5,936 matches
-
prigoană a populației bulgare de către statul român. În caz de război, planurile militare prevedeau ca nucleele informative să execute instrucțiunile primite de la Sofia, iar unitățile de comitagii să distrugă comunicațiile și clădirile administrative, să producă incendii la obiectivele industriale și panică în rândul populației civile. Pentru pregătirea tineretului dobrogean în acest scop, în timpul executării stagiului militar, aceștia efectuau misiuni informative ordonate de atașatul militar din București și transmise prin preotul de la biserica bulgară din localitatea respectivă. În această perioadă, la mijlocul anilor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
lucrează în ascuns la refacerea Ungariei în hotarele ei milenare” și nu recunoșteau autoritatea organelor administrative române. A doua categorie reprezenta elementul „cel mai periculos”, deoarece aici se regăseau cei cu misiuni subversive, spionajul în spatele trupelor române, respectiv promovarea de panică și anarhie printre locuitori. Mijloacele utilizate de aceștia au fost: corupția, lansarea de știri false și tendențioase pentru producerea de nemulțumiri, inițierea de greve, compararea regimului românesc cu cel austro-ungar etc. Problemele sociale au fost definite ca „variate”, izvorâte de pe urma
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
pe ziduri sau aruncate în locuri publice la atacuri armate în plină zi asupra locuitorilor, instituțiilor publice (bănci, oficii poștale, biserici, primării) și organelor administrativ-militare (posturi de jandarmi, cazărmi militare, prefecturi, judecătorii), toate având ca scop intimidarea populației, producerea de panică și, în perspectivă, o răsturnare a regimului politic existent. La 9 ianuarie 1921, Ministerul de Război a comunicat Ministerului de Interne adresa Corpului Grănicerilor, datată 8 ianuarie 1921, în care se arăta că în noaptea de 6 ianuarie 1921, orele
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
din Moldova și Basarabia, semnalați în județele Vaslui, Neamț, Baia, Putna și Bălți, au trecut „la anarhie” prin nesocotirea autorității de stat. La rândul lor, acțiunile antistatale din regiunile minoritare s-au dovedit „tot mai accentuate”, instigatorii organizațiilor subversive producând panică în rândurile populației românești. Starea de spirit a populației a fost „agitată și dezorientată” din cauza campaniilor politice, terenul de instigații s-a dovedit „propice”, răuvoitori „se găsesc pretutindeni”, iar aventurierii nu lipseau din România. În vederea depășirii lipsei de personal, comandantul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
caracterizată drept „demnitate națională”. La acest punct de vedere s-au raliat cercurile financiare și cele cerealiste, care au avut la bază dificultățile delegației economice germane în negocierile de achiziție a grâului românesc. O atmosferă „de neliniște și chiar de panică” a fost întreținută de cercurile evreiești, care se temeau de o suzeranitate economică a Reichului și instaurarea unui „puternic guvern” orientat spre dreapta. Democrații și național-țărăniștii au avansat ipoteza unei tatonări a Germaniei de către Anglia și Franța, prin regele Carol
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
iar tinerii concentrați au fost îndemnați să dezerteze cu tot cu echipamentul din dotare. A doua linie a urmărit sabotarea autorităților prin neplata impozitelor, sustragerea de la rechiziții și chiar distrugerea unor bunuri de interes economic. 3. O acțiune teroristă, pentru a produce panică, neîncredere în autoritatea statului și distrugerea capacităților de reacție armată. Planurile ungare au prevăzut înarmarea populației civile minoritare și organizarea acesteia pentru a ataca armata română, organizarea de asasinate și atentate asupra militarilor români „ori de câte ori împrejurările permit”, distrugerea lucrărilor de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
una „din cele mai primejdioase”, deoarece prin răspândirea zvonurilor se provoacă o stare de spirit prielnică în a accepta orice subiect propagandistic, fapt care putea duce la nesupuneri și acte de sabotaj. Răspândirea de știri false putea provoca discreditarea autorităților, panică, defetism și „decepții” față de persoanele din conducerea statului. Jandarmii au fost atenționați că legile în vigoare pedepsesc asemenea acte și cei vinovați de asemenea fapte trebuie trimiși în instanțe, fiind judecați în stare de arest ca periculoși pentru siguranța statului
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de 10 km, cu acțiunea principală pe direcția Szt. Simon- Harmacz-Martonfalva-Kaczago-Puszta și la el au luat parte, printre alții, militarii unguri de la pichetele de graniță din zona Uraj-Domhaza. Succesul inițial s-a bazat pe surprindere și a fost amplificat de panica răspândită de agenții infiltrați anterior, care au lansat zvonuri privind iminența unui atac al armatei ungare. Două plutoane maghiare, aflate pe direcția principală de atac, au ajuns până la calea ferată Feled-Rima-Szecs, unde au fost oprite de grănicerii cehoslovaci din Kaczago-Puszta
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
februarie 1964 în Iași, județul Iași, România, fiica lui Buțurcă Eugen și Elena Constanța, cu domiciliul actual în Suedia, 64131 Katrineholm, Malmg. 3. 34. Jonsson Michaela, născută la 14 februarie 1972 în localitatea Moldova Nouă, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Panici Stefan și Kunst Ioana, cu domiciliul actual în Suedia, 34131 Ljungby, Tofsmesv. 31. 35. Balsinkova Ana, născută la 23 ianuarie 1968 în Arad, județul Arad, România, fiica lui Tinca Gheorghe și Ana, cu domiciliul actual în Republica Cehă, Pravice 205
HOTĂRÂRE nr. 33 din 21 februarie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117234_a_118563]
-
Blag Nastasia, născută la 12 septembrie 1956 în localitatea Feleacu, județul Cluj, România, fiica lui Sileanu Nicolae și Maria, cu domiciliul actual în Suedia, 69433 Hallsberg, Nytorgsgatan 72, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Feleacu nr. 646, județul Cluj. 47. Panici Dorin Gavril, născut la 12 aprilie 1970 în localitatea Moldova Nouă, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Panici Ștefan și Kunst Ioana, cu domiciliul actual în Suedia, 34130 Ljungby, Harabg. 22, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Moldova Nouă, bl. 24
HOTĂRÂRE nr. 13 din 19 ianuarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
și Maria, cu domiciliul actual în Suedia, 69433 Hallsberg, Nytorgsgatan 72, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Feleacu nr. 646, județul Cluj. 47. Panici Dorin Gavril, născut la 12 aprilie 1970 în localitatea Moldova Nouă, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Panici Ștefan și Kunst Ioana, cu domiciliul actual în Suedia, 34130 Ljungby, Harabg. 22, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Moldova Nouă, bl. 24, sc. 2, ap. 8, județul Caraș-Severin. 48. Vancea Valerian, născut la 27 iunie 1971 în localitatea Dej
HOTĂRÂRE nr. 13 din 19 ianuarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
închisă, reducerea gabaritelor stabilite prin reglementări tehnice, prevederea de finisaje combustibile, cu excepția celor admise prin norme, de oglinzi, praguri sau de alte elemente care pot crea pe timpul incendiilor dificultăți la evacuare (împiedicare, alunecare, contactul sau coliziunea cu diverse obiecte, busculada, panică etc.). Articolul 26 (1) Căile de acces, de evacuare și intervenție din construcții și instalații se separă de celelalte spații prin elemente de construcții cu rezistență și comportare la foc corespunzătoare utilizării în condiții de siguranță a căilor respective pe timpul
ORDIN nr. 775 din 22 iulie 1998 pentru aprobarea Normelor generale de prevenire şi stingere a incendiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121900_a_123229]
-
la 16 octombrie 1960 în București, România, fiica lui Cornelia, cu domiciliul actual în Suedia, 28142 Hasselholm, Trebackalangatan 102, cu ultimul domiciliu din România, București, aleea Pașcani nr. 8, bl. 118, sc. B, et. 4, ap. 61, sectorul 6. 626. Panici Salvina, născută la 13 septembrie 1970 în Arad, județul Arad, România, fiica lui Stan Simion și Zlatariu Verginia, cu domiciliul actual în Suedia, 34130 Ljungby, Harabergsgatan 22, cu ultimul domiciliu din România, Arad, str. Mărgăritar nr. 13, județul Arad. 627
HOTĂRÂRE nr. 218 din 19 mai 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118165_a_119494]
-
asupra terenurilor pertrolifere de la Ploiești. Țara fusese cruțată pînă atunci de cea mai mare parte a ororilor cîmpului de bătaie. Primele atacuri au fost urmate de altele îndreptate împotriva Bucureștiului. Nepregătită pentru astfel de evenimente, populația a fost cuprinsă de panică, iar viața de zi cu zi a fost paralizată. În momentul cînd au apărut primele semne că înfrîngerea Axei era inevitabilă, eforturile oficiale și neoficiale de încheiere a unei păci separate cu Puterile Aliate occidentale, care începuseră mai demult, s-
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
țării era bună datorită achizițiilor germane. În noiembrie 1943 însă a început bombardarea masivă a orașelor bulgare. În atacurile din ianuarie 1944 au fost uciși sau răniți mii de oameni. Nepregătiți pentru aceste evenimente, populația a reacționat prin instalarea unei panici generale. Ca și guvernul român, cel bulgar și-a dat seama că va trebui să depună eforturi în vederea ieșirii din război, neavînd deloc de gînd să împărtășească soarta Germaniei. Cu toate că s-au făcut încercări de a intra în legătură cu oficialii Aliaților
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
fenomenelor colective de grup și mai puțin asupra fenomenelor colective de agregat, după o distincție importantă făcută de Alberoni. Este vorba, mai exact, de cele în care spre deosebire de ceea ce se întîmplă în modă, în boom-uri sau în manifestații de panică participanții experimentează variații în comportamentul și în felul lor de a se raporta la ceilalți. Păstrînd totuși analiza în acest cadru de referință, rămîn în centrul atenției divergențele între sociologii contemporani pe tema mișcărilor colective. S-ar putea distinge patru
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
aproape de neconceput în absența dislocărilor produse de primul război mondial. Ca mișcare politică, a reprezentat reacția claselor conducătoare la o provocare nereușită a claselor populare. Și-a realizat succesul printr-o conștientă mobilizare secundară a categoriilor sociale medii, încurajată de panica lor referitoare la statut, în fața provocării sectoarelor populare organizate de socialiști și de comuniști. Pînă cînd să se exprime cu caracter de mișcare, pentru a folosi fecunda distincție propusă de istoricul Renzo De Felice [1970], fascismul își menține întreg potențialul
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
să vă gândiți la căderea regimului sau măcar la producerea unor schimbări majore? Doru Tompea: Cu vreo două luni înainte de Revoluție am primit un fel de convocare pentru o stare de alertă, am uitat exact formularea corectă. Am intrat în panică, nu deschideam ușa, mă uitam pe vizor să nu vină unul îmbrăcat în uniformă să mă înhațe, să mă trimită pe undeva. Mă gândeam că se schimbă șefii de la Ministerul de Interne și că mă trezesc că mă înregimentează în
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
mult am comentat cu cei care lucrau cu studenții străini și care aveau legături privind studenții străini cu Securitatea: Nae Naum, Radu Ursache, Mircea Zamfir și Petrică Bordei. S. B.: Ei ce spuneau, ce știau? D. T.: Era o mică panică instalată. Pe 16 seara, am ascultat transmisiunea de la Timișoara, aceea în care se vorbea de mii de morți. Ne-am adunat mai întâi la Nae, apoi la Mircea. S. B.: Ați organizat ateliere itinerante. D. T.: După 16 nu ne
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
pentru că ne-ar fi auzit tata. Carolina, sora mea mai mare cu doi ani, știa foarte bine că tata poate muri de inimă rea. De aceea plîngeam berechet, pe săturate, dar fără să știe tata. Ne cuprinsese un fel de panică și ni se părea că a venit sfîrșitul. Acum nu ne-am fi speriat noi de sfîrșit dacă pe acesta nu l-am fi receptat ca pe ceva monstruos. Eram siguri că înainte de a veni sfîrșitul vom fi tare, tare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
prostimea, aveam o frică enormă de cei de la Partid! Cînd o mașină apărea la orizont, deasupra satului, noi o luam la fugă prin grădină, în păpușoii din cîmp. Cu tata și mama în frunte. Vine să mă ridice, declanșa tata panica. Noi știam ce înseamnă ridicatul de acasă. Te lua și gata, te evaporai, nu mai existai. Așa a fost ridicat dascălul Furtună, gospodarul cu gură slobodă Vasile Mihai și mulți alții. Stăteam în păpușoi și eu eram trimis să spionez
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cerșeau cîte o țigară: Dă-mi și mie o țigară... Să mor, mai am doar trei... și nici un chior. Era un refuz, dar cel căruia i s-a cerut o țigară era fumător înrăit și lipsa țigărilor producea o adevărată panică. Cel care cerea fuma așa-zisele țigări "Cerșetorul" și lipsa acestora nu-l panica. Mergea din coleg în coleg și pînă la urmă tot pufăia măcar o țigară pe zi. Pe culoare erau și barosani cu țigări din belșug. Erau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
în plină stradă. Un micuț colindător însă nu ajunge la sonerie și întregul scenariu, învățat acasă, se dă peste cap. Observ dificultatea și intervin cu îngăduință, mîngîi micul omuleț și-l invit în casă. În loc de încurajare, am provocat o adevărată panică în căpușorul cu ochi superbi. Hai, spune-ne ce știi. Încerc să-l ajut: Steaua sus răsare... Nu asta. Scociorăsc în memorie altă colindă, dar omulețul face semn cu căpușorul că n-am nimerit-o. Iau la rînd toate colindele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ca fript. Mie îmi plac hoții. Și eu mai ciordesc dacă se poate. Mă gîndesc la ăla, hoțul, și constat că ar avea chiar și el ceva șanse de izbîndă. Părul mi se zburlește și încet, încet, un soi de panică mă încearcă. Încerc marea cu degetul. Moș Leo, dar știi ce a făcut și a dres banditul ăsta, nu? Și, ce? Uite așa trîntesc ștampila pe el! Doamne, boșorogul ăsta bețiv îmi anihilează votul meu. Eu care sînt un om
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
să nu întîlnească prea multă lume că și așa au cam ieșit vorbe că ei doi... Într-o poiană înconjurată de cireși falnici, Dinu vede o superbă căprioară. Aceasta parcă gemea abia auzit și se vedea că este cuprinsă de panică. Ar fi fugit, dar ceva parcă o reținea. Deși omul se apropia încet de superba creație a lui Dumnezeu, aceasta nu se decidea să plece. Ce ai pățit, minune? vorbește blînd Dinu apro piindu-se. Abia la cîțiva metri flăcăul vede
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]