4,025 matches
-
Cu prilejul aniversării morții lui Eminescu, de o amintire atât de tragică, dorim a demonstra că politica păcătoasă din trecut în zadar a pus față în față, ca vrăjmașe, două popoare, între cari viclenia politică a voit să sape o prăpastie de ură. Parcă răsună cu bucurie corul minunat al celor două popoare: la melodia melancolică a doinelor răspunde ecoul străbun al baladelor săcuiești, rotunjoara cuvântului maghiar cu iubire se îmbrățișează cu iedera proaspătă a limbii române. Și atât aici cât
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
medii homosexuale ale Vienei. Dacă ținem seama însă cât de mult depășeau exigențele față de sine ale lui Wittgenstein ceea ce stă în puterea unei ființe omenești, nu vom avea nevoie să acceptăm o asemenea presupunere pentru a-i înțelege disperarea. Acea prăpastie dintre aspirație și modul cum se vedea pe sine, pe care o exprima scriindu-i lui Engelmann „Sunt atât de prost și indecent ca întotdeauna“, era suficientă. Dincolo de faptul că nu a fost probată51a, ipoteza lui Bartley poate fi atribuită
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
este perfid: nu-ți spune că „obosește” și el, de la o vreme, lăsîndu-te să crezi că vei beneficia de el la infinit. Astfel, prins În mrejele lui te va trăda cînd te aștepți mai puțin și te va arunca În prăpastia celor mai crunte dezamăgiri. * „Oamenuii nu sînt Înșelați Întotdeauna pentru că sînt proști, ci adesea, numai pentru că sînt buni.” (B. Gracian) Într-adevăr, omul bun este vulnerabil, deoarece bunul său simț Îl face să se Încreadă În oameni. Însă e dureros
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
un alt context al receptorului la o altă situație existențială decât cea prezentă. Enunțul lui P, despre care aflăm că este profesoară, este deschis de o negație explozivă, Însoțită de elemente paraverbale care exprimă uluirea: Nuu! Este uluirea care reflectă prăpastia dintre așteptările sale (construite pe o anumită perspectivă asupra contextului general și asupra contextului receptorului și emițătorului) și semnificația enunțului pe care tocmai Îl receptase. Printr-o succesiune de expresii lingvistice eliptice și incorecte gramatical, ea pune la dispoziția președintelui
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
cutremurătoare, adresată de Fiul către Dumnezeu Tatăl să le ierte păcatele celor care l-au răstignit. Păcatul le-a întunecat mintea așa de mult, încât nu-și mai dau seama ce grozăvie săvârșesc! Oare, dacă Eva ar fi știut ce prăpastie pregătește propriilor fii și-ar fi plecat urechea la șoaptele diavolilor? Oare, dacă Adam ar fi știut câtă viclenie se ascunde în diavoleasca ispită, ar fi gustat el din fructul aducător de pierzare? Dar oare urmașii lor, de la Cain
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
intră în vârtejul unui libertinaj amețitor, al unor dezlănțuiri delirante, legate de ocazii josnice și de diferite companii destrăbălate, fără scop, fără nici o orientare care să-i contureze chipul de „persoană” în comuniune cu semenii. Fiul risipitor se destramă în prăpastia furtunoasă și plină de amar a vieții. Cel de-al doilea aspect constă, pe de o parte, în reîntoarcerea fiului risipitor, care este asemenea unei „renașteri” din propria-i cenușă, a unei ridicări din destrămarea propriei ființe, și, pe de
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
dragoste firească. Antiteza dramatică a vieții fiului risipitor, depărtarea de casa părintească și prăbușirea într-o lume josnică - revenirea în brațele iubirii părintești, are un punct central: „venirea în sine”, piatra de hotar care îl face pe cel căzut în prăpastie săși vadă starea, să se vadă pe sine. Acest fapt îi dă posibilitatea să-și vadă propria realitate în mod obiectiv, așa cum este ea, și cum ar trebui să fie. El face o comparație între starea decăzută în care se
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
către Tine mintea mea cea trasă în jos de draci. Capul Tău pe care l-ai aplecat pe cruce să înalțe capul meu pălmuit de potrivnici. Preasfintele Tale mâini pironite de necredincioși pe cruce să mă tragă spre Tine din prăpastia pierzării, precum a făgăduit preasfântă gura Ta. Fața Ta cea batjocorită cu pălmuiri și scuipări să umple de strălucire fața mea cea întinată în fărădelegi. Sufletul Tău, pe care l-ai dat Tatălui când erai pe cruce, să mă povățuiască
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
25 În 1950, cercetătorii au inventat patru jocuri fundamentale de tip John von Neumann și Oskar Morgenstern (care au studiat felul în care oamenii concurează și conspiră, cooperează și trădează, când sunt în competiție): a. Lașul: doi jucători gonesc către prăpastie, iar cel care se oprește sau virează primul, pierde. b. Fundătura: este situația trădării fără sfârșit: fiecare jucător refuză să coopereze vreodată. c. Vânătoarea de cerbi (descrisă pentru prima oară de J. J. Rousseau în 1755: "dacă ar fi vorba
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
bun spre evoluția spirituală. Exemplu: Juliette (vezi tema de la p.) 1983 - tranzitul lui Neptun peste Soare „Îmi amintesc foarte bine de acea perioadă. Aveam 13 ani și, cu toate că nu era evidentă Încă, simțeam cum se creează Între părinții mei o prăpastie. De altfel, au și divorțat doi ani mai târziu. Sufeream mult din cauza acestor permanente tensiuni mute și mă refugiam În mine Însămi. Aveam senzația unei rupturi complete față de lumea exterioară, simțeam că sunt departe de tot, Într-un fel de
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
și inovează. Conjuncția dintre cele două are o forță redutabilă, chiar paroxistică: este vorba de puterea și permanența schimbării, prin intermediul unei restructurări. În trigon și sextil, ele vorbesc despre instalarea noului. Dacă, dimpotrivă, aspectul celest care le leagă este disonant, prăpastia dintre valorile trecutului și cele ale viitorului este la apogeu. E de la sine Înțeles, așadar, că tranzitul unei conjuncții Saturn-Uranus, dacă este armonios, și mai ales dacă e vorba de un tranzit prin conjuncție, este de așteptat să aducă modificări
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
tem că ar atrage după ea o avalanșă de cereri de rectificare. Preferă să elaboreze statuturi echitabile în favoarea minorităților. 2. Shalom, salam alekum, pax vobiscum... Fericiți făcătorii de pace, proclamă Fericirile... Poate că atunci când oamenii așează pacea în vârful valorilor, prăpastia dintre vorbele și faptele lor este cea mai adâncă. În ciuda declarațiilor solemne, ei justifică conflictele violente ca un mijloc de reglare a diferendelor. Încă de la început, în Europa, Biserica încearcă să pondereze barbarii războinici, limitând perioadele din an când se
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
o întărire semnificativă știind că îmbunătățirea este rezultatul faptului că sunt pe cale de a deveni „cele mai bune din lume”, „cele mai bune din domeniul industriei” etc. În schimb, mulți dintre angajații slabi sau mediocrii au fost, probabil, copleșiți de prăpastia dintre performanța de care sunt ei capabili și cea a angajaților de referință. Într-adevăr, unii manageri probabil utilizează aceste informații pentru a-i pedepsi pe angajații slabi. Aceste companii slab performante trebuie să se concentreze mai întâi asupra atingerii
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
cu ceva. Deoarece întărirea este imediată, un eveniment care are valoare de întărire trebuie să se petreacă imediat ce apare comportamentul sau performanța valorizată. Elementele care sunt legate printr-un stimulent constituie o modalitate de a arunca o punte peste această prăpastie. Elementele trebuie îmbinate frecvent cu întărirea socială pentru a le da valoare motivațională. 5. Prezentarea unui stimulent ar trebui precedată de o sărbătorire. O sărbătorire în acest context este o ocazie pentru angajați de a-și retrăi realizarea. Participanților, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
iluzii asupra vieții. Ceea ce oamenii de rând prețuiesc ca bunuri (glorie, bani, iubire, familie, etc.) sunt simple închipuiri; bunul suprem este libertatea lăuntrică, obținută prin lipsa de nevoi, prin abstinența absolută, prin renunțarea la raționamentul plăcerilor trupești. Diogene vede o prăpastie între robia culturii, cu multele și complicatele sale trebuințe și libertatea naturii cu nevoi reduse și simple; de aceea, Platon, care era mereu ironizat de Diogene, îl numește Socrate înnebunit. Diogene este cel dintâi gânditor care concepe un stat al
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
medii homosexuale ale Vienei. Dacă ținem seama însă cât de mult depășeau exigențele față de sine ale lui Wittgenstein ceea ce stă în puterea unei ființe omenești, nu vom avea nevoie să acceptăm o asemenea presupunere pentru a-i înțelege disperarea. Acea prăpastie dintre aspirație și modul cum se vedea pe sine, pe care o exprima scriindu-i lui Engelmann „Sunt atât de prost și indecent ca întotdeauna“, era suficientă. Dincolo de faptul că nu a fost probată51a, ipoteza lui Bartley poate fi atribuită
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Bavaria, Spania și Polonia. Soarta războiului va fi repede decisă: Boemia a căzut în mâinile lui Ferdinand, iar regimul Habsburgic s-a impus cu brutalitate în regatul recucerit. Execuții numeroase, otrăviri și confiscări, asigură autoritatea împăratului în țară, deschizând o prăpastie între populația cehă și stăpânii săi germanici. Numai nobilii catolici obțin clemență din partea împăratului 223. Conducătorii revoltei au fost condamnați la moarte, nda. în dauna protestanților și emnitatea electorală în secolulla lettre de majesté primită de la împăratul Rudolf al II
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Republica Democrată Germană a rămas un produs al Moscovei, o dictatură comunistă în care forța Partidului Socialist Unificat și prezența Armatei Roșii constituiau sprijinul fundamental. Economia planificată, poliția secretă, întreaga putere a SED și o cenzură brutală au creat o prăpastie din ce în ce mai adâncă între populație și elitele aflate la putere. Modalitățile de aprovizionare, grație prețurilor fixate de stat și subvențiilor, ofereau acestui sistem închis o anume elasticitate, care a permis individului să-și diversifice viața personală. Marile succese sportive repurtate la
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
1, col. 2-3), a tăiat cuvintele "contra socialismului", pentru a putea declara că Jules Guesde îl acuza pe J. Jaurès de trădare a patriei (Franța). Într-o conferință la Bruxelles, vorbind despre amenințările războiului, Jaurès spunea: "Attila este pe marginea prăpastiei, dar calul său se poticnește și încă ezită". S-a opus, așa cum de altfel a făcut toată viața, ca Franța să accepte un rol de subaltern. El și-a încheiat discursul, cel mai frumos din viața sa, prin cuvinte profetice
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
stele (traducere Giuseppe Cifarelli, Editura Europa, Craiova, 1993). Aflăm între bolgii și păcatele sufletelor ce își află caznele aici și vămile văzduhului o apropiere pînă la echivalență. Cei doi aflați la poalele Muntelui Purgatoriului, în lungul primei nopți vor trece prăpastia care desparte Antepurgatoriul de Muntele Purgatoriu. La trecerea prin Poarta Purgatoriului, lui Dante i se imprimă pe frunte cele șapte "P"-uri. Cărarea care duce spre purificare și mîntuirea, cum citim în Cîntul IV este strîmtă, dificilă și va fi
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
animă întreaga Europă. Dar în mod particular burghezia românească, aceea care este lovită de o îmbătrînire încă și mai acută, de o ofilire prematură, ca urmare a lipsei sale de fundament și de conștiință de clasă. Neputînd niciodată să umple prăpastia dintre singurele două clase viabile, cea a proprietarilor de pămînt și cea a reînnoirii biologice - țăranii - ea evoluează rapid către ferocitatea viciului care pune stăpînire pe tot fundalul poeziei bacoviene: "E noaptea plină de orgii/... Desfrîu de bere și de
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
vedere, superficială, par hîrtoape, șanțuri și interdicții; în realitate, e un înțeles ascuns în toate aceste capcane ale drumului zilnic, un înțeles accesibil doar celor puțini, aleși, adevăraților illuminati. Trăim zi de zi în plină parabolă a orbilor conduși către prăpastie de orbii din față. Trăim și nu vedem. Uităm să descifrăm înțelesul vorbelor adânci amintite mai sus și să-i trimitem pe toți, drumari și șefi, scurt și hotărât înapoi acasă. De acolo de unde au ieșit. 5 iulie 2009 Circul
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Sud sau Est) se fragmentează, aceasta fiind percepută nu doar că trăsătură caracteristică a sistemului internațional actual, dar și că unul din factorii perturbatori la adresa securității. Eric Hobsbawm consideră că în noul mileniu "cauza majoră a tensiunii internaționale" o reprezintă "prăpastia care s-a adâncit rapid între zonele bogate și cele sărace ale lumii",233 astfel că o parte din vechii actori și-au redus ponderea sau au dispărut de pe scena internațională, în timp ce alții își dispută divizând "prima scenă a lumii
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
sionista. Această atitudine poate fi privită și că o prelungire orientala a antisemitismului european (a se vedea pogromurile), inițiativa arabă concretizându-se în discursuri virulente la adresa evreilor, atacuri în plenul parlamentului, mergându-se până la violente fizice. Toate acestea vor adânci prăpastia dintre cele două culturi, dând casting de cauză curentelor extremiste existente în ambele tabere. În rândurile comunității evreiești s-a evidențiat un curent profund ostil colaborării cu partea arabă, exponenți ai acestor exprimări fiind în special evreii estici, care refuzau
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
al Marocului (pe 7 iulie 2009) președintele Barack Obama și-a exprimat speranța că "statele arabe vor face pași pentru a înceta izolarea Israelului în Orientul Mijlociu", anticipând că SUA dorește ca Marocul să devină liderul în crearea de punți peste prăpastiile care separă Israelul de lumea Arabă.960 Presa internațională a interpretat și vizita efectuată de președintele Barack Obama în Orientul Mijlociu (din 4 iulie 2009), la Cairo, unde s-a adresat pentru prima oara lumii musulmane, sugerând că neincluderea în turneul
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]