5,162 matches
-
exaltare patriotică emise de manualele de istorie din ultima fază a național-comunismului, discursul conservatorist al vechii gărzi istoriografice păstrează retorica tradițională a unității chiar și în răspărul direcției oficiale stabilitate de autoritățile statale. În contrast, direcția reflexivă-europenistă cât și cea postmodernă îmbrățișează apelul la diversitate lansat de programa școlară. O atenție specială este acordată nu atât "instinctului de unitate" al românilor după rețeta tradițională -, cât mai ales diversității etnice și culturale existente pe teritoriul românesc. Pedagogia bărnuțiană a xenofobiei de la sfârșitul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
istoriei eroizante, I. Scurtu et al. (1999) celebrează pe militarii români care, sacrificându-se pe altarul independenței naționale, "s-au acoperit de glorie la Plevna, Rahova, Smârdan, Vidin", în cadrul "războiului româno-ruso-turc din 1877- 1878" (p. 60). În contrast total, direcția postmodernă inaugurată în tradiția pedagogiei istoriei românești de manualul coordonat de S. Mitu (1999) iluminează nu euforia sacrificială ci tragedia umană a luptei în urma cărora statul român și-a dobândit independența: "românii vor fi foarte mândri de această contribuție militară [la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lunga carieră de jumătate de secol. În locul ei este repusă în drepturile sale tradiționale formula "î.Hr./d.Hr.". Religia creștină, Biserica (Ortodoxă dar și cea Unită), credința răsăriteană, sunt teme ce apar recursiv și în celelalte direcții discursive (reflexivă, respectiv postmodernă) ocazionate de pluralizarea manualelor. N. Dumitrescu et al. (1999) include creștinismul ca element fundamental al "sintezei spirituale", ca dimensiune integrantă a "sintezei românești" (p. 11). Iar manualul redactat de S. Brezeanu et al. (2000) menționează "vechimea creștinismului la români" (p.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
apodictic (care fixa, fără a lăsa nici cea mai mică marjă de eroare, adevărurile perene și certitudinile peremptorii ale neamului românesc) către un regim interpretativ caracterizat de post-factualitate, reflexivitate istoriografică și chiar relativism cognitiv. Aceasta este simptomatica epistemică a vremurilor postmoderne, în care noțiuni fundamentale precum adevăr, fapt, obiectivitate și certitudine au fost discreditate. Deprivați de aceste reazăme epistemice, subiecții timpurilor postmoderne sunt forțați "să învețe să trăiască într-o societate post-factuală" (Manjoo, 2008). Trecutul nu scapă acestei relativizări. Fapte istorice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
către un regim interpretativ caracterizat de post-factualitate, reflexivitate istoriografică și chiar relativism cognitiv. Aceasta este simptomatica epistemică a vremurilor postmoderne, în care noțiuni fundamentale precum adevăr, fapt, obiectivitate și certitudine au fost discreditate. Deprivați de aceste reazăme epistemice, subiecții timpurilor postmoderne sunt forțați "să învețe să trăiască într-o societate post-factuală" (Manjoo, 2008). Trecutul nu scapă acestei relativizări. Fapte istorice considerate anterior bătute în cuie o dată pentru totdeauna sunt retrogradate la statutul de interpretări intersubiective. Instituit înainte vreme ca temelia inamovibilă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sunt acum tratate din noua paradigmă deconstructivistă ca mituri istorice. După cum am avut ocazia să evidențiem adineauri, cadrele rigide ale educației dogmatice sunt sparte prin incitații reflexive. În locul injuncțiunilor tradiționale care îmboldeau elevii la învățarea pe de rost, subiecții educației postmoderne sunt invitați la exerciții reflexive. "Să reflectăm" iar locul repudiatului "DE REȚINUT". De la revelații oraculare la scepticism profetic. În strânsă corelație cu tranziția de la un factualism dogmatic de tipul apodictic la un regim reflexiv de interpretare relativă a trecutului avem
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ce se închină acelui "idol cronologic" contestat de F. Simiard. Are loc o prăbușire a temporalității, așa cum e înțeleasă ea în mod convențional, ca o succesiune de evenimente ordonate cronologic. Odată cu renegarea periodizării clasice, simțul istoric românesc pășește în condiția postmodernă. Drept consecință, istoria devenită deșirată din punct de vedere cronologic își pierde din funcțiile de legitimare politică pe care le-a îndeplinit de-a lungul timpului. Simplificând lucrurile, liniaritatea cronologică sugerează teleologie (un țel final al istoriei), care se pretează
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
un țel final al istoriei), care se pretează unei prelucrări ideologice al cărui rezultat este ideea de destin istoric. Însă o astfel de filosofie teleologică a istoriei, impregnată de o eshatologie politică, nu mai este posibilă în condițiile unei înțelegeri postmoderne a temporalității și a unei organizări non-cronologice a istoriei. De la loialism național exclusivist la solidaritate umanitară și cosmopolitism. Toate aceste tranziții se repercutează și pe planul concepției identitare. Dacă înainte sarcina identitară a educației istorice era să asigure loialismul național
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
revizuită. În primul rând, prin introducerea manualelor alternative începând cu anul școlar 1997-1998, care au pulverizat discursul monofonic, în locul acestuia instalându-se polifonia discursivă în cadrul căreia se făceau auzite atât voci conservatoare și naționaliste, cât și voci reflexive sau chiar postmoderne. Conștiința istorică promovată de manualele școlare de istorie a fost ulterior dislocată din matca sa tradițională a statului-națiune și a ideologiei naționaliste începând cu 2004, când programele școlare de istorie elaborate de autoritățile statale au dizolvat practic cadrele naționale ale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Gustave Herve's Transition from Socialism to National Socialism: Another Example of French Fascism? Journal of Contemporary History, 36(1), 5-39. Löwy, M. (1976). Marxists and the national question. New Left Review, I/96, 81-100. Lyotard, J.-F. (1993). Condiția postmodernă: raport asupra cunoașterii. București: Editura Babel. Maier, C.S. (1988). The Unmasterable Past: History, Holocaust, and German National Identity. Cambridge, MA: Harvard University Press. Manjoo, F. (2008). True Enough: Learning to Live in a Post-Fact Society. Hoboken, NJ: John Wiley & Sons
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Naționalism și modernism. Un studiu critic al teoriilor recente cu privire la națiune și naționalism. Chișinău: Epigraf. Sommer, D. (1989). Foundational Fictions: When History Was Romance in Latin America. Salmagundi, 82/83, 111-141. Southgate, B. (2001). History: What & Why? Ancient, Modern, and Postmodern Perspectives. Ediția a doua. Londra și New York: Routledge. Soysal, Y.N. și Strang, D. (1989). Construction of the First Mass Education Systems in Nineteenth-Century Europe. Sociology of Education, 62(4), 277-288. Stalin, J.V. (1913). Marxism and the National Question. Disponibil
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fi aceea de a identifica, inclusiv prin aplicarea modelului integrat al analizei ideologice, modul în care procesul cunoașterii din societatea contemporană ar putea fi astfel canalizat încât să fie în acord cu cerințele menținerii identității în condițiile acestui veritabil 'fragmentarium' postmodern. Întrebări și exerciții: * Explicați modul în care realitatea socială poate fi înțeleasă ca proiecție ideologică. * Explicați modul în care ideologia oferă condițiile necesare pentru comprehensiunea realității sociale de către membrii unei colectivități organizate. * Ce înseamnă cunoaștere socială în epoca noastră? Capitolul
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
au mai apărut (selectiv): • Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga, Valică Mihuleac • Apărarea Europei, Raoul Girardet (coord.) • Cetatea lui Platon, Sorin Bocancea • Cetatea sub blocada ideii, Viorel Cernica • Dilthey sau despre păcatul originar al filozofiei, Radu Gabriel Pârvu • Discursul filosofic postmodern, Camelia Grădinaru • Discursul puterii, Constantin Sălăvăstru • Estetică pragmatista. Artă în stare vie, Richard M. Shusterman • Filosofia artei, Florence Begel • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Înțelegerea filosofiei, Yves Cattin • Introducere în filosofia minții, Teodor Negru
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
o dată, un termen deschis interpretării. Forma fragmentară a textului acestui volum, compus din articole ordonate alfabetic, este contrabalansată de fluiditatea multidirecțională a referințelor, care se completează reciproc, imitând proprietățile hypertextului, formă pe care unii o pot asocia cu realitatea virtuală postmodernă, iar alții o pot considera expresia rețelelor fără frontiere ale globalizării post-postmoderne. Se poate spune că structura acestui volum este în bună măsură similară cu aceea a unui roman experimental al scriitorului britanic B.S. Johnson, The Unfortunates (1969). "Nefericiții" ar
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
în căutarea paradisului, pentru ca apoi să scrie poemul satiric "The Sot-Weed Factor" (negustorul de tutun), ce descrie ... infernul american. Poemul a servit de inspirație lui John Barth pentru romanul său, ce poartă același nume, Negustorul de tutun (1960), o parodie postmodernă a narațiunilor ce ilustrează excepționalismul american. În Europa, cu câteva secole după epoca nefericitelor aventuri ale neguțătorului de tutun, un mare cârmaci sovietic devine teoretician al excepționalismului american, promovând public conceptul, cu un înțeles oarecum special. În 1929, Stalin vorbește
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
elemente de continuitate între cultura europeană și cea americană. Hodgson avertizează asupra pericolului auto-măgulirii și al credinței în misiunea divină a Orașului de pe colină (vezi CITY ON A HILL) în cartea sa, The Myth of American Exceptionalism. AMERICAN IDENTITY Epoca postmodernă a proclamat neîncrederea în marile narațiuni, teorii totalizatoare ce explică lumea în termeni stabili și categorici. O astfel de narațiune esențialistă este și cea a excepționalismului american (vezi AMERICAN EXCEPTIONALISM). Această construcție ideologică a definit identitatea americană până la o dată foarte
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
mai ilustrativ, ale mecanismelor a ceea ce Benedict Anderson numește comunități imaginate în cartea sa cu același nume. Construcțiile teoretice referitoare la SUA sunt uneori idiosincratice și foarte excentrice, precum cele ale unui remarcabil alien ce vede identitatea americană prin lentile postmoderne, Jean Baudrillard. Dacă citezi, fără un context larg (și uneori, chiar dacă descrii un context larg), și nu interpretezi într-un sens foarte, foarte metaforic, remarcile unui sociolog (Baudrillard având, printre altele, și pregătire de sociolog), câteva din observațiile lui asupra
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
postmodernism) din perspectivele unui american cosmopolit al zilelor noastre. Auster dramatizează aspecte importante ale construcției realității și ale mercantilizării artei, în care consumatorul de ficțiuni impune autorului reciclarea parodică a celor mai populare genuri, pe de o parte, iar autorul postmodern acceptă provocarea, parodiind și problematizând la rîndul lui rolurile cititorilor și autorului. "Închipuie-ți cum ar fi spus povești Raymond Chandler dacă ar fi petrecut prea mult timp citind critică literară contemporană", scrie Ted Gioia într-o recenzie a trilogiei
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
cât și soția acestuia, pe lângă cel ce încearcă să îl omoare după ieșirea din închisoare, pe lângă scriitorul cu mai multe identități artistice devenit detectiv, sub numele lui Paul Auster, își pierd identitățile într-un oraș de sticlă ce pare versiunea postmodernă a Turnului Babel. Quinn își luase rolul atât de mult în serios, încât stătuse câteva luni de zile pe stradă, pentru a urmări locuința clientului său, în așteptarea potențialului ucigaș. Când se întoarce acasă toamna, realizează că apartamentul în care
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
însuși este în camera încuiată, filozofând despre limbaj, realitate și ficțiune, identitate, în orașul de sticlă bântuit de fantomele postmodernismului, și că a aruncat cheia pe fereastra înaltei clădiri new-yorkeze în care locuiește, în speranța că un cititor mai puțin postmodern va ști să o folosească. AXIS OF EVIL În ianuarie 2002, președintele George W. Bush lansa sintagma Axa Răului pentru a desemna țări precum Irak-ul lui Saddam Hussein, Iranul și Coreea de Nord. Acestea erau acuzate de legături cu terorismul internațional
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
făcut să se bucure de actul lecturii. În acest sens, fascinația pe care o exercită asupra lui Barth probabil cea mai de succes povestitoare a tuturor timpurilor, Șeherezada, este un fapt foarte relevant pentru evaluarea operei priceputului turnător de gogoși postmoderne. În Literatura înnoirii, Barth găsește soluția împotriva epuizării: reciclarea formelor tradiționale prin recurs la pastișă, parodie, abordare metaficțională. El condimentează urzeala narativă cu suspense, migălind la un covoraș magic postmodern pe care, precum Șeherezada care îl ține treaz și interesat
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
fapt foarte relevant pentru evaluarea operei priceputului turnător de gogoși postmoderne. În Literatura înnoirii, Barth găsește soluția împotriva epuizării: reciclarea formelor tradiționale prin recurs la pastișă, parodie, abordare metaficțională. El condimentează urzeala narativă cu suspense, migălind la un covoraș magic postmodern pe care, precum Șeherezada care îl ține treaz și interesat pe unul dintre cei mai importanți ucigași în serie din literatura universală timp de 1001 nopți, autorul postmodern trebuie să îl țeasă pentru cititorul avid de povești. În anii cincizeci
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
metaficțională. El condimentează urzeala narativă cu suspense, migălind la un covoraș magic postmodern pe care, precum Șeherezada care îl ține treaz și interesat pe unul dintre cei mai importanți ucigași în serie din literatura universală timp de 1001 nopți, autorul postmodern trebuie să îl țeasă pentru cititorul avid de povești. În anii cincizeci, pe când existențialismul avea impact în cercuri intelectuale americane, Barth se lansase cu romane considerate existențialiste (The Floating Opera, 1956, și The End of the Road, 1958), dar care
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
cu romane considerate existențialiste (The Floating Opera, 1956, și The End of the Road, 1958), dar care sunt mai degrabă abordări parodice a ceea ce el numea literatură premodernistă, precum și ale filozofiei existențialiste. Ficțiunile care l-au consacrat printre protagoniștii paradigmei postmoderne au apărut în anii șaizeci (romanele The Sot-Weed Factor, 1960, și Giles Goat- Boy, 1966, precum și celebra culegere de povestiri Lost in the Funhouse, 1968). The Sot-Weed Factor (literal, neguțătorul de tutun, dar un titlu inspirat este cel al traducerii
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
feminin înaintea lor în America sau în lume. Este, fără îndoială, un geniu în cultivarea publicității și în manipularea presei, elemente esențiale în promovarea unei figuri iconice într-o cultură precum cea americană actuală. "Icoana laică" fabricată de industriile culturale postmoderne simulează și parodiază în același timp stereotipurile feminității, afirmă A. Ciugureanu, într-un demers tipic al actualei paradigme culturale (Ciugureanu: 141). Plecată din Bay City, Michigan, unde se născuse și studiase dansul, Madonna ajunge la 19 ani în New York, cu
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]