12,874 matches
-
limba considerată de înțeles pentru toată lumea doamna blondă zâmbea încurajator rostind ca un magnetofon stricat, probabil singurul cuvânt din limba lor, respectiv: ia, ia! - Bă, Veronele, bă, asta-i cam toantă ea da’ uiti-te că, ușor-ușor, o făcui să priceapă și să știi că-ncepu să-mi prinză graiul! Numai că, Veronel era ocupat cu jocul de table și deși neamțul juca drept ca o cizmă se lăsă bătut și, râzând, dădu fuga la chioșcul de tablă din apropiere de unde
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
la muratul verzei, la coptul vinetelor pentru zacuscă, sau a fiertului leșiei pentru săpun de casă, secrete pe care, generoasă, le destăinuia bunei sale prietene, Hilduța. Foarte receptivi, nemții asudau înfulecând și spuneau tot timpul ia, ia, ia, semn că pricepeau la fix tot ce auzeau și erau deosebit de interesați să ducă cu ei, acolo-n Germania, aceste cunoștințe de adevărați inițiați... Pe scurt, după exact o săptămână (aici se poate admira seriozitatea specific nemțească), în dimineața când oaspeții își luau
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
nimeni în vizită după șapte seara așa că poate mâine, da’ nu prea devreme.... așaaa, pe la șase... Fericit că a nimerit unde trebuia Veronel mai spuse: bă nu prea știui cum stă treaba, hai, gutenaht, dancheșion, mâne la șase, hai, că pricepui! Pe drumul de întoarcere deși era cam pleoștit, își reproșă că nu a studiat mai bine obiceiurile locului și că aveau dreptate oamenii, că na, la ei disciplina-i totul! A doua zi însă, la ora șase când Veronel suna
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
să fac ca ele ... Unele îmi răspund, a adăugat râzând Culiță. - Bă, i-a spus atunci Klesch, ar trebui să te duc să te audă și bunicu-meu. El e vânător și are o fluieriță cu care face taman ca animalele. Pricepi? Da tu n-ai fluieriță. Tu ești, tu ești ... un fenόmen! - Ce-i aia, fenόmen? - Fenόmen! Fenόmen e ceva, cum să-ți esplic, ceva măreț, ceva care nu vezi prea des!... Faptul că micul Klesch își invitase noul prieten la
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
stâlpi să se usuce. Unii cântau, alții năpădiți de dorul celor dragi se retrăgeau în câte un colțișor cu un creion și o bucată de hârtie căutând cele mai potrivite cuvinte pentru starea lor sufletească, iar seara, cei care se pricepeau mai bine la întorsul vorbei, spuneau povești sau pur și simplu citeau cu voce tare niscai basme. Ascultătorii, majoritatea tineri, se strângeau pe paturile din jur, amestecându-se în fantezia și imaginația lor cu personajele pe care le iubeau mai
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
după ce am citit cartea,am înțeles multe.Nici nu-mi găsesc cuvinte să vă mulțumesc pt tot ceea ce ați pus în rândurile acestei cărți,tot ceea ce începeam să cred că nu exista.Va simt că pe un om care chiar pricepe orice trăire,orice sentiment...așa de bine îmi pare.Mi-as fi dorit să vorbesc cu dumneavoastră... Domnul să vă binecuvânteze!" (Slăvit fie Domnul pentru darul Lui ce l-a turnat peste noi.) Tot în data de 6 martie, ora
IMPREUNA LUCRATORI CU IMPARATUL IMPARATILOR – FAMILIA SEMAN LIGIA SI TIBI de LIGIA ŞI TIBERIU SEMAN în ediţia nr. 67 din 08 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348635_a_349964]
-
Și într-adevăr Contele Dracula pătrunse în salon pentru câteva minute ca să-și vadă rudele, nepotul și nepoata, apoi luând caleașca de aur și caii năzdrăvani se pierdu în negura nopții în pădurea din apropiere. Părinții fetei rămaseră cam nedumeriți, nepricepând ce se întâmplă cu adevărat, de ce atâta grabă, sau „domnul” este urmărit de autorități și fuge în codru ca un haiduc de frica poterii? - Dar acest domn parcă are puteri supranaturale! - exclamă soacra. - Cu siguranță îl urmăresc comuniștii! - adăugă aproape
XXIII. GEMENII DIN BUCUREŞTI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348681_a_350010]
-
liceu. În ipostaza în care se află de câțiva ani, gândirea lui a deprins să interpreteze fiecare zgomot, fiecare mișcare din jur, în timp ce toate celelalte simțuri intervin cu o acuitate sporită, ca o compensație pentru pierderea vederii. Marian Malciu se pricepe de minune să recurgă la suspans pentru a crea atmosfera aceea stradală, specifică unui eveniment rutier, situație destul de frecventă în zilele noastre. Și, ca într-un film absurd, se repetă accidentul care i-a schimbat tânărului Iustin cursul vieții. Pentru
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348661_a_349990]
-
admirabilă acuratețe și impact emoțional, relații sexuale cât se poate de explicite între el și mama fiarei. Inspirația, cu un grad înalt de forță sugestivă, provenea fără îndoială de la sticla cu lichid tulbure din care sorbea zdravăn. Monstrul păru a pricepe că era depășit de inteligența celor trei, plus unul. Se repezi orbește la atac! Atât i-a fost! Furca, acest simbol al luptei de veacuri a mândrului țăran, pentru dreptate, sau pentru jaf, strașnic mânuită de agerul Bâlbu se înfipse
FIARA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349266_a_350595]
-
Băi, mă sinucizi cu chestii de-astea de umplutură. Unde ești student? La Câmpina, Cluj, Slatina...? - Raportez: nu! Eu sunt... - Dar unde și ce ești, băi, student? - Sunt student la Academia de Poliție... - Aha! Am înțeles, fii sigur, dar nu pricep de ce ești atât de anemic în vocabular și atitudine, student... Și, dacă ai cartea de identitate la tine, scoate-o și citește cum te cheamă! - Sunt studentul Bolnavu Ion, practicant... - Suficient! M-am lămurit... Următorul! Trei perechi de ochi vigilenți
D ALE POLIŢIEI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349289_a_350618]
-
ei să fie lângă ea. Își simțea capul de plumb și ar fi dorit să doarmă, dar se temea de noapte aceia. Din moment ce se făcea ziuă, era obligată să pornească pe drumul pribegiei. - E ușor să judecați din afară! Nu pricepeți că Ioana este retardată și are nevoie de învățământ special? Sunt cea mai apropiată rudă a ei de sânge și vreau să văd cine va trece peste hotărârea mea, spuse mai mult urlând Milica. Apoi o trase demonstrativ, ducând-o
IOANA, VICTIMĂ A VIOLENŢEI DOMESTICE (ROMAN ÎN 3D, FRAGMENTE) de ELENA STAN în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349269_a_350598]
-
mea, și-au găsit alinare pe melodioasele cuvinte ale lui Eminescu atât de nealterate de vreme. Eu nu sunt critic, nici omagiator al operei eminesciene, mă confund mai bine cu spusele Cătălinei „deși vorbești pe înțeles, eu nu te pot pricepe”. Pe Eminescu l-am redescoperit în rândurile ultimei generații de oameni care încearcă să țină vie conștiința națiunii române prin cultură. Oare nu pentru că am ajuns denigrații Europei? Am găsit că nu este nimic mai nobil sau mai genial decât
TESTAMENT SPIRITUAL POST MORTEM (1) de IOSIF POPA în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349321_a_350650]
-
cu părul său de culoarea spicului de grâu copt, ușor ondulat și lăsat pe spate, ce-i atârna în unduirea mersului său grațios de codană. Avea o gură micuță, cu buzele subțiri, parcă desenate de penelul maestru al unui pictor priceput în redarea divinului. Pentru petrecerea fratelui său purta o rochiță roză dintr-un material lucios, cu fundițe la mânecuțele scurte, vaporoasă și ca lungime deasupra genunchiului, lăsând spre admirația celor pe lângă care trecea două picioare sculpturale ce se mișcau grațios
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349287_a_350616]
-
aș fi crezut că glasul venea de pe altă lume. El încă mai trăia momentul când fusesem pus să-l zdrobesc și nu o făcusem. Gestul meu față de el l-a sprijinit să nu facă rău nimănui. Stăteam năuc și nu pricepeam, întrebându-mă dacă nu cumva voia să mă încerce. Era cinstit cu mine sau peste câteva zile avea să declare în fața întregii camere ceea ce îmi spusese acum? Din fericire, lucrurile nu s-au petrecut așa. Nici Gelu, nici eu n-
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
-ți imaginezi și să-ți închipui că Iisus Hristos nu ar fi făcut uz de ele. Ar fi ocolit forma pericopică și le-a fi spus discipolilor adevărul gol-goluț. Rezultatul ar fi fost fie consternarea unor minți care nu pot pricepe nimic, fie spaima dată de o perspectivă deloc înduioșă toare. Ține de alcătuirea debilă a spiritului uman ca să nu suporte prea mult adevăr spus dintr-odată, iar Iisus Hristos le spune: „mai am multe a vă spune, dar nu le
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
fond, ne mișcăm în tărâmul speranțelor, nu al certitudinilor, și de aceea orice perspectivă este posibilă. Și atunci cine va gusta volumul? Intelectualii grăbiți nu, cărora aplombul speculativ al lui Andrei Pleșu le va insufla resemnarea neputinței de a-l pricepe. Preoții ortodocși nu, care îi vor reproșa că îl degradează pe Iisus Hristos la treapta unui povestaș care se complace în basme cu tâlc. Rău-voitorii nu, care îi vor imputa că împrumută prea mult din tehnica occidentală de exegeză evanghelică
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
a spus: “Dragă Ionele, am afumat mâncarea”. “Lasă, dragă, nu mă interesează. Dar de ce nu te-ai gândit la mine toată ziua? Asta mă interesează pe mine”. Ei, asta o să ne întrebe Dumnezeu, Care ne-a dat inimă puternică ca să pricepem cerurile, veșniciile, să contrazicem răul, să biruim dracii, care ne-a dat această putere de a fi dumnezei după har, veselia că slujim marelui Adevăr - căci aceasta este adevărata veselie și libertate -: De ce nu v-ați gândit la Mine deloc
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/349251_a_350580]
-
Nu se teme de Dumnezeu, se teme de tine că i-ai spus acuma să nu facă cutare lucru, că vei fi de față la Judecată. Sigur că are o mare influență asupra lor și o mare putere de a pricepe dacă este sincer sau nu, recunoscător ori ba, pentru marea șansă și marele privilegiu, al înveșnicirii, în comuniunea cea sfântă, cu El!.... - Acestea fiind zise, vă mulțumesc foarte frumos, Preacuvioase Părinte Arhimandrit, pentru aceste zile binecuvântate aici și pentru aceste
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/349251_a_350580]
-
curând, dar să fie o dragoste sinceră și plină de puritate sufletească. Cristian a profitat din nou de deruta fetei și a copleșit-o cu sărutări pătimașe. De data aceasta ea s-a lăsat abandonată în brațele sale de acum pricepute în ale dragostei. Mângâierile și sărutările lui au înfierbântat trupul fetei neexperimentat în tainele amorului. Răspundea la sărutări totuși cu reținere ținându-l strâns la pieptul ei, în timp ce mâinile lui dibace, au început căutările prin intimitatea partenerei sale. Andrada cu
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349335_a_350664]
-
gătea mama sa cu orez sau pur și simplu le așeza după ce le spăla bine pe plita sobei din curte și le prăjea presărând sare pe ele. Ei nu prea îi plăceau gătite așa, dar la țară oamenii nu se pricepeau să pregătească scoica așa ca la restaurant. A ieșit din cameră să-și facă o cafea, dar a fost neplăcut surprinsă când mama sa i-a spus că nu au. Trebuia să meargă până la cooperativă, cum îi spuneau țăranii la
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349299_a_350628]
-
fii și doctoră? - Nu, mamă, un alt fel de doctor, nu din acela care consultă, dă tratament sau face injecții la găini și la porcii dumitale să nu se îmbolnăvească. - Tu știi, mamă, ce vrei să faci, eu nu mă pricep, fata mamii. Pe timpul meu nu se învăța atâta carte. Trebuia să ajuți la muncile câmpului de mică. - Așa este, mamă. Dar dacă nu înveți, cum mai evoluează lumea? Nu vezi acum? Se mai ară cu plugul tras de vaci când
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349299_a_350628]
-
zmochine și le mâncai! Da’ cum aseară beui neșe beri cu băieții, mă luară căcările de-mi sar ochii dăn cap! Du-te bre, matali, pănă la hiperborei și adă-mi leacu’ ăla al lor, că la astea ei se pricep mai bine ca noi! M-aș duce io, da-i treabă multă pă la piramidă și n-are cine să-i înjure pă țăranii ăia puturoși! - Lasă, băi, tată, tu vezi-ți dă trebile tăle, că mă duc io, spuse
DERANJUL FARAONULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349363_a_350692]
-
Amanți părăsiți se plâng de un rău tratament, Voiau să sărute locul tainic, Pe țepușe se preling stropii de sânge, Vlad Țepeș trece călare, e mândru, un Don Quijote pervers, Auzi aerul cum geme? Cum rostește sacadat Numele celui iubit? Se pricep bohemienii La cânt și la dragoste. Punctul sensibil și erogen, poetul-extremă și ambigen, Acolo androginul se simte bine. Un gângurit de copil rupe vraja. Lașii caută mereu pretexte, soarele se răcește, Copilărie - penurie- penumbră, Papilele gustative au fost depuse la
ANOTIMPURI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1347 din 08 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349423_a_350752]
-
m-a chemat Lina. Cândva. Demult. Fiindcă acum nu mai am nume. Sunt un lucru de nimic, o vietate oarecare în lumea asta nesfârșită. Ce nume poate avea o broscuță? Octavia rămase iar fără grai, cu ochișorii larg deschiși. — Nu pricep, murmură ea. Te cheamă sau nu te cheamă Lina? Cum vine asta? — Of, prostuțo! suspină din nou broscuța. Ce știi tu! Tare ești micuță... Stătu o clipă pe gânduri, apoi se înălță cât putu de sus pe piciorușele ei zvelte
EUGEN DORCESCU, PORTIŢA VISELOR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349392_a_350721]
-
li se va confirma astfel că maghiarii transilvani nu sunt decât niște barbari naționaliști. Si noi am gândi la fel dacă am vedea români înarmați în locul HVIM-iștilor. Mascații ăștia generează inutil tensiuni . Deși mintea multora nu este capabilă să priceapă, extremismul de dreapta este periculos, iar cel care nu crede, să se gândească la Hitler. Ar fi timpul să decidem ce vrem: un trai pașnic sau ură din cauza câtorva tineri mascați. Pentru că eu vreau pace și nu mă interesează HVIM
ACŢIUNI ALE UNOR ORGANIZAŢII MAGHIARE EXTREMISTE, REVIZIONISTE ŞI ANTIROMÂNEŞTI (1) de CES COVASNA HARGHITA în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349314_a_350643]