4,817 matches
-
pasul de elan și cu ajutorul acestuia, fie de pe loc, fără bătaie, printr-o pornire-reflex bazată pe capacitatea proprie portarului de autopropulsie instantanee. De fapt din această capacitate rezultă valoarea principală a portarului de fotbal. 3. Zborul cuprinde întinderea spre minge, prinderea mingii, urmată imediat de protejarea ei și eventual aducerea spre piept. Urmează gruparea segmentelor corpului asupra centrului de greutate și pregătirea pentru cădere-aterizare. 4. Căderea. Portarul în general va încerca o aterizare grupată și amortizată. De cele mai multe ori căderea are
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
execuție: plonjonul prin zbor lateral; plonjonul prin cădere laterală. Plonjonul prin cădere laterală este indicat în toate cazurile în care portarul nu poate să prindă mingea din poziție statică sau din deplasare. Portarul execută o alunecare pe sol urmată de prinderea sau respingerea mingii, în funcție de situația tactică a jocului. Acest tip de plonjon, are loc printr-o rulare a corpului pe părțile laterale, începând cu partea exterioară a labei piciorului, gamba, coapsa, șoldul și continuând cu toracele, umărul și brațele care
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
mingii, în funcție de situația tactică a jocului. Acest tip de plonjon, are loc printr-o rulare a corpului pe părțile laterale, începând cu partea exterioară a labei piciorului, gamba, coapsa, șoldul și continuând cu toracele, umărul și brațele care, întinse, încearcă prinderea mingii. Trunchiul și brațele se întind către direcția de venire a mingii. Culcarea laterală, spunem noi, este suficientă pentru prinderea mingilor venite pe jos sau la mică înălțime. Greșeli frecvente contactul cu solul nu se face pe partea laterală a
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
începând cu partea exterioară a labei piciorului, gamba, coapsa, șoldul și continuând cu toracele, umărul și brațele care, întinse, încearcă prinderea mingii. Trunchiul și brațele se întind către direcția de venire a mingii. Culcarea laterală, spunem noi, este suficientă pentru prinderea mingilor venite pe jos sau la mică înălțime. Greșeli frecvente contactul cu solul nu se face pe partea laterală a corpului (începând cu partea exterioară a labei piciorului, gamba, coapsa, șoldul și continuând cu toracele, umărul și brațele); mingea nu
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
la mică înălțime. Greșeli frecvente contactul cu solul nu se face pe partea laterală a corpului (începând cu partea exterioară a labei piciorului, gamba, coapsa, șoldul și continuând cu toracele, umărul și brațele); mingea nu se duce la piept după prindere; la prinderea la piept, antebrațele închid cu întârziere, astfel că mingea ricoșează din torace; plonjonul se execută în direcția barelor porții de aici rezultând pericolul de accidentare. Utilizare tactică câștigarea în spațiu și timp pentru intrarea în posesia mingii; la
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
înălțime. Greșeli frecvente contactul cu solul nu se face pe partea laterală a corpului (începând cu partea exterioară a labei piciorului, gamba, coapsa, șoldul și continuând cu toracele, umărul și brațele); mingea nu se duce la piept după prindere; la prinderea la piept, antebrațele închid cu întârziere, astfel că mingea ricoșează din torace; plonjonul se execută în direcția barelor porții de aici rezultând pericolul de accidentare. Utilizare tactică câștigarea în spațiu și timp pentru intrarea în posesia mingii; la acțiunile de
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
plonjonul se execută în direcția barelor porții de aici rezultând pericolul de accidentare. Utilizare tactică câștigarea în spațiu și timp pentru intrarea în posesia mingii; la acțiunile de finalizare ale adversarului prin șut pe jos și prin surprindere la poartă. Prinderea mingii cu plonjon la picioarele adversarului Acest procedeu tehnic din arsenalul portarului se execută la picioarele adversarului care conduce mingea și se pregătește să finalizeze. Plonjonul la picioarele adversarului are două modalități concrete de execuție: plonjonul longitudinal; plonjonul transversal. Plonjonul
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
direcția blocării mingii, gamba piciorului, coapsa, șoldul și în cele din urmă cu brațele întinse paralel cu mingea. Mingea este prinsă, în partea ei dinapoi de palma mâinii aflate jos, iar sus de palma mâinii aflate deasupra, împiedicând astfel ricoșarea. Prinderea mingii trebuie să se facă într-o direcție perpendiculară pe direcția alergării atacantului. Greșeli frecvente portarul nu apreciază bine momentul când adversarul șia îndepărtat mingea de picior și de cele mai multe ori se accidentează; contactul corpului cu solul nu se face
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
când mingea devine alunecoasă, este recomandabil ca mingile ce se îndreaptă spre poartă să fie deviate peste sau pe lângă aceasta. Acest procedeu tehnic denumit blocarea mingii se poate executa direct la minge sau la piciorul atacantului și are (ca și Prinderea mingii cu plonjon prin cădere laterală) următoarele faze: ieșirea din poartă și îndreptarea spre atacantul cu mingea; bătaie pe un picior cu proiecție înainte; cădere cu mâinile întinse spre minge; cădere pe mâini care prind mingea; interpunerea corpului între minge
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
direcția blocării mingii, gamba piciorului, coapsa, șoldul și în cele din urmă cu brațele întinse paralel cu mingea. Mingea este prinsă, în partea ei dinapoi de palma mâinii aflate jos, iar sus de palma mâinii aflate deasupra, împiedicând astfel ricoșarea. Prinderea mingii trebuie să se facă într-o direcție perpendiculară pe direcția alergării atacantului. Greșeli frecvente portarul nu apreciază bine momentul când adversarul și-a îndepărtat mingea de picior; contactul cu mingea nu se ia cu palmele, favorizând astfel ricoșarea mingii
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
IV-a Data: 27.10.2005 Efectiv: 24 elevi (12 elevi, 12 fete) Loc de desfășurare: teren de educație fizică 25/50m Materiale și instalații: 8 mingi de baschet, 4 panouri baschet Teme de lecție: 1. Alergare de viteză 2. Prinderea și pasarea mingii de baschet cu două mîini de la piept, de pe loc și din deplasare OBIECTIVE OPERAȚIONALE: La finele lecției elevii vor fi capabili: OBIECTIVE MOTRICE: O.1. Să alerge pe distanța de 30m într-un timp cît mai scurt
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
în lecție Idem Idem Idem Idem Idem Viteză de deplasare 10 * 2x20m cu start de sus p=2 * 2x30m cu start de sus p=2 10 10 Linie cîte 8 Realizarea unei alergări cît mai aproape de modelul ideal Baschet 10 Prinderea mingii de baschet și pasarea sa cu două mîini de la piept Idem din deplasare 2x20 pase 2x20 pase două linii față în față în coloană cîte 4 Respectarea regulii pașilor Revenirea după efort 4 Alergare ușoară Mers pe vîrfuri Mers
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
limitată de situațiile neprevăzute care apar în lecție și de faptul că nu contribuie la dezvoltarea creativității, inventivității, dar sînt suficiente argumentele care susțin necesitatea algoritmizării. În educație fizică, algoritmii apar sub formă de scheme operaționale de mișcare. Exemplu: pentru prinderea și pasarea mingii de handbal sînt necesare o serie de acțiuni. Prinderea mingii de handbal necesită întîmpinarea ei (cu brațele întinse, degetele cupă), apucarea, amortizarea și reținerea ei. Pasarea mingii de handbal presupune ținerea, avîntarea, transmiterea și urmărirea ei. În
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
nu contribuie la dezvoltarea creativității, inventivității, dar sînt suficiente argumentele care susțin necesitatea algoritmizării. În educație fizică, algoritmii apar sub formă de scheme operaționale de mișcare. Exemplu: pentru prinderea și pasarea mingii de handbal sînt necesare o serie de acțiuni. Prinderea mingii de handbal necesită întîmpinarea ei (cu brațele întinse, degetele cupă), apucarea, amortizarea și reținerea ei. Pasarea mingii de handbal presupune ținerea, avîntarea, transmiterea și urmărirea ei. În concluzie, algoritmul respectă o anumită metodologie: fiind în concordanță cu aspectele legate
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
sistemul de acționare complex să fie reluat. Exemplu: HANDBAL (H); H.1. 3-4x, pauză (pasivă) 40'' a) Conducerea mingii în dribling în linie dreaptă cu brațul îndemînatic (dreapta, stînga) pe distanța de 10m, pasare cu o mînă de deasupra umărului (prinderea cu două mîini de la piept), tempo submaximal (70-80%), 3 serii, pauză 30''(mers cu respirație). Formații de lucru: cîte două șiruri față în față, a cîte 8 elevi. b) Conducerea mingii în dribling în linie dreaptă alternativ (cu brațul drept
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
cu brațul drept și stîng) pe distanța de 10m pasare cu două mîini de la piept, tempo submaximal (70-80%) 2x, pauză (mers cu respirație) 40''. Formații de lucru: cîte două șiruri față în față, a cîte 8 elevi. c) Pasarea și prinderea mingii în triunghi de pe loc cu o mînă; distanță 3m ,30'' spre stînga, 30'' spre dreapta, pauză 30'', 2x. Formații de lucru: 8 triunghiuri a cîte 3 elevi Exemplele pot continua sub codul H.2, H.3, etc. Sistemele de
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
cu haine și având cămașa lungă care îl împiedica la mers, a căzut în mijlocul șanțului scăpând din mână legătura cu haine și apoi cu mare greutate, ajungând dincolo de șanț. Dincolo, alți jandarmi și oameni din sat, aduși ca să ajute la prinderea fugarilor. Când Nicolae Petrașcu ajunse în livadă, Horia Sima trecuse șanțul și fugea spre sud. Bucuroși că îl vor prinde pe Petrașcu, jandarmii veneau spre el, fiind o captură sigură. Unul dintre ei se apropie de el și îl somează
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
sceptrul", "ca o măruntă exultanță a Spiritului în fața Creațiunii". Lumea posibilului este lumea ființei libere, a ființării care nu e închisă în cuvântul ființei, în prezența ei suverană, imperială. Iar ființa liberă este ființarea spiritului înaintea creației, desprins de orice prindere a sa în sensibilul manifestării. Spirit al unei lumi care încă nu s-a ales, locuiește golul propriei existențe neîmplinite. Un spirit al ființei gol de ființă, căci "ființa ce locuiește-i însăși locuința", locuirea în nelocul prevenirii, acolo unde
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
mm în diametru, cu aspect umed, colțuroase, galbene-cafenii la început, apoi brune. Petele de pe tulpini, care sunt alungite, verzi-măslinii, pot să se unească și să dea naștere la dungi brune de până la 1,5 mm lungime, situate la locul de prindere a codiței frunzei. Infecțiile primare, timpurii, pot produce uscarea florilor și uscarea primelor păstăi mici. Infecțiile secundare, târzii, se manifestă pe păstăi sub formă de pete circulare sau neregulate ca formă, de 3-8 mm în diametru, cu aspect umed, de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Transmitere-răspândire. Bacteria este transmisă de la un an la altul prin intermediul tuberculilor bolnavi, iar atacul este amplificat dacă se practică secționarea tuberculilor mari înainte de plantare. La plantele bolnave, infectarea tuberculilor se face prin tulpinile subterane, primele simptome apărând în zona de prindere a tuberculilor, apoi bacteria circulă prin vasele conducătoare. Mașinile de plantat folosite în terenuri unde s-a manifestat boala sunt o sursă importantă de infecție. Testele experimentale au dovedit că și gândacul din Colorado, cicadele sau păduchele de frunză pot
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de infecție numai în cazul monoculturii când dau samulastră gata infectată, însă dacă există un asolament sau măcar o rotație de 3 ani această sursă de infecție nu trebuie luată în considerare. Din tuberculii mănați apar lăstari brunificați la locul prinderii lor de tuberculi, iar pe lăstari apar primele frunzulițe cu foliole pătate pe care apar spori (infecție primară generalizată). Sporii pot să ajungă la suprafața pamântului prin urcarea apei din pământ și apoi pot produce noi infecții (infecții secundare). Primele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în America (Frezzi și Mc. Donald), în Europa apare în Iugoslavia (M. Acimovic, 1965), iar în România Mariana Târcomnicu și col. o semnalează în anul 1971. Simptome. Ciuperca atacă toate părțile aeriene ale florii soarelui începând cu zonele tulpinii din apropierea prinderii frunzelor. La locul de prindere a cozii frunzei, în acea mică adâncitură unde pe vreme umedă se acumulează apă, apare o pată brună, țesuturile crapă și se usucă. Pe pălării în dreptul petelor, țesuturile se înmoaie și putrezesc, așa încât întreaga inflorescență
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Donald), în Europa apare în Iugoslavia (M. Acimovic, 1965), iar în România Mariana Târcomnicu și col. o semnalează în anul 1971. Simptome. Ciuperca atacă toate părțile aeriene ale florii soarelui începând cu zonele tulpinii din apropierea prinderii frunzelor. La locul de prindere a cozii frunzei, în acea mică adâncitură unde pe vreme umedă se acumulează apă, apare o pată brună, țesuturile crapă și se usucă. Pe pălării în dreptul petelor, țesuturile se înmoaie și putrezesc, așa încât întreaga inflorescență este sfărâmicioasă, cu puține seminte
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fig. 102). Inflorescențele atacate prezintă pe frunzulițele de la baza florilor și pe codițele lor, zone brune, se usucă și cad. Atacul semnificativ este cel de pe fructe, acestea putând fi parazitate în toate fazele de dezvoltare. Ciuperca pătrunde pe la locul de prindere a fructului, produce pete mari brune-olivacei și cu rapiditate distruge tot fructul. Tomatele verzi devin tari, aspre iar cele coapte au pete brune-deschise, pe suprafața cărora apar zonalități concentrice; pe fructele căzute pe sol unde este umiditate mare, ciuperca formează
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Cozile frunzelor, ca și internodurile vrejilor sunt scurtate și cu simptome clare de arsuri. În perioadele calde ale anului, se observă o ofilire rapidă a frunzișului și chiar pe fructe apar zone de îngălbenire, ce se extind de la locul de prindere a fructului spre vârful lui, rămânând în final doar câteva zone verzi pe fructul îngălbenit Simptome evidente de mozaicare și veștejire a frunzișului sunt observate și la dovlecel sau la pepenele galben. La pepenele verde, infecția produce simptome mai puțin
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]