8,290 matches
-
secularizant care domină societatea de astăzi atinge foarte puternic căsătoria. Egoismul ne face ca noi să înțelegem căsătoria ca un loc în care să ne împlinim din punct de vedere material, din punct de vedere trupesc și să ne satisfacem patimile și pornirile, și nimic mai mult. Iar în momentul în care cel de lângă mine nu mai corespunde și nu-l mai pot avea ca un instrument, o unealtă în care eu să-mi rezolv problemele mele egoiste, mă despart de
ÎN DIALOG CU PĂRINTELE VASILE GAVRILĂ – PAROHUL BISERICII “SFÂNTUL NICOLAE – RUSĂ DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343765_a_345094]
-
spune: „Nu este vreo putere în idoli, ci sunt pietre și demoni...”. Tocmai pentru faptul că idolii simbolizează forțe imanente, exagerate demonic, sau asociat mituri, care personifică aceste forțe, iar cultul lor este legat de mituri animând și el acele patimi în oameni. Acest cult a fost numit idolatrie. În schimb simbolul sacru este un semn sensibil al prezenței lui Dumnezeu, depildă: „Să faci doi heruvimi din aur,... să fie aripile întinse pe deasupra... „Acolo Mă voi întâlnii cu tine” iată deci
INTERVIU CU PĂRINTELE PROF. UNIV. DR. NICOLAE D. NECULA DE LA FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ “IUSTINIAN PATRIARHUL” DIN BUCUREŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343757_a_345086]
-
fi descris prin cuvinte și zugrăvit. Pentru că cele ce cuvântul le înfățișează istoriei prin auz, acelea pictura tăcând le arată prin imitare”. Sfântul Teodor Studitul vede implicată în negarea icoanei, negarea întregii opere de mântuire a lui Iisus Hristos, a patimii, morții etc. El constată paralelismul între cuvântul despre Iisus Hristos și icoana Lui. Căci și cuvântul zugrăvește în mintea ascultătorilor un chip al lui Iisus Hristos... Prin urmare, a nega lui Iisus Hristos capacitatea, posibilitatea și putința de a fi
INTERVIU CU PĂRINTELE PROF. UNIV. DR. NICOLAE D. NECULA DE LA FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ “IUSTINIAN PATRIARHUL” DIN BUCUREŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343757_a_345086]
-
odinioară Pentru Românie Mare! Hai să dăm suflet cu suflet Toți românii de afară Ce ne-am săturat de umblet Și cerșit din țară-n țară! Hai să dăm lacrimi cu lacrimi Să scăpăm de-a urii gheară, De-ale patimilor patimi Pentru mult duruta țară! Hai să dăm clopot cu clopot, Glas de doină dulce-amară În al dorurilor clocot Pentru neam și pentru țară! Hai să dăm munte cu munte, Sat cu sat, moară cu moară, Râu cu râu, frunte
HAI SĂ DĂM... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 624 din 15 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343907_a_345236]
-
Pentru Românie Mare! Hai să dăm suflet cu suflet Toți românii de afară Ce ne-am săturat de umblet Și cerșit din țară-n țară! Hai să dăm lacrimi cu lacrimi Să scăpăm de-a urii gheară, De-ale patimilor patimi Pentru mult duruta țară! Hai să dăm clopot cu clopot, Glas de doină dulce-amară În al dorurilor clocot Pentru neam și pentru țară! Hai să dăm munte cu munte, Sat cu sat, moară cu moară, Râu cu râu, frunte cu
HAI SĂ DĂM... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 624 din 15 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343907_a_345236]
-
scurmă Și a plecat Poetul Pe calea lui cea dreaptă, Știa de multă vreme Că Mama îl așteaptă; Scârbit de-această lume, De tot ce-n ea se-ntâmplă, Îi auzea chemarea Zvâcnind adânc sub tâmplă... Când trupul, plin de patimi, L-au dus atunci la groapă, Durerea ei flămândă N-a vrut să-l mai încapă! ”Eu vin la tine, mamă!” Și parcă-l văd de-o vreme Cum stă și îi recită Nescrisele poeme, Acolo-n ceruri, unde Sub
EU VIN LA TINE, MAMĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343955_a_345284]
-
Măduța a promovat și destui poeti tineri. Unii au demonstrat pe parcurs, alții s-au pierdut in valurile cotidianului. După 1989 a înființat Editura ,, Florile dalbe,, și s-a zbătut să scoată cărți care aveau ceva de spus. Vechea sa patimă literară, Vasile Voiculescu, a urmărit-o și în perioada aceea, și a publicat lucrări cu mare valoare literară. Ca poet, Sabina Măduța nu scrie cu penița pe hârtie, ea scrie ca într-o rugă. I-am citit cea mai recentă
SABINA MADUŢA ŞI „NICIODATĂ LIMAN” de MELANIA CUC în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344001_a_345330]
-
cele ce sunt spre pacea ta! Dar acum ascunse sunt de ochii tăi“. Despre învierea Dreptului Lazăr și Intrarea Domnului nostru Iisus Hristos în Ierusalim „Învățătorul este aici și te cheamă” ( In.11,28) „Învierea cea de obște mai înainte de Patima Ta încredințând-o, pe Lazăr din morți l-ai sculat, Hristoase Dumnezeule. Pentru aceasta și noi, ca pruncii, semnele biruinței purtând, Ție Biruitorului morții strigăm: Osana Celui dintru înălțime, bine ești cuvântat, Cel ce vii intru numele Domnului.” Sunt cuvinte
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]
-
o sărbătorim în fiecare an în duminica dinaintea Sfintelor Paști, este istorisită de toți cei patru sfinți evangheliști, fiind strâns legată de evenimentele ultime ale vieții trupești a Domnului nostru Iisus Hristos, de ultimele Sale zile petrecute în Ierusalim, de patimile, răstignirea, moartea și Învierea Sa din morți. Sfântul Evanghelist Ioan însă, înainte de a prezenta Intrarea în Ierusalim, în capitolul 11 și la începutul capitolului 12 ale evangheliei sale relatează niște evenimente importante, petrecute într-un sat din apropierea Ierusalimului, în Metania
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]
-
nostru, cum ÎL primim? Cu inimi curate, cu necăutate, cu bunătate și strigând ca pruncii odinioară: „Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului, Împăratul lui Israel!”? Sa trăim astfel încât să nu afle sufletul nostru plin de spinii patimilor, pe care să fie nevoit a-i alunga cu biciul! Și... poate chiar este așa, dar în acest caz să-L lăsăm să-i alunge, să-i scoată afară din noi, pentru ca nu cumva să preferăm tulburarea, agitația, răutatea, crima
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]
-
Venind la noi, Domnul nostru Iisus Hristos ne dezleagă de orice fel de legături ale morții, pentru a putea merge spre El, spre Viață, singura și adevărata viață. Să nu preferăm deci starea de legați, de înlănțuiți ai propriilor noastre patimi, în locul libertății, în locul vieții adevărate. Pentru a sărbători cu adevărat Intrarea Mântuitorului nostru Iisus Hristos în Ierusalim, să ieșim și noi în întâmpinarea Lui cu stâlpările gândurilor și a faptelor bune, cu simțăminte curate, cu mirul de bună mireasmă al
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]
-
vremea potrivită te-am ascultat și în ziua mântuirii te-am ajutat... Să lepădam așadar lucrurile întunericului și să ne îmbrăcăm cu armele luminii. Să umblăm cuviincios, ca ziua..." (II Corinteni 6, 2; Romani 13, 12), căci se apropie pomenirea Patimilor celor mântuitoare ale lui Iisus Hristos și marele Paști, cel duhovnicesc și nou, răsplată a nepatimirii, poartă a veacului ce va să vină. Și se vestește aceasta prin Lazăr, care se întoarce din străfundurile Iadului, sculându-se el din morți
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]
-
se silesc pun mâna pe ea" (Matei 11, 12). 3. De aceea este nevoie pentru noi toți de râvnă și de luare aminte, noi cei slabi sau cei lipsiți de slavă, cârmuitori sau stăpâniți, bogați și săraci, ca să înlăturăm aceste patimi rele din sufletul nostru și să încetățenim în el alaiul virtuților. Fiindcă și plugarul, și tăbăcarul, și zidarul ce face case, și croitorul, și țesătorul, și îndeobște tot omul care își procură cele de trebuință vieții, prin ostenelile sale și
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]
-
sărăcia, chiar dacă este fără voia lor. Însă cei bogați și cei ce viețuiesc în desfătări și plăceri, și cei care se bucură de slavă vremelnică, și în chip simplu aceia care doresc și capătă asemenea lucruri, nimeresc și ajung în patimi îndestul de grozave și vor cădea în cursele cele multe, mari și greu de suferit ale diavolului. Pentru că cel ce s-a îmbogățit nu înlătură din sine dorința de a fi bogat, ci aceasta mai degrabă sporește și se întinde
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]
-
de a fi bogat, ci aceasta mai degrabă sporește și se întinde la mai multe decât la început. Tot astfel și iubitorul de plăcere, și cel ce îndrăgește puterea, și risipitorul, și cel neînfrânat măresc mai curând și sporesc aceste patimi, ci nu le leapădă. Tot așa stăpânitorii și cei slabi (de oameni) capătă și iau putere ca să săvârșească mai multe nedreptăți și păcate. 4. Din această pricină este foarte greu ca un cârmuitor să fie mântuit și ca un bogat
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]
-
întru cei de sus! (Matei 21,9). 11. Dar să fim și noi, fraților, ca pruncii față de rău, tineri și bătrâni, cârmuitori și cârmuiți, ca să dobândim putere de la Dumnezeu, să înălțăm trofeu și să purtăm însemnele victoriei, nu numai împotriva patimilor celor rele, ci și împotriva vrăjmașilor celor văzuți și nevăzuți, astfel încât să dobândim ajutorul la vremea potrivită. Căci mânzul cel nou, pe care l-a învrednicit Domnul să-l călărească pentru noi, chiar dacă este unul singur a închipuit supunerea neamurilor
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]
-
nu fim lepădați și înlăturați de la vrednicia de fii, de la binecuvântarea Sa și de la rangul de ucenici ai Săi, și să nu cădem cumva, pierzând nădejdea pe care o avem și fericita apropiere de Mirele cel duhovnicesc. Așa precum, înainte de patima Sa cea mântuitoare, nu numai poporul își așternea veșmintele înaintea Domnului Care intra în Ierusalimul cel de jos, dar și cei ce erau cu adevărat căpetenii ale neamurilor, adică Apostolii Domnului, tot astfel și noi, cârmuitori și cârmuiți, să așternem
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]
-
neamurilor, adică Apostolii Domnului, tot astfel și noi, cârmuitori și cârmuiți, să așternem veșmintele noastre înnăscute, adică trupul nostru și dorințele acestuia, înaintea Duhului nostru Iisus Hristos. Iar aceasta nu numai ca să ne învrednicim să vedem și să ne închinăm patimii Sale celei aducătoare de mântuire și sfintei Sale învieri, ci să ne bucurăm și de împărtășire deplină cu El. Căci Apostolul Pavel spune: "Dacă am fost altoiți pe El prin asemănarea morții Lui, atunci vom fi părtași și ai Învierii
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]
-
sa, se numește în mod solemn „Sfântă". Descoperirea ei văzută constă în Sfintele Taine, însă viața ei interioară constă în darurile Sfântului Duh, în credință, nădejde și dragoste. Asuprită și prigonită de vrăjmași din afară, uneori agitată și dezbinată de patimile fiilor săi, ea se păstrea¬ză neclintită și neschimbată acolo unde se păstrează Tainele și sfințenia duhovnicească; nu se denaturează niciodată și nu necesită reforme. Ea nu trăiește sub legea robiei, ci sub legea libertății, nu recunoaște nici o putere asupra
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS – ÎN VIZIUNEA ŞI CONCEPŢIA TEOLOGULUI ORTODOX RUS ALEXANDRU HOMIAKOV… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342594_a_343923]
-
toate bomboanele la copii, femeia cu bărbatul intrară în camera lor. Se priviră îndelung, femeia se copsese, nu mai era fata aceea firavă pe care o luase el, se împlinise, avea o față albă, cu niște ochi albaștri, plini de patimă, niște pulpe de culoare laptelui, cu glezne căprioare, bărbatul se repezi ca un uliu asupra ei și o strănse cât putu în brațe, de când n-am mai văzut eu o femeie, îi suflă ei la ureche, tare mi-era dor
TOBIT ÎN RETRAGERE- FRAGMENT DE ROMAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342727_a_344056]
-
dor Că-mi vine să ies în zbor Pe oriunde oi fi să caut Ce-am avut să am iar datul Cel promis când tu erai Gustul florilor de mai Mierea zborului din aripi Plin de dor și încins de patimi De azed anghel zamfir dan Referință Bibliografică: dor / Anghel Zamfir Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1767, Anul V, 02 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anghel Zamfir Dan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
DOR de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342825_a_344154]
-
cum scrie, să-și acorde șansa de a fi mistuit în universul contemplației din cuvânt măiestrit cu grijă de limba română, șlefuit și aurit cu iubiri, suspine și surâsuri trăite și transgresate în poezie pentru a consola sufletul încleștat de patimă, ori a-l urca în extazul vieții estetizate prin muzică aleasă și fericită de frumusețea clipelor scufundate în sărbătoarea vieții. Alcătuirea unor texte poartă rodul și al unor colaborări benefice cu Marian Stere și Daniela Doroftei, iar unele piese sunt
CORINA CHIRIAC ÎNTR-O ZI, MAI CURÂND SAU MAI TÂRZIU, CORABIA MUZICII TOT VENEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342814_a_344143]
-
În alte lumi din amplu Univers, Să fie sclav aceleiași consoarte. Că muza nu trădează îndrăgostitul, Dispusă e oricând la un favor, De-a zămisli împreună pe găsitul, De-a naște alți copii în viitor, Iar de-o iubești cu patimă și dor, De ea legat... vei fi nemuritor. 15-11-2015 Grafica este a bunului meu prieten Mihai Cătrună Referință Bibliografică: MUZA (SONET IX) / Nicolae Stancu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1780, Anul V, 15 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
MUZA (SONET IX) de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342855_a_344184]
-
în: Ediția nr. 2298 din 16 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Alunecă-n amurguri poteci strivite-n verde, Țepoasele tăceri zvâgnesc departe-n lacrimi, O undă se adapă și-n suflet se dezmierde, În umbrele mâhnirii prin pașii grei de patimi. A încolțit nomad un bob de grâu în stele. În pietrele de moară s-a macinat tot timpul Și cazne și ispite au sângerat prin vene, S-a dezlegat iubirea, blestem cu trup e-argintul. Închise porți și-au rupt
SONET VI de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/342896_a_344225]
-
naționalismului ca rotire creștină. Rațiunea de „a fi” a Românului este Ortodoxia în care stă și constă nemurirea Dacului. Dacul drag, erou, martir și frumos care, nu se îmbracă decât în aură și legendă. Mihail Eminescu a căutat frenetic cu patimă, cu patos, cu foc, cu ardere, temerar și sincer sensul și lumina vieții ortodoxe, a poporului său pentru a întrezări nu numai bucuria spirituală, dar și entuziasmul celebrilor daci-deschizători de suferințe în duh și de biruințe în har. Problema Bisericii
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (V) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342755_a_344084]