19,544 matches
-
tot, dând paginilor un aer oarecum antonpannesc. Ionel este însă un amestec de didacticism și naturalețe, o întâlnire a sfătoșeniei și bunei cuviințe populare cu mijloacele „intuitive” de persuasiune. Pedagog de vocație, autorul încerca astfel să ilustreze prin literatură propriile preferințe estetice, care îndreptau către frumosul „clasic”, văzut ca o armonie a formei și „cuprinsului”. Renunța însă implicit la „frumosul pur”, despre care susținea că s-ar opune „conținutului” (Încercări în psihologia și în logica intuitivă, 1895). Era totuși de părere
BORGOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285818_a_287147]
-
se lasă înrâurit decât datorită unor puternice afinități artistice ori ideologice, el a restrâns aria investigațiilor la acei scriitori străini care puteau oferi elemente de atracție, din acest punct de vedere, pentru un scriitor român. Plecând, bunăoară, de la pregătirea și preferințele lui Barac, el a reușit să descopere cele mai multe dintre izvoare, datorită faptului că le-a privit prin prisma atașamentului scriitorului față de curentul zis „național” din literatura maghiară. A studiat răspândirea idilelor lui S. Gessner în literatura noastră, corespondențele dintre Țiganiada
BOGDAN-DUICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285788_a_287117]
-
Kelet Népe”. În perioada interbelică publică lucrări de sociologie (cu un puternic ecou critic), romane, nuvele, basme populare maghiare culese din satul său natal. În 1939 obține premiul literar „Baumgarten” (Budapesta). Ca istoric și traducător se afirmă doar după 1944. Preferințele sale ca traducător se îndreaptă spre proza românească a secolului al XX-lea, a cărei ambianță socială este apropiată propriei sale creații. În versiunea maghiară dată de B. apar astfel Dulăii lui Zaharia Stancu, Bărăgan de V. Em. Galan, Pădurea
BÖZÖDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285848_a_287177]
-
mon amour pour Creangă et pour la Roumanie et j’espère que beaucoup de lecteurs le sentiront.” B., directorul Institutului de Studii Provensale și al Institutului de Studii Romane de la Sorbona, atras de toate limbile romanice, manifestă, într-adevăr, o preferință aparte față de limba română, cu un interes special pentru „chestiunile folclorice”. Astfel, acordă în monografie cel mai mare număr de pagini Poveștilor lui Creangă și numai șapte pagini Amintirilor. În analiza operei lui Creangă, stăruie asupra faptelor de limbă și
BOUTIÈRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285846_a_287175]
-
se calcinează în căutarea esențialului”. El gustă Interior de C. Fântâneru, proza lui Gib I. Mihăescu, pentru care găsește formula concisă și exactă („vag, sterilitate, vid sufletesc și dezorientare” la primul, atmosferă „ambiguă, prilejuită de o senzualitate nestăpânită și cu preferințe pentru straniu și mister” la al doilea), sau pe insolitul M. Blecher, plasat în aceeași familie spirituală cu Lautréamont și Kafka. Curios lucru, respinge romanele lui Mircea Eliade, chiar și Maitreyi părându-i unul „ușor”, iar proza lui Anton Holban
BOZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285847_a_287176]
-
nu înseamnă că încercările lui nu vădesc acuratețe și uneori chiar eleganță. S-a simțit atras de lirica franceză - Charles Baudelaire, Ed. Haraucourt, Henri de Régnier, Sully Prudhomme, Fr. Coppée, Arvers, Albert Samain (poezia Toamnă, în asociere cu I. C. Popescu-Polyclet); preferințele lui se îndreaptă spre José-Maria de Hérédia, pe care intenționa să-l transpună în întregime în românește. Tălmăcirile, rămase în bună parte în pagini de revistă, poartă amprenta propriei sentimentalități, care îi dictează de multe ori și selecția („cântece”, „romanțe
BRABORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285849_a_287178]
-
literară apărută la București, lunar, din ianuarie până în octombrie 1879, sub redacția lui Gr. H. Grandea. Definindu-și laconic profilul („romanțe, călătorii, noutăți, glume și ceea ce avea Baba Dochia în ladă, literatura poporului”), B., având subtitlul „Ziar pentru toți”, reflecta preferințele și orientarea literară ale redactorului. De altfel, gazeta este scrisă, în bună măsură, de Grandea. El își publică aici romanul Misterele românilor, poemul Despa din Cerneți și alte poezii. Versuri mai semnează autori precum C. Cârlova, Carol Scrob, N. Armășescu
BUCEGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285888_a_287217]
-
Literară al Academiei de Științe a Republicii Moldova. Și-a luat doctoratul în filologie la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași (1998). B. este autoarea volumelor Creație și atitudine (1986) și Dinamica sacrului în poezia română din Basarabia postbelică (2000). Vădind preferință pentru lirica modernă, o comentează inteligent, nuanțat, în formulă eseistică și cu o terminologie discret universitară. SCRIERI: Creație și atitudine, Chișinău, 1986; Căutări și realizări în poezia basarabeană contemporană, Iași, 1998; Literatura română postbelică. Integrări, valorificări, reconsiderări (în colaborare), Chișinău
BANTOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285608_a_286937]
-
Central al Partidului Comunist Român. Pe lângă critica și istoria literară, B. s-a manifestat și ca poet, prozator, folclorist și publicist. A debutat editorial cu studiul Influențe folclorice în poezia noastră actuală (1955). În ipostaza de cronicar literar, nu are preferințe pentru un anumit gen de scrieri, dovedindu-se receptiv atât la poezia lirică, roman și nuvelă, piese de teatru, cât și la reportaj sau la lucrările de critică și istorie literară. A abordat de asemenea numeroase aspecte ale literaturii române
BALAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285571_a_286900]
-
din Itinerare paralele (1981), impregnate și stilistic de măreția copleșitoare a istoriei, culturii și geologiei traseelor parcurse, indică înclinații complementare în ansamblul activității. Temperamental și intelectual, B. înclină frecvent spre cuprinderea monografică, modalitate de studiu cu largi posibilități analitico-explicative, demonstrând preferința statornică pentru imaginea unei personalități reprezentative, și numai implicit a unui aspect tematist, a unui curent sau a unei epoci. Sintezele globale însă își așteaptă un timp al marilor retrospective. Monografiile punctează momente de rezonanță universală în evoluția literelor italiene
BALACI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285562_a_286891]
-
existenței unei subspecii: cântecul lirico-epic. Fie că dezvoltă un motiv liric, fie că o b. a fost liricizată (acestui proces i se supun mai ales textele despre relațiile familiale), cântecul lirico-epic împrumută, de obicei, melodia cântecului liric. Se pare că preferințele se îndreaptă tot mai mult spre cântecul lirico-epic. Mijloacele de realizare artistică specifice speciei sunt: fraza amplă, aglomerarea de epitete, hiperbola, îmbinarea de formule stereotipe cu creația spontană, monorima și stilul oratoric. Asupra epocii și mediului în care a apărut
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
abundent în mai toate formele convenționale ale literarului, distanțându-se parțial de finalitatea pur ideologică a începutului. Tipul de notație și, implicit, viziunea de ansamblu sunt acelea ale unui reporter care acumulează materie factologică nestructurată narativ și transparentă moral. O preferință constantă merge către „microsioane”, compuneri de mici dimensiuni, eterogene tematic, cultivând cu precădere mijloacele expresive ale satirei și parabolicului. Romanele lui B. își propun să sondeze, problematizând în sfera „eticului socialist”, diverse medii, începând cu cel rural și terminând cu
BARAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285618_a_286947]
-
Varșovia) și președinte al societății „Ovidianum”, este director științific al publicației „Quaderni dell’ umanismo” (Romă) și conduce, la București, revista „Ausonia”. Clasicist de structură lansoniană, B. își va localiza eforturile istorico-literare în aria literaturilor greacă și latină, cu o anume preferință pentru cea din urmă. Exclusivitatea spațiului abordat indică un reflex firesc al fizionomiei intelectuale și al metodologiei acestui spirit riguros ordonator. Prima lucrare publicată în volum este teza complementară de doctorat, Leș Sources et l’originalité d’Appien dans le
BARBU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285626_a_286955]
-
-J. Rousseau. Din rațiuni mai degrabă ideologice, traduce drama Emilia Galotti de Lessing, precum și un fragment din Don Carlos de Schiller. B. nu avea resurse de scriitor și va persevera în a face traduceri, eterogene în general, deși e sesizabilă preferința, pe de o parte, pentru literatura franceză, iar pe de alta, pentru scrierile privitoare la morală ori direct moralizatoare. În „Observatoriul”, dar și în „Familia”, „Amicul familiei”, „Transilvania”, „Telegraful român”, „Gazeta Transilvaniei”, „Minerva”, apar în transpunerea lui aforisme și cugetări
BARIŢIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285643_a_286972]
-
interior al Întâlnirii, cea care permanentizează Întâlnirea ca durată. În plus, intimitatea este absolut necesară, Întrucât ea contribuie la completarea, formarea și desăvârșirea persoanei umane, la progresul acesteia. Din acest motiv, o intimitate pozitivă se stabilește numai În concordanță cu preferințele mele, fapt asupra căruia vom insista În continuare. Preferința interpersonală Orice Întâlnire poate fi Întâmplătoare sau impusă de circumstanțe, ea nedepinzând În mod expres de persoana mea. Pot ști dinainte cu cine mă voi Întâlni și În ce scop, sau
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
În plus, intimitatea este absolut necesară, Întrucât ea contribuie la completarea, formarea și desăvârșirea persoanei umane, la progresul acesteia. Din acest motiv, o intimitate pozitivă se stabilește numai În concordanță cu preferințele mele, fapt asupra căruia vom insista În continuare. Preferința interpersonală Orice Întâlnire poate fi Întâmplătoare sau impusă de circumstanțe, ea nedepinzând În mod expres de persoana mea. Pot ști dinainte cu cine mă voi Întâlni și În ce scop, sau pur și simplu pot fi pus În fața unui fapt
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
trebui să o fac, În virtutea unor obligații care-mi sunt impuse.' Acestea scot În evidență faptul că Întâlnirea, deși spuneam că este un contact exterior, are totuși un anumit substrat sufletesc și moral, care o anticipează. Acesta este legat de preferințele mele pentru anumite persoane sau mai exact pentru un anumit tip sau model uman pe care doresc să-l văd incarnat, prezentificat Într-o anumită persoană. Eu aștept această Întâlnire, o doresc, mai mult chiar, o caut. Dimpotrivă, pot Încerca
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
pentru un anumit tip sau model uman pe care doresc să-l văd incarnat, prezentificat Într-o anumită persoană. Eu aștept această Întâlnire, o doresc, mai mult chiar, o caut. Dimpotrivă, pot Încerca să o evit, ca pe ceva nedorit. Preferința interpersonală este rezultatul experienței mele raportată la Întâlnirile și contactele avute anterior cu ceilalți. În acest context al experiențelor interpersonale, primul loc Îl ocupă părinții, frații, rudele apropiate, prietenii, colegii și cercul continuă să se lărgească. Din această mulțime de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
și, În funcție de aceasta, Îmi construiesc niște modele pozitive către care aspir, sau niște modele negative pe care le refuz. Alegerea mea se datorează succesului sau eșecului meu În relațiile cu ceilalți. Aleg În raport cu această experiență anterioară. Un rol important În preferința personală este legat de evitarea persoanelor care m-au frustrat, m-au dominat, și alegerea acelora care m-au acceptat, m-au ocrotit, mi-au oferit sentimentul securității și al Împlinirii mele. Din acest motiv, se poate spune că la
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
este legat de evitarea persoanelor care m-au frustrat, m-au dominat, și alegerea acelora care m-au acceptat, m-au ocrotit, mi-au oferit sentimentul securității și al Împlinirii mele. Din acest motiv, se poate spune că la baza preferinței interpersonale stau sentimentele de atracție, simpatia, sau sentimentele de respingere, antipatia. Prin acest aspect, esențial În relațiile interumane, Psihologia Morală dovedește calitatea de a explica Într-un fel particular acest tip de relație, dincolo de aspectele sale exterioare, intrând În sfera
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
sentimentele de atracție, simpatia, sau sentimentele de respingere, antipatia. Prin acest aspect, esențial În relațiile interumane, Psihologia Morală dovedește calitatea de a explica Într-un fel particular acest tip de relație, dincolo de aspectele sale exterioare, intrând În sfera interiorității umane. Preferința interpersonală, dincolo de aspectele legate de experiența personală, mai are și o altă dimensiune. Eu sunt atras de anumite modele ideale sau, mai exact, de anumite persoane care reprezintă pentru mine modele idealizate, către care tind și cu care doresc să
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
nefiindu-mi impuse de nimeni. Opțiunea mea pentru condiția prometeică a Eului meu este exprimată de Lamartine În admirabilele sale versuri: Borné dans sa nature, infinie dans ses voeux L'homme est un Dieu tombé qui se souvient des cieux. Preferința interpersonală este, În plan ideal, nostalgia originilor, În plan interior, nevoia plenitudinii, iar În plan exterior, nevoia de a-fi-conform-cu o anumită imagine exemplară, respectată și admirată. În felul acesta pusă problema, situația prometeică se dovedește a fi cu totul altceva
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
așteptare este starea de neliniște legată de Împlinire și pe care o putem considera un complex prometeic, de data aceasta cu aceeași semnificație pe care o are În formarea persoanei umane și complexul oedipian. Putem afirma, din acest moment, că preferința interpersonală depinde de factori externi, circumstanțiali, dar și de factori interni, reprezentați atât de complexul oedipian, cât și de complexul prometeic. Pe aceste considerente, Eu Îmi aleg partenerul, sau am anumite preferințe În sensul acesta, În raport cu modul de realizare al
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
complexul oedipian. Putem afirma, din acest moment, că preferința interpersonală depinde de factori externi, circumstanțiali, dar și de factori interni, reprezentați atât de complexul oedipian, cât și de complexul prometeic. Pe aceste considerente, Eu Îmi aleg partenerul, sau am anumite preferințe În sensul acesta, În raport cu modul de realizare al complexului prometeic personal. Ca și În cazul situației oedipiene, și situația prometeică are un dublu caracter: pozitiv și negativ, În raport cu modelul ideal de referință personală. Dacă am un model de ideal pozitiv
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
identific cu persoane care adesea au aceleași probleme psihologice și morale ca și mine sau de altă natură. Această atracție este dată de nevoia unei compensări reciproce a problemelor noastre similare (traumatisme afective, carențe emoționale, frustrări, eșecuri etcă. O asemenea preferință interpersonală are un caracter predominant nevrotic și ea nu poate dura În timp, ci, d Dimpotrivă, va duce destul de rapid la situații conflictuale Între cei doi parteneri, sfârșind prin separarea acestora. Situația prometeică pozitivă se realizează prin alegerea și descoperirea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]