3,931 matches
-
cu unt și dăm la cuptor timp de 25 - 30 de minute. Din când în când o scoatem și o înțepăm cu furculița și ungem cu gălbenuș pe deasupra. Această plăcintă se poate face cu răvașe pentru seara de Revelion. PASCĂ CU SMÂNTÂNĂ Aluatul - 140 gr. de unt, un ou întreg, un gălbenuș, un praf de copt, 100gr. de zahăr, coajă de lămâie, trei linguri de smântână, sare, făină cât cuprinde. Întindem foaia pe tava tapetată cu unt și făină și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
dezlegat în ceruri". Ulterior această taină va fi dată tuturor apostolilor. A patra ipostază și ultima se referă la rolul urmașului său, consacrat prin triplul răspuns a lui Hristos la mărturisirea dragostei pentru Dumnezeu al lui Petru „Păstorește oile Mele’’ „Paște mielușeii Mei’, „Paște oile Mele’’ și pentru a fi definitivă consacrarea lui Petru ca vicar al său, Iisus îl desemnează expres „Și acestea grăind Iisus a zis lui Petre: „Urmează Mie’’ exprimare care în fapt se constituie în testamentul lui
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Ulterior această taină va fi dată tuturor apostolilor. A patra ipostază și ultima se referă la rolul urmașului său, consacrat prin triplul răspuns a lui Hristos la mărturisirea dragostei pentru Dumnezeu al lui Petru „Păstorește oile Mele’’ „Paște mielușeii Mei’, „Paște oile Mele’’ și pentru a fi definitivă consacrarea lui Petru ca vicar al său, Iisus îl desemnează expres „Și acestea grăind Iisus a zis lui Petre: „Urmează Mie’’ exprimare care în fapt se constituie în testamentul lui Hristos privind succesiunea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cel mai mare și în același timp binefăcător înțelept al Omenirii, cunoscând mai bine ca oricine natura umană și prezentându-i remediile. În aceeași epistolă sunt vizați și slujitorii altarului cărora li se cere devotament și lepădarea de patimile lumești. „Paște turma domnului nu cu sila ci de bunăvoie, nu pentru câștig rușinos ci prin devotament, nu dominând peste clerici ci devenind modelele turmei și când va veni prințul păstorilor veți primi coroana nevestejită a măririi’. Această epistolă trimisă de Sf.
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
REVISTA CRITICĂ, periodic apărut la Iași, trimestrial, între ianuarie 1927 și decembrie 1930, sub direcția lui Giorge Păscu. R.c., „publicație de cercetări filologice, lingvistice și literare”, cuprinde studii și articole, cronici și recenzii, prezentate într-o ținută în general academică, dar fără a reuși să impună inițiative literare, culturale sau teoretice de mare anvergură. Colaborează cu studii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289197_a_290526]
-
c., „publicație de cercetări filologice, lingvistice și literare”, cuprinde studii și articole, cronici și recenzii, prezentate într-o ținută în general academică, dar fără a reuși să impună inițiative literare, culturale sau teoretice de mare anvergură. Colaborează cu studii G. Păscu (Antim Ivireanul, Note despre Cantemir), St. Zeletin (Începuturile romantismului român), Iorgu Iordan („Albina românească”. Note pe marginea primului ei volum). Mai semnează P. Constantinescu-Iași, Ion Petrovici, Liviu Marian, G. Zâne. C.Tt.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289197_a_290526]
-
Sorbea, și-n cumințenie deplină/ știa ce-i munca fără de hodină.// Deși atât de fragedă copilă,/ Adâncul feciorelnicului sân/ Un duh mintos purta și plin de milă;/ Ea îngrijea de bietul ei bătrân/ Cuviincioasă ca de un stăpân;/ Torcând mereu, păștea o turmă rară/ 781 Ibidem, p. 158. 782 „Povestirea Grizildei apare la Boccaccio; dar diacul din Oxford, care o spune, mărturisește a o fi aflat de la Petrarca. Istorisirea a circulat în întreaga Europă și s-a transformat într-un proverb
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ăla un cal” explicând socratic: „Gheorghe Suciu, de pildă, dacă-l întrebi ceva despre animalul numit cal îți va descrie calul său din copilărie, un cal roșu al unui vecin, calul acela alb sau pintenog, calul dormind în picioare sau păscând dar nu va putea să ajungă la generalitatea ca atare. Ei sunt clădiți în imediat, respiră aerul care-i înconjoară.” La fel cu acești ardeleni care au de înțeles generalitatea numită Eminescu: iau informațiile din imediat, ei toți lucrează „cu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
după alții, chiar șase săptămâni."369 În cele mai multe părți ale Bucovinei, în ziua de Sân-Toader, femeile se scoală dis-de-dimineață, până la răsăritul soarelui, înainte "de a-și scoate Sân-Toader caii săi la pășune", se spală pe cap, ca să nu li se pască părul peste an, ci să fie frumos și fin, pentru că numai în acea zi "Cresc cozile fetelor / Ca cozile iepelor", iar "Pletele flăcăilor / Ca coamele cailor".370 În legendele bucovinene 371, baba Dochia, împreună cu fiul său, Iovan Dragobete, din cauza mâniei
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
vieți: "Lerui leo, / La munte ninge, plouă, / Lerui leo, / La șes pică rouă. / Roua strânsu-mi-s-a, / Din ea făcutu-mi-s-a, / De-un lac iezărel. / Pe margini de lac, / Pascu, mi s-adapă / De-o turmă mieoare, / Pe bot gălbinioare; / Toate că-mi pășteau, / Toate mi s-adăpau; / Una mai bătrână, / A ciutelor mumă, / Ea nici că nu-mi paște, / Nici nu mi s-adapă, / Umblă strejuind, / Streajă de trei părți, / Din gură grăind: / Dar voi ciute multe / Și nepricepute, / Dar voi știți, / Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ea făcutu-mi-s-a, / De-un lac iezărel. / Pe margini de lac, / Pascu, mi s-adapă / De-o turmă mieoare, / Pe bot gălbinioare; / Toate că-mi pășteau, / Toate mi s-adăpau; / Una mai bătrână, / A ciutelor mumă, / Ea nici că nu-mi paște, / Nici nu mi s-adapă, / Umblă strejuind, / Streajă de trei părți, / Din gură grăind: / Dar voi ciute multe / Și nepricepute, / Dar voi știți, / Nu știți, / Că jupân Meluță / Bun cal își hrănește / Și mi-l pregătește. Joi de dimineață, / La
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
corb de sub tine! / Nu sunt cerb pentru vânat, / Nu sunt cerb crescut de-o zi, / Nu sunt cerb crescut de-un an, / Ci sunt cerb crescut de trei ani, / Trei ani lăptișor am supt, / Lăptișor am supt și iarbă-am păscut, / Pe munte , pe pajiște, / Unt am lins când mă hrăneau, / Azi din lacuri am băut, / Din lacurile știmelor, / Nu poți tu să mă ajungi, / Să mă ajungi și să mă prinzi.../ Fugi, fugi, cerbule sur! / Și de fugi tot am
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Vasilco-leo! / Ce-ai mâncat și ce-ai băut / De-mi ești grasă și frumoasă? / Stătuși, Doamne, / De-ntrebași, / Cu tot dreptul spune-ți-aș: / Iată vremea mi-a venit, / Sus la munte m-am suit, / Jir și ghindă mi-am păscut, / Dup-aceea n-am șezut, / Într-o grădin-am sărit, / Mai nimic n-a stricat, / Două-trei verze-am mâncat, / Și românii m-au văzut, / După mine s-au luat, / Românii cu topoarele, / Țiganii cu baroasele, / Prinsu-m-a, tăiatu-m-a, / Mai frumos
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
din numele grec "Ila" care desemna sora soarelui, Ilios 191 se transformă în zână a apelor, în urma propriului sacrificiu făcut pentru restabilirea ordinii primordiale: Umbla, frate, mândrul soare, / Umbla, frate, să se-nsoare / Nouă ai / Pe nouă cai / Care noaptea pasc în rai. Umbla cerul și pământul / Ca săgeata și ca vântul, / Dar toți caii-și obosea / Și potrivă nu-și găsea / Ca sora sa Ileana, / Ileana Cosânzeana, / Ce-i frumoasă ca o floare / Într-o iarnă fără soare. / "Surioară Ileano
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
epitropilor săi, se duse în lume și ajunse într-o poiană la un foc foarte mare, în jurul căruia era un om mare cât un uriaș. Se băgă în cracul nădragului său și mase noaptea acolo. Omul îl însărcină să-i pască oile, dar nu în pădurea Scorpiei, în muntele Porcului Mistreț și în codrul dinspre miazănoapte să nu calce, că viața li se va răpune." ("Iutele-Pământului"227). În unele basme, spațiul-tabu este reprezentat de "camera oprită": Când ajunseră la curțile ei
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Iisus Hristos, izvorul vieții, adresează tuturor creștinilor dragostea sa, tuturor generațiilor de oameni: „Veniți la Mine toți cei osteniți și împovărați și vă voi odihni pe voi.”. Așadar, fiul risipitor, după ce și-a cheltuit toată avuția părintească, a ajuns să pască porcii în țară străină. într-o zi își vine în fire, și omul păcătos se trezește la realitatea tristă a stării de împătimire în care se găsește. Moartea sufletului, cum o numesc Sfinții Părinți, cu toată aparența ei de fericire
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
traumatice unice; • micile experiențe stresante repetate (precum, bunăoară, experiențele școlare); • efectul retroactiv: după consumarea unui eveniment oarecare, ne dăm seama că am scăpat cu fața curată/că am scăpat cu bine, deși nu am avut nicio clipă impresia că ne paște un pericol; • văd un adult, care le este apropiat, speriindu-se sistematic de ceva. Potrivit specialiștilor, există și mici frici tipice, cu care ne confuntăm în copilărie, cum ar fi: frica de cădere, de zgomote puternice, frica de chipuri necunoscute
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
praful de copt, mirodenii, jumătate din cantitatea de ulei, sare și făina. Rezultă o maia groasă pe care o porționăm cu lingura în tigaia încinsă cu puțin ulei și coacem pe ambele părți. Se servesc pudrate cu zahăr. 9.8 PASCĂ ȘI PRĂJITURI CU BRÂNZĂ PASCĂ CU BRÂNZĂ (1) Aluatul - 250 g făină, 125 g unt, 120 g zahăr, 3-4 gălbenușuri, praf de copt și sare. Umplutura - 600 g brânză, 2 pahare de zahăr pudră, 1 pachet de margarină topită, 1
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
din cantitatea de ulei, sare și făina. Rezultă o maia groasă pe care o porționăm cu lingura în tigaia încinsă cu puțin ulei și coacem pe ambele părți. Se servesc pudrate cu zahăr. 9.8 PASCĂ ȘI PRĂJITURI CU BRÂNZĂ PASCĂ CU BRÂNZĂ (1) Aluatul - 250 g făină, 125 g unt, 120 g zahăr, 3-4 gălbenușuri, praf de copt și sare. Umplutura - 600 g brânză, 2 pahare de zahăr pudră, 1 pachet de margarină topită, 1 pahar de făină, 15 albușuri
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
sare și coajă de portocală. Se coace în tavă tapetată. Se așează aluatul ca suport, iar deasupra punem compoziția din brânză. După aceea, se dă la cuptor timp de o oră. La final, din puțin aluat facem biluțe pentru decor. PASCĂ CU BRÂNZĂ (2) Aluatul - 300 g făină, 150 g zahăr, 3 gălbenușuri, 100 g unt, o lingură de smântână, o lingură de ulei, 100 g nucă măcinată și ½ de praf de copt. Umplutura - 500 g brânză de vaci, 250 g
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
3 albușuri bătute spumă. Punem în tavă rotundă aluatul peste care punem brânza și dăm la cuptor timp de 20 de minute, apoi scoatem și punem compoziția de glazură și dăm iar la cuptor timp de 35 - 40 de minute. PASCĂ CU BRÂNZĂ DE VACI 1 kg brânză, 400 g zahăr, 6 gălbenușuri, 2 lingurițe de praf de copt, 10 linguri de griș, 240 g unt topit și albușurile. Se freacă brânza cu zahărul și gălbenușurile, se adaugă praful, grișul, untul
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
gălbenușuri, 2 lingurițe de praf de copt, 10 linguri de griș, 240 g unt topit și albușurile. Se freacă brânza cu zahărul și gălbenușurile, se adaugă praful, grișul, untul, 100 g stafide și albușul spumă. Se coace la foc potrivit. PASCĂ CU SMÂNTÂNĂ 500 g smântână, lăsată în tifon pe făină, 2 linguri de făină, 6 albușuri bătute spumă, 3 linguri de zahăr, vanilie, stafide și arome. Se amestecă toate la un loc și se pun în tavă. Dedesubt se așează
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
se pune cealaltă foaie deasupra și se apasă bine. În continuare, se înțeapă cu furculița și se dă la cuptor. După ce s-a copt, o tăiem porții, iar la final turnăm deasupra 500 g smântână bătută cu 200 g zahăr. PASCĂ CU BRÂNZĂ 600 gr. de brânză, cinci linguri de griș, patru gălbenușuri și patru albușuri bătute spumă, patru linguri de smântână, 100 gr. de unt topit, 100 gr. de stafide, trei cuburi de rahat mărunțit, 400 gr. de zahăr, coajă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
cu unt și dăm la cuptor timp de 25 - 30 de minute. Din când în când o scoatem și o înțepăm cu furculița și ungem cu gălbenuș pe deasupra. Această plăcintă se poate face cu răvașe pentru seara de Revelion. PASCĂ CU SMÂNTÂNĂ Aluatul - 140 gr. de unt, un ou întreg, un gălbenuș, un praf de copt, 100gr. de zahăr, coajă de lămâie, trei linguri de smântână, sare, făină cât cuprinde. Întindem foaia pe tava tapetată cu unt și făină și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
, periodic apărut la Iași, săptămânal, între 8 iulie 1941 și 13 iunie 1942, sub direcția lui Adrian Păscu. Revista se adresează celor mici, cu texte adecvate. Se reproduc câteva povești ale lui I. Creangă (Punguța cu doi bani ș.a.) sau se scriu texte speciale pentru copii, semnate de Al. Lascarov-Moldovanu, Vl. Focșa, C. Moruzan (poezii), precum și istorioare, glume
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288212_a_289541]