60,135 matches
-
e doar o farsă, dar nimeni nu pare să glu mească prin jur. Nimeni nu e prin jur. Mă întorc în dis cotecă, îl iau pe Mufid și pe vărul meu cam gras căruia i se zice - firește - Grasu’, și pornim cu o Dacie Supe r nova de culoare vișiniu-închis, până la singurul spital din oraș, adică șapte kilometri și jumătate. În mașină e frig și tăcere, iar de pe bancheta din spate privesc drumul luminat doar de farurile chioare. Întuneric. La o
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
spate privesc drumul luminat doar de farurile chioare. Întuneric. La o sută la oră, văd dungile intermitente de pe mijlocul drumului și le simt ca pe niște șerpi care-mi lasă pete prin suflet și-mi ridică părul de pe mâini. Mufid pornește radioul și-mi spune că am ajuns. Nasul lui ca ciocul unui pelican vrea să mă înveselească și să-mi dea speranță. Coborâm. Aș vrea să nu urc dealul din fața mea. Ninge, iar mirosul îngrozitor de viu al tinerei bipede blonde
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
La morgă? Ne privește cu atenție pe amândoi pentru câteva clipe și zice Da, a fost adus acum trei ore. Puteți merge. Morga e o coșmelie de câțiva metri pătrați, din cărămidă, cu o ușă de fier dată de perete. Pornesc înspre fundul curții spitalului pe o alee șerpuind pe lângă urgențe, cămine, iar mai apoi un lanț de clădiri la capătul căruia se află maternitatea: locul unde se naște viața. La doar câțiva pași mai încolo, dinăuntrul morgii răzbat luminițe pâlpâind
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
văzut-o scuzându-se pentru a se duce la toaletă, fără a mă putea desprinde din scaunul meu, urându mă pentru lipsa de curaj. A venit însă și ziua în care curiozitatea a înfrânt rușinea și, când am văzut-o pornind către budă, am țâșnit la rândul meu, atât de puțin credibil, încât educatoarea a mustăcit amuzată de evidenta mea preferință feminină. Sau așa mi s-a părut mie. Mi-am înghițit ru șinea și am ieșit din clasă, având grijă
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
mă ia amețeala imediat, de parcă mi-aș fi băut și mințile, și sufletul azi-noapte. Calc pe un ștecher uitat cu colții în sus, îl înjur în gând, apoi cu voce tare. Deschid ușa. Mirosul de scorțișoară mă lovește în plin. Pornesc spre baie șchiopătând, de la ștecher, și cocoșat, de la starea mea naturală de dimineață. Aproape că nu-mi doresc să fiu în pielea mea. Ajung în dreptul ușii de la bucătărie: părinții și fratele meu stau la masă Și mănâncă orez cu lapte
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
a trebuit să alerg foarte mult, în câteva secunde am simțit cum îmi dispare pământul de sub picioare. Am ajuns la vreo șapte sute de metri, n-am mai avut răbdare și i-am zis pilotului să-mi arate ce știe. A pornit cu niște acrobații ușoare: inima s-a pornit să-mi bubuie și prin tot corpul a început să îmi circule o energie pe care nu prea știu cum să o descriu. Cred că extaz e un cuvânt potrivit. I-am
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
secunde am simțit cum îmi dispare pământul de sub picioare. Am ajuns la vreo șapte sute de metri, n-am mai avut răbdare și i-am zis pilotului să-mi arate ce știe. A pornit cu niște acrobații ușoare: inima s-a pornit să-mi bubuie și prin tot corpul a început să îmi circule o energie pe care nu prea știu cum să o descriu. Cred că extaz e un cuvânt potrivit. I-am spus că vreau mai mult, mai repede, mai
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
picior pe altul. Întotdeauna s-a bucurat când am venit să-i vizitez pentru că i am lăudat mereu felul cum conduce. De data asta îmi pare însă exagerat de agitat. Bună ziua, domnule Farcaș, cum e treaba? Să trăiți, merge bine. Pornim? întreb. Da, numai o clipă, trebuie să folosesc toaleta. Dacă nu vă supărați, zice. Ana Marian O ieri spre dimineață Îmi place mult în 74. Au scaunele înăltuțe, așa că stau ghebos cu barba priponită-n bar și-mi fac ple
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
74, în două ore am făcut KO tot grupul de cheflii, că io îs din Suceava și noi ținem la băutură (în afară de frate-miu). Faza aiurea e că de fiecare dată când se îmbată ăia, mie parcă de-abia îmi pornesc motoarele, așa că am rămas singur și năuc de cap un pic, încercând să mai iau de undeva un vinuț, ceva. Și atunci mă pâsâie ăștia. Îs vreo patru și arată toți ca niște parizeruri și se hlizesc la mine că
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
plăcut. — Nu sunt sigură de nimic. — Să ne înțelegem: eu doar te acopăr? Atât am de făcut? — Da. Poftim anii. Poftim vinul. Stai să iau o înghițitură. Poftim și pâinea. — Ești nebună. — Bine că nu sunt surdă. Hai să mergem. Pornim spre faleză. Toamna marea e mai agitată, dar mai frumoasă. Plaja e pustie, iar pescărușii nu fac atâta gălăgie. Scot din ghiozdan lopata și încep să sap. În cincizeci de minute, sap o groapă de un metru jumate. Intru în
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
o părăsesc pentru cine știe ce locuință boemă (sper) din și mai boe mul București. Poate pare o ne bunie, dar mi se pare orașul ideal pentru un tânăr pensionar ca mine. 11.10. Bun, am coborât, las baga jele în portbagaj, pornesc motorul, ajung rapid la primărie, par chez în spate, de aici mai am de mers maximum 5 minute. 11.23. Da, îmi place să ajung un pic mai devreme în locul în care voi lucra, mă fami liarizez cu zona. În fața
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
pacea și sunt una cu tot. Respir în fiecare om, mă legăn în vânt ca frunzele copacilor. E timpul, îmi spune o voce interioară, și deschid ochii. Femeia se îndreaptă spre banca pe care mă aflu. Mă ridic ușor și pornesc spre ea. Ne despart aproape trei sute de metri. E frumoasă, constat, cu părul lung și șaten, minionă, un corp zvelt de dansatoare, deși știu bine că nu e dansatoare. Mi-aș putea petrece tot restul vieții cu o astfel de
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
zi. Cu sfială, zic: Aș mânca ceva dulce. Tu nu? Dă din cap că ba da. Fuge să o întrebe pe Anica, mama lui, dacă poate să meargă cu mine să ne luăm ceva dulce. Ne luăm de mână și pornim spre magazinul din colț. Nu și-a luat decât un corn, un Tedi și o ciocolată caldă la plic. L-am întrebat dacă mai vrea ceva. Nu. Ajunge. Ne-am mân cat cornurile pe banca din curte, am râs opintin
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
vreme. Apoi din nou tăcere. Îmi plăcea. Era o tăcere con fortabilă. Muzica era perfectă pentru starea mea. O moleșeală plăcută m-a cuprins încet. Am tresărit la auzul soneriei telefonului. Era Tudor. Voia să știe unde sunt, dacă am pornit. I-am spus că în cel mult două ore voi ajunge acasă. Și iarăși tăcere. Simțeam nevoia să aflu mai multe despre străinul de lângă mine. Dar nu îndrăzneam să-l mai întreb nimic. Ceva mă oprea. Simpla lui prezență mă
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
fi folosit. M-am smucit și am coborât repede, fără o vorbă, după care am trântit portiera cu toată forța. Mi-ar fi plăcut să văd geamul făcându-se țăndări, dar a rămas intact, iar mașina a demarat încet. Am pornit spre apartamentul surorii mele, la două blocuri distanță de al nostru. Știam foarte bine că nu puteam să dau ochii cu Tudor în halul în care eram. Aveam ne voie de câteva minute să-mi revin, de-o cafea și-
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
întuneric, prea obosiți să vorbim. În de părtare, o lu mină stin ghe ră se căznea să răzbată prin noapte. Când am sosit în București, după zece jumate, nu mai aveam cum să prindem nici o mașină și a trebuit să pornim spre acasă pe jos. În oraș se desfășura un exercițiu de camuflaj. Am cotit spre Buzești. Simțind mirosul de carne, câțiva câini s-au luat după noi lătrând cu obidă. Am rupt-o la fugă pe străzile înguste și la
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
să mă pocnesc peste gură și să sar dracului afară din lift când mi-am dat seama ce zisesem. M a sărutat. Cu limba. Și apoi mi-a pus mâna pe genunchi, mi i-a depărtat, iar degetele lui au pornit încet în sus, până a ajuns la chiloți. Paralizasem. De spaimă și plăcere. — Doar nu ți-e frică de mine. — Mmmm. Îmmm. Nu. Mi-a dat chiloții la o parte și m-a penetrat cu un deget. M-a chemat
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
strâns în mână bluza galbenă cu căpșuni. N-am mai purtat-o de mult. Știu, sunt copilă câteodată. Ies din bloc și mă lovește o căldură ascuțită. Nu e nimeni pe stradă, sirena se mai aude încă, dar din ce în ce mai încet. Pornesc fără țintă - nu știu și nu vreau să știu încotro. Și n-ajung departe, nici n-aveam cum s-ajung mai departe de geamul tău. Un milion de gânduri care-au stat la coadă până acum dau, pur și simplu
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
m-am întors și nu am mai avut cui da înghețata, mâna mi s-a înfuriat așa de tare că mi-a tuflit ciocolata cu vanilie pe față. Nu înțelegeam. Membrele mi se mișcau deodată singure. Nevoia de a mă porni după înghețată fusese absolut irezistibilă. După ce-am pățit-o a doua și a treia oară în aceeași zi m-am speriat. Am fugit acasă. Nevastă-mea a făcut o criză și mi-a vorbit urât: cuiva îi cumpărasem un
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
nu trece nimic pe aici. Doar zăpadă, Doamne ce ninge, nimic nu mai mișcă. Unde-or fi toți? La pe tre ceri, unde să fie, e 11.50. Michael, honey, sosesc, nu te mișca de acolo, ajung într-o clipită. Pornesc pe jos, n-am de ales, nu-l chem pe el cu mașina, nu pot să-l iau de la petrecere tocmai acum, doar și-a pregătit atâta toasturile alea scânteietoare, e seara lui. În fond, sunt doar cinci mi nute
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
facem o adevărată analiză gramaticală sau stilistică și pe care se pare că toți autorii de manuale au uitat-o. Și pentru că am ajuns la autori de manuale și la editorii lor, să ne oprim puțin și la ei: Și pornesc cu o Întrebare: De la cine și când ați Învățat, stimați colegi, să Încâlciți În așa hal un manual ca să ajungă la vorba lui Creangă!? Oare nu vă mai aduceți aminte de educatorii voștri, care se zvârcolesc acolo unde sunt, văzând
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
lăsați noaptea să treacă peste ele spun bătrânii) și apoi selectați și luați ce este bun. Eu cred că așa, și numai așa, poate evolua pozitiv o societate și un neam. Vă veți Întreba, și pe bună dreptate, de unde am pornit. Am să vă spun la fel de simplu ca și până acum. De la un exemplu: urmăream Într-o seară emisiunea domnului Marius Tucă, emisiune la care era invitat domnul Paler. Emisiunea a Început promițător, până la intervenția domnului Cosmin Gușă, secretar PSD și
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
sau credeți că v-au murit lăudătorii? Și Încă ceva: nu mai stropiți cu otravă pe cei mai buni ca voi, pentru că o să vă otrăviți singuri sau, mai pe românește, o să muriți de ciudă, ca pițigoiul. Și acum s-o pornim la drum cu exemple practice, așa cum am făcut-o și-n capitolele precedente. Pentru că se declară televiziune națională (să Înțelegem că este În slujba națiunii?), vom Începe de aici. Așa, deci: televiziune În slujba națiunii. În slujba cărei națiuni, vă
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
moderatorul cu gura. Și l-au spurcat În așa hal pe domnul Paller, că altul de-ar fi fost ar fi Împuns fuga. În final cel ce a salvat cât de cât emisiunea a fost domnul Paller, moderatorul fiind prea pornit ca să-și dea seama că tocmai pentru asta era acolo el și nu invitatul. Cum să-și permită acesta, nu-i așa, să jignească pe colegul său de breaslă și proaspăt ridicat pe Înalte trepte politice fără să fie pedepsit
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
o legislație corectă și aplicabilă În toate sectoarele vieții sociale, s-ar cerne toate gunoaiele și ar rămâne oamenii modești, buni specialiști În domeniul lor de activitate. Ar fi ceva, nu credeți?! Afirmațiile mele sunt dure, dar adevărate. Și, să pornim ca de obicei cu exemple, ca să nu fiu acuzată vreodată că nu știu ce spun. Pentru plimbările celor peste 500 de parlamentari, și spun plimbări și nu deplasări În interesul țării, pentru că asta sunt, plimbări În interes personal, mascate de diferite necesități
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]