența ta un oraș care trăia doar din speranța ajutorului tău. Se cuvine ca unui bun prinț să-i placă să-și vadă supușii fericiți, dar și mai multă bunătate este în a
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
tradiții, față de logica lor mobilizatoare spre aceeași țintă. Iată de ce el poate practica, din interiorul creștinismului, o ospitalitate hermeneutică prin care chipurile diferite ale Universalului sînt puse în prezență, se luminează reciproc, intensificînd conștiința luminii lui incircumscriptibile. Am făcut acest ocol pentru a situa mai bine atitudinea critică a celor doi față de modernitate, cu laicitatea ei de acum bine instalată. în Criza lumii moderne, dar și în alte scrieri, Guénon face din perspectivă metafizică o analiză necruțătoare a modernității : abandonarea raportării
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
absolut, e transmis prin revelație, prin textul sacru, prin tradiție, prin instituții. Erou independent al întreprinderii spirituale, individul își selectează, își organizează și își subordonează în fond materialul religios în vederea unei cît mai reușite realizări de sine de nivel individual. Ocolul prin transcendență e justificat de rezultatul obținut în imanență referința la Dumnezeu permite să se dea versiuni ale vieții bune, superioare celor oferite de sistemele de gîndire care se lipsesc de Dumnezeu. S-ar putea spune că răsturnarea copernicană a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
stratele acvifere de terasă, ce au o adâncime redusă, în unele sectoare putând să ajungă la 1m. ,,Tezaurul toponimic al României. Moldova. Localități și moșii”, (vol. I, p . a II-a, pag.1149 ) consemnează, în 1772, Șipotele ca sat în Ocolul Jijiei, în 1803- sat în Ocolul Miletinului, în 1816 -sat în Ocolul Copoului, în 1820- sat în Ocolul Turiei; în 1830 apărea consemnarea Poșta Șipoti Vechi;în 1841 îngloba satele Chișcăreni și Cioara; în 1854 includea trupul de moșie Buhăieni
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
o adâncime redusă, în unele sectoare putând să ajungă la 1m. ,,Tezaurul toponimic al României. Moldova. Localități și moșii”, (vol. I, p . a II-a, pag.1149 ) consemnează, în 1772, Șipotele ca sat în Ocolul Jijiei, în 1803- sat în Ocolul Miletinului, în 1816 -sat în Ocolul Copoului, în 1820- sat în Ocolul Turiei; în 1830 apărea consemnarea Poșta Șipoti Vechi;în 1841 îngloba satele Chișcăreni și Cioara; în 1854 includea trupul de moșie Buhăieni, pe care îl pierdea în 1871
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
putând să ajungă la 1m. ,,Tezaurul toponimic al României. Moldova. Localități și moșii”, (vol. I, p . a II-a, pag.1149 ) consemnează, în 1772, Șipotele ca sat în Ocolul Jijiei, în 1803- sat în Ocolul Miletinului, în 1816 -sat în Ocolul Copoului, în 1820- sat în Ocolul Turiei; în 1830 apărea consemnarea Poșta Șipoti Vechi;în 1841 îngloba satele Chișcăreni și Cioara; în 1854 includea trupul de moșie Buhăieni, pe care îl pierdea în 1871; în 1887 pierdea o parte din
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
toponimic al României. Moldova. Localități și moșii”, (vol. I, p . a II-a, pag.1149 ) consemnează, în 1772, Șipotele ca sat în Ocolul Jijiei, în 1803- sat în Ocolul Miletinului, în 1816 -sat în Ocolul Copoului, în 1820- sat în Ocolul Turiei; în 1830 apărea consemnarea Poșta Șipoti Vechi;în 1841 îngloba satele Chișcăreni și Cioara; în 1854 includea trupul de moșie Buhăieni, pe care îl pierdea în 1871; în 1887 pierdea o parte din teritoriu, pe care s-a format
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
drum a influențat evoluția așezării și a populației, dar nu a avut totuși rolul important al drumurilor comerciale, ce au dus la dezvoltarea târgurilor și orașelor. Localitatea Șipote a avut totuși un rol administrativ destul de important, fiind sediu de ocol și curte domnească în timpul domniei lui Petru Rareș, aceasta influențând și dinamica populației. Relațiile sociale specifice epocii medii, dările împovărătoare față de stat, precum și cotropirile teritoriului Moldovei de armatele străine au contribuit în mare măsură la modificarea rețelei de așezări și
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
de către Ștefan Vodă cel Tânăr. Cert este că după decapitarea lui Luca Arbore, satul Șipote a trecut în proprietatea familiei domnitoare, iar curtea de aici a devenit curte domnească, în timpul domniei lui Petru Rareș, pentru întreținerea ei înființându-se un ocol (o unitate teritorială care grupa un număr de sate proprietate domnească). După preluarea de către familia domnească, curtea din Șipote a trebuit să fie amenajată, extinsă cu noi corpuri de clădiri, ca să poată adăposti în condiții optime personalul care o
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
moartea cruntă a doamnei Elena Rareș, în 1554, sugrumată de trimișii lui Alexandru Lăpușneanu, deoarece se împotrivea căsătoriei acesteia cu fiica sa, Ruxandra, curțile de la Șipote au rămas pustii, membrii familiei domnitoare părăsind-o. Aceasta a dus la desființarea ocolului, o parte din satele componente fiind donate mănăstirilor ( ex.:satul Stroești, donat Mănăstirii Sf. Sava, din Iași), iar altele, precum Tătăreni au devenit siliști, adică fără locuitori. Oficial, însă, în 1591 mai exista ocolul Șipote. La 20 februarie același an
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
-o. Aceasta a dus la desființarea ocolului, o parte din satele componente fiind donate mănăstirilor ( ex.:satul Stroești, donat Mănăstirii Sf. Sava, din Iași), iar altele, precum Tătăreni au devenit siliști, adică fără locuitori. Oficial, însă, în 1591 mai exista ocolul Șipote. La 20 februarie același an, satul Șipote avea doar 56 de locuitori, care plăteau dările către stat. Ceva mai târziu, fiindcă domnitorii s-au dezinteresat total de curtea din Șipote, satul a fost trecut în proprietatea unui boier. În
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
total de curtea din Șipote, satul a fost trecut în proprietatea unui boier. În 1627, satul Șipote a intrat în stăpânirea lui Miron Barnovschi, care l-a donat mănăstirii cu același nume din Iași. Deci, din sat domnesc, capitală de ocol și reședință domnească, prin cumpărare, Șipotele a ajuns sat boieresc. Evident că, o dată cu noua lui situație juridică, s-a schimbat, în sensul înrăutățirii și starea materială a locuitorilor, deoarece de acum urmau să aibă obligații duble, adică față de stat și
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
a putea face o comparație, este necesară o scurtă incursiune în trecut. Așezarea Șipote a fost în secolul al XVI-lea curte domnească, după ce în prealabil fusese proprietatea lui Luca Arbore. Pentru întreținerea curții domnești s-a înființat un ocol, adică o unitate teritorială care grupa un număr de sate proprietate domnească, alcătuit din satele Șipote și Tătăreni. O dezvoltare economică importantă a avut-o curtea de la Șipote în timpul stăpânirii acesteia de către Doamna Elena Rareș. În 1554, după moartea
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
dezvoltare economică importantă a avut-o curtea de la Șipote în timpul stăpânirii acesteia de către Doamna Elena Rareș. În 1554, după moartea Doamnei Elena, așezarea fiind părăsită de membrii familiei domnitoare, a intrat în declin, fapt ce a dus la desființarea ocolului. În 1627 satul a intrat în stăpânirea lui Miron Barnovschi, ajungând sat boieresc, moment din care starea materială a locuitorilor s-a înrăutățit. În același an, satul Șipote a fost donat Mănăstirii Barnovschi din Iași. Din anul 1799 moșia Șipote
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
și amarnic. Uită-te la fetele mele ce tare-s bătute. D-apoi eu? Privește ce vânătăi am pe trup! Fecioara Maria a privit-o cu milă, văzând-o cât de zdrobită era Crăciuneasa, zicându-i: - Lasă-mă măcar în ocol să mă ascund! Nu mă mai țin picioarele. Se apropie ceasul nașterii. Fecioara milostivă, Crăciuneasa i-a făcut loc în staul, lângă ieslea vitelor, unde credea că bărbatul ei n-are s-o vadă pe Maria. Acolo, în grajd, l-a
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
De și-o-noadă după cap. Da hodiniți, boieri mari, hodiniți Da de-afară nu gândiți Că-s plugarii necajiți Și plugarii cer mâncare Boii ne cer parale. Boii de la roate I-am furat azi-noapte Boii din prigol I-am scos din ocol. Ia mai roata măi, hăăi, hăăi! Plugușorul satiric Frunză verde de mărar Bună seara gospodari. Gospodari și gospodine Și voi domnișoare fine. De dormiți, de nu dormiți Vă rugăm să vă treziți. Dați urechea la fereastră Și-ascultați urarea noastră
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
îi va permite să deducă faptul că jucătorul Carter este de la Pau și că dacă acesta l-a lovit pe Adams, a făcut-o pentru că cel din urmă joacă în echipa adversă, și, deci, că Adams este antibez. Un asemenea ocol prin paratext este, însă, costisitor pentru cititor care, cel mai adesea, preferă să-și continue lectura, în speranța că lucrurile se vor lămuri pe parcurs, decît să se întoarcă. Cititorul model Este evident că ziarul L'Équipe se bazează mai
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
și amarnic. Uită-te la fetele mele ce tare-s bătute. D-apoi eu? Privește ce vânătăi am pe trup! Fecioara Maria a privit-o cu milă, văzând-o cât de zdrobită era Crăciuneasa, zicându-i: - Lasă-mă măcar în ocol să mă ascund! Nu mă mai țin picioarele. Se apropie ceasul nașterii. Fecioara milostivă, Crăciuneasa i-a făcut loc în staul, lângă ieslea vitelor, unde credea că bărbatul ei n-are s-o vadă pe Maria. Acolo, în grajd, l-a
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
De și-o-noadă după cap. Da hodiniți, boieri mari, hodiniți Da de-afară nu gândiți Că-s plugarii necajiți Și plugarii cer mâncare Boii ne cer parale. Boii de la roate I-am furat azi-noapte Boii din prigol I-am scos din ocol. Ia mai roata măi, hăăi, hăăi! Plugușorul satiric Frunză verde de mărar Bună seara gospodari. Gospodari și gospodine Și voi domnișoare fine. De dormiți, de nu dormiți Vă rugăm să vă treziți. Dați urechea la fereastră Și-ascultați urarea noastră
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Ferește-te întotdeauna de cei răi și vicleni, chiar când se arată cu masca blândeței"). Singurul culturem cu sensuri mai complexe este MĂGARUL, care relevă fie "năravurile" celor răi (2010: Lupul, pe unde [el] a mâncat măgarul, tot mai dă ocol/roată câteodată = "Omul tot așteaptă foloase de unde a mai căpătat altele înainte"; sau 2011: Unde a mâncat lupul măgarul = "Adică în loc primejdios" - Iordache Golescu), fie nenorocirile celor nehotărâți (2106: Pe măgarul mai multora lupul îl mănâncă = " Cine are mulți stăpâni
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
satisface integral nevoile de consum este producția de lapte, care a crescut în ultimul timp. În comună există centre de colectare a laptelui și un dispensar veterinar. IV.1.4 SILVICULTURA Conform datelor furnizate de Primăria comunei Provița de Jos Ocolul Silvic Ploiești exploata până în 2000 pe teritoriul comunei o suprafață de 1140 ha de păduri reprezentând 45,09% din teritoriul administrativ. În conformitate cu „Registrul Agricol” din 2000, în urma aprobării Legii nr. 18 suprafața forestieră cedată este de 445 ha, deci aproximativ
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
se zbate Biserica noastră un suprem cordial. Nu este vorba de eficacitatea actului în sine. Poate că, la urma urmelor, îndreptățirea canonică a pastoralei P. S. Romanu nici nu e așa de clară și că e nevoie de o interpretare prin ocol a textelor, pentru ca aplicabilitatea lor să fie reală... E un act nepolitic desigur. Dar tocmai aici îi vedem noi valoarea: în marea întoarcere sufletească, grație căreia un om prea respectat, de grea și înaltă răspundere, depune printr-o asemenea acțiune
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
erupția vulcanului Krakatoa din anul 1883, amplasat În insula cu același nume din Indonezia. Unda de șoc produsă datorită erupției s-a simțit pe o rază de aproximativ 800 km În jurul vulcanului, iar cenușa emanată În tipul erupției, a făcut ocolul Pământului, fiind sesizată la Paris și Stockholm. În urma erupției, insula Krakatau a fost aruncată În aer. După un anumit timp, din acumularile de lavă și modificările fundului oceanic, a apărut o insulă nouă, Anak Krakatau (Fiica lui Krakatau). Exemple mai
Prelegeri academice by Prof. dr. LEONARD OLARU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92353]
-
și cât pretinde căci vom angaja un avocat care să dăscurce lucrurile în urmă; deocamdată vé rog trimete-ți bijuteriile trebuind a le depune la Casa de economie, fiind ale minorei Lucia Zlătescu. Relativ la Léon Étienne am hotărârea definitivă Judec. Ocolul ÎI Buc., obținută de fiul meu pentru bijuteria ce i'a încredințat'o și pe care a înstrăinat'o, vé rog dar trimeteți dacă se găsesc obiectele și eu voi prezenta la Ministerul Afacerilor spre a primi obiectele, hotărârea; de
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
cu portrete ale cadrelor didactice. 5. Teodor Bălan (1885-1972), istoric, cu studii universitare la Cernăuți și Viena, profesor la liceele din Câmpulung Moldovenesc, Suceava și Cernăuți, are contribuții însemnate la istoria Bucovinei: Suprimarea mișcărilor naționale din Bucovina, Răscoala țăranilor din Ocolul Câmpulungului Moldovenesc din anul 1805, Frații Gheorghe și Alexandru Hurmuzachi și ziarul Bucovina, Noi documente privind familia Hasdeu, Familia Onciul. Studii și documente, Bucovina în războiul mondial, Documente bucovinene, Satele dispărute din Bucovina. 6. Gheorghe Baltag (1909-1992), preot și publicist
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]