5,290 matches
-
masa de seară trebuie să fie luată cu minim 2 ore Înainte de culcare. Alimentele vor fi bine mestecate, În timpul mesei fiind păstrat un mediu liniștit și relaxant, fără stări stresante. Regimul de viață În fazele dureroase se aplică pe abdomen perne electrice sau sticle cu apă caldă, Învelite Într- un prosop umed. Se exclud clismele și laxativele tari care au acțiuni iritante. Sunt indicate medicamente antispastice (Limotil), antidiareice (Imodium) și laxative de volum care conțin metilceluloze. Laxativele de tipul Dulcolax (Bisacodyl
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
duși imediat la spital, cunoscând frecvența mare a deceselor, provocate prin pierderea masivă de lichide din corp. Regimul de viață În prima zi de diaree acută, cu dureri abdominale, bolnavul va sta obligatoriu În pat, punând pe abdomen sticle calde, pernă electrică sau comprese cu apă caldă sau alcool. Bune efecte au compresele cu apă și oțet, puse pe abdomen sau cataplasmele lombo-abdominale cu argilă (de 3 ori pe zi). De asemenea se fac băi calde de șezut (de 3 ori
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
orice evacuare provenită de la o navă, oricare ar fi cauza acesteia, conform definiției prevăzute la art. 2 din Convenția Marpol 73/78; 5. prin navă se înțelege orice construcție maritimă, indiferent de pavilion, inclusiv ambarcațiunile cu aripi portante, vehiculele cu pernă de aer, submersibilele, mijloacele plutitoare și platformele fixe sau plutitoare; 6. prin substanțe poluante se înțelege substanțele prevăzute în anexele I (Hidrocarburi) și II (Substanțe lichide nocive în vrac) la Convenția Marpol 73/78; 7. prin persoană juridică se înțelege
LEGE nr. 17 din 7 august 1990 (*republicată*) privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue şi al zonei economice exclusive ale României*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106811_a_108140]
-
în clasa 2461 (Fabricarea explozivilor). 297 Fabricarea mașinilor și aparatelor de uz casnic 2971 Fabricarea de mașini și aparate electrocasnice Frigidere și camere frigorifice de uz casnic, electrice. Mașini de spălat rufe și vase și uscătoare destinate uzului casnic, electrice. Perne și paturi electrice. Ventilatoare, capace de aerisire, exhaustoare de uz casnic. Alte aparate electrice de uz casnic (aspiratoare, dispozitive pentru înlăturarea gunoaielor menajere, mixere, aparate de bărbierit, uscătoare de păr, fiare de călcat, fierbătoare de cafea și prăjitoare de pâine
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
metafora lui centrală, ea reface empiric utopic, dilatat uruind podul peste Moldova, vuietul înfundat în viteză al șinelor clipește roșu-verde pe jumătate de kilometru, arcuiește linia de roșu, cauciucurile fîșîie ude culoarul rutier, lipitori de asfalt, vehiculul de astupat solul, perna de aer, perna magnetică, teleportare, telepatie, jocul pe limbi de ceas, pe continuum spațio-temporal, în transporturi doar orientarea să mai fie pe sol! Săcueni-Roman chenarul vast precum claritatea Baudelaire, în care două-trei rînduri de becuri colorate cu burți de ulițe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ea reface empiric utopic, dilatat uruind podul peste Moldova, vuietul înfundat în viteză al șinelor clipește roșu-verde pe jumătate de kilometru, arcuiește linia de roșu, cauciucurile fîșîie ude culoarul rutier, lipitori de asfalt, vehiculul de astupat solul, perna de aer, perna magnetică, teleportare, telepatie, jocul pe limbi de ceas, pe continuum spațio-temporal, în transporturi doar orientarea să mai fie pe sol! Săcueni-Roman chenarul vast precum claritatea Baudelaire, în care două-trei rînduri de becuri colorate cu burți de ulițe spre centru, anul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
omul imobil, baloturi de haine și fibre de mușchi încordate în frig, design actul de supraviețuire estetică la mobilier și cugete în dumbrăvile răcori, Semiramide a zis-o, eminescian, cizme, capul pe masă, tu cu pantofi, ți-ai făcut geaca pernă, macină memorie colectivă între pietrele literaturii, povestește tu ce, explică-i anume cum aranja Lăpușneanu capetele retezate pe masă, pînă la un logofăt, care era mai mare, apoi Țepeș, Brîncoveanu, Ștefan și celelalte, ce mai domni, cît de cruzi, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
a doua cobor, băiatul meu o fost la Băneasa pi timpu lu' Ceaușescu, o fost în Canada ospătar, o terminat dreptu' și-amu' îi la radiologie în anu' II, să se însoare, frumusețe di băiet! soțu' meu o vrut fată! perne, că eu nu le penesc, mama mea, cînd era, Dumnezău s-o ierte, ea le pené! de la pepene, c-am mîncat rece, ceai, auziți, nu-mi lipsește la țară, un pahar de ceai, da-l țineți la soare, puiu' mamii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
fiecare sală, inclusiv în maghiară! soba mereu alta, exponatul principal, agabaritică pe centrul e-ceva-în-neregulă-aici, prelungirea obiectului în timp fără prelungirea lui utilitatea, constantă muzeistică, foarfecă de tuns oile, suveică, tindeici, tehnicile să îmbraci, nu să cuprinzi corpul astral, fețe de pernă maghiare, fețe de pernă Tîrnave, fețe de pernă Valea Gurghiului, merindar, avangarda calcă puntea dintre folclor și biserică, șerpar de Valea Mureșului, șerpar de Tîrnave, pieptar femeiesc, pieptar, glugă, suman sărăduit de Valea Gurghiului, marca "Unitatea și continuitatea portului popular
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
maghiară! soba mereu alta, exponatul principal, agabaritică pe centrul e-ceva-în-neregulă-aici, prelungirea obiectului în timp fără prelungirea lui utilitatea, constantă muzeistică, foarfecă de tuns oile, suveică, tindeici, tehnicile să îmbraci, nu să cuprinzi corpul astral, fețe de pernă maghiare, fețe de pernă Tîrnave, fețe de pernă Valea Gurghiului, merindar, avangarda calcă puntea dintre folclor și biserică, șerpar de Valea Mureșului, șerpar de Tîrnave, pieptar femeiesc, pieptar, glugă, suman sărăduit de Valea Gurghiului, marca "Unitatea și continuitatea portului popular", marca CFR, femeile dace
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
exponatul principal, agabaritică pe centrul e-ceva-în-neregulă-aici, prelungirea obiectului în timp fără prelungirea lui utilitatea, constantă muzeistică, foarfecă de tuns oile, suveică, tindeici, tehnicile să îmbraci, nu să cuprinzi corpul astral, fețe de pernă maghiare, fețe de pernă Tîrnave, fețe de pernă Valea Gurghiului, merindar, avangarda calcă puntea dintre folclor și biserică, șerpar de Valea Mureșului, șerpar de Tîrnave, pieptar femeiesc, pieptar, glugă, suman sărăduit de Valea Gurghiului, marca "Unitatea și continuitatea portului popular", marca CFR, femeile dace poartă cămașa încrețită la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
tradițiile regiunii respective. Familiile sărace puteau avea doar o masă joasă și cîteva laițe; membrii lor dormeau pe covoare puse direct pe dușumea. Vecinii lor mai bogați aveau paturi, mese și cufere obișnuite. Casele erau, de asemenea, împodobite cu covoare, perne și broderii făcute de femei. Condițiile, chiar și cele ale celor mai avuți, erau primitive cel puțin în funcție de standardele occidentale. Scriind în anii '20, un observator descrie astfel o gospodărie relativ prosperă: În satul Capari, lîngă Bitolj, am găsit o
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
căci aceste fîșii înguste de pămînt erau copiii lui, pe care îi creștea cu atîta trudă și grijă. Pămîntul era tovarășul și prietenul lui, întrucît lui își împărtășea gîndurile și visurile în nopțile înstelate de vară, cu o manta drept pernă și roua drept pătură. Pămîntul însemna pentru țăran mai mult decît banii în bancă; el însemna mai mult decît mîncarea de pe masă; era însăși viața.24 Am văzut în secțiunile anterioare cum atitudinea față de pămînt a afectat opiniile politice și
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
reprezentant al aristocrației romane, senatorul Teofilact. Din unirea lor se naște un fiu natural care va deveni Papă în 931 sub numele de Ioan XI (predecesorul său loan X fiind aruncat ceva mai devreme în închisoare și sufocat cu o pernă), al cărui fiu, Ioan XII, va ocupa și el Sfîntul Scaun din 935 pînă în 964. Trebuie așteptată intervenția împăraților ottonieni în treburile Bisericii pentru a regăsi în fruntea creștinătății pontifi mai demni, chiar și cu riscul de a fi
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
viață. Moșu' Vasile era slab ca un schelet, ochii erau în două enorme găuri scobite drept sub frunte și nasul era subțire, atît de subțire că ai fi putut să te tai în el. La moșu' Vasile, o mămăliguță, dintre perne scoasă, caldă încă, ne făcea cu ochiul. Noi nu gîndeam că va mînca și moșu' Vasile, credeam că el este deja sătul, deși din mica bilă de aur nu lipsea nici o fărîmă. Mîncam încet și moșul ne privea, ofta și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
împart pe Domenique al meu cu Domenique al meu? Nu înțeleg. Păi, Domenique din tinerețe s-a transformat în Domenique al meu, mi-a spus-o babalawo... Continuă. Duhul rău mă bîntuia nopțile, cînd simțeam că sîngele fiebre și mușcam perna plină de lacrimi... Sfînta Ochun m-a ocrotit și ghidat, însă... Iese din birou și eu rămîn uluit de ce oameni naște Africa. Acești oameni care își acceptă resemnați soarta. Cînd revine, o întreb neutru. Aș putea să-l întîlnesc pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
vară și iarnă, când se țineau și multe iarmaroace ; Sfântul Dumitru, cu alesul oilor ; Sfinții Voevozi, cu hramul multor biserici de pe Valea Racovei ; Sfântul Neculai, când părinții ne făceau anumite surprize ce ne produceau mari bucurii prin găsirea lor sub pernă. Nu am amintit aici despre produsele ce mi se pare specifice zonei noastre, ca : Sărbușca, Covașa, Chisălița, Mălaiul, Alivanca, și poate în mai multe părți, pasca. Am menționat aceste frumoase datini, unele vechi de nu se știe când, altele de la
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
cânepă, țesuți în război de însăși mireasa sau de mama acesteia, patru valuri de pânză, de regulă cu fir de bumbac în bătătură pe urzeală de cânepă, patru cămăși, zece chindeauă de cânepă, zece fețe de masă, zece fețe de pernă, un strai. Plus de astea, pe ladă trebuiau puse la vedere trei fețe de masă țesute cu arnici, două fețe de masă din lână, un covor lung de culme ce se punea în casele din lemn, zece kilograme de lână
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
va păstra până la moarte, pentru a se așterne pe patul pe care va fi așezat primul care va părăsi lumea dintre cei doi soți, actualii mire sau mireasă. Peste toate acestea, lada de zestre mai era vârfuită de patru - șase perne umplute cu lână sau cu fulgi de gâscă. Socrii, mic și mare, stabileau de comun acord lista invitaților, care în zilele de joi și vineri urmau a fi chemați personal la ospăț de doi reprezentanți, unul din partea mirelui, celălat din partea
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
așa mai departe. Cînd se va ridica vaca, fata va ști câți ani trebuie să aștepte până la măritiș. -Când preotul trece cu crucea în ajunul Bobotezei, fata care reușește să fure un fir de busuioc din mătăuzul acestuia, pune sub pernă firul furat, înfășurat în brâul pe care-l poartă de obicei și rostește următoarea vrajă: Brâu, brâulețul meu, Eu te fac lac, colac Și te pui noaptea sub cap; Iar tu încă să-mi aduci Pe cine o fi să
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
că nu mai vii Când credeam în cea dântâi. Și nu-nțelegeam că toate Sunt doar triste jucării ! Moș-Crăciun-Din-Vremuri-Bune, Lasă-n cale traista plină De smochine și alune ! Însenină-mi gândul rău. Și cu fața ta blajină, Alb, răsari din perne moi. Calcă-ncet, nimic nu spune. Strânge-mă la pieptul tău. Și să plângem amândoi, Moș-Crăciune ! Al. O. Teodoreanu-Păstorel 1. Crăciunul Cântau colinda până-n zori Străbunii noștri buni, Moșneag era și-n vremea lor Bătrânul Moș Crăciun ! Dintotdeauna, Crăciun la
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
apărut din cealaltă parte un ficior, cu cioareci subțiri strânși pe el de mai că i se vedeau bucile, și numai ce-o prinse pe fătuță și începu s-o smotocească, și s-o arunce în sus ca pe o pernă și ea-i cădea oblu-n brațe și minteni i se smulgea și fugea ni încolo, ni încoace, și el după ea și iar o prindea și iar o arunca, de te apuca mila de biata de ea, că era
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
privește, v-ați făcut datoria pe pământ, v-ați crescut doi bujori pentru care ați depus eforturi valoroase, i-ați crescut numai dumneavoastră știți și Dumnezeu cât de greu, acum aveți nevoie de liniște și de a pune capul pe pernă, dvs. și copiii, fără probleme. Mie îmi este foarte rău. Nu știu de voi mai putea scrie, vă mai trimit cu dragoste poezii și cântece, și de vă ajută Dumnezeu să mai puteți scrie, - scrieți pe adresa Geta Manta, asistent
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
la familiile din sat: cămăși de noapte pentru bărbați, cu floricele, bluzițe pentru fete și femei, ii țărănești pentru fetele de școală numai în flori, în special trandafiri, carpete de perete în cele mai frumoase flori și culori, fețe de pernă, fețe de masă cusute și croșetate, cearceafuri de pat și de plapumă cu tot felul de bagadele, scrie doamna Adriana. Știam să dărăcesc in, cânepă, lână la darac, deci nu era ceva să- mi placă și să nu fac, și
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
bucurat ca o mare binefacere, mai ales că învățam să lucrez tot ce vedeam, și totul cu câtă plăcere le făceam! Făceam curățenie în casă, puneam cearceafuri de in țesute la război, culegeam pelin, flori de salcâm și puneam sub pernă și pe paturi, era permanent un aer curat și miros plăcut de nu-ți venea să ieși din odaie. Eu doamna Ana din suflet vă trimit un guleraș croșetat de mânuța mea, din papiotă, să-l puneți la bluzița roșie
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]