11,157 matches
-
de pildă. Dar Dilthey nu spusese să rămâi acolo, ci să vii cu ei în cultura mare a Europei. Or, Foucault, il y reste. Rămâne în documente prăfuite de epocă și într-un spectaculos artificial. De fapt, doar într-o problematică. Sigur că problema sexualității este a noastră, a tuturora, până la urmă a întregii naturi, și Linné însuși o dovedește când face clasificarea plantelor pornind în fond de la sexualitatea lor. Dar problema asta poate deveni și a nimănui dacă nu o
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
pune Marx în discuție Statul nu se compară cu felul meschin și resentimentar în care îl pune Foucault, ca o formă de captatio benevolentiae, aproape în pas cu o modă protestatară de tip studențesc și tiers état. Revin acum la problematica din Volonté de savoir, cea a sexualității. Las deoparte sensul mare din trecut al problemei erosului, la Platon, Augustin sau Pascal. Problema erosului ca eros sexual - de ce este astăzi atât de invocată? Pentru că, spun eu, își riscă pieirea. Pentru că își
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
justificare a "peratologiei" ca aură metafizică a acestui complex semantic, o localizare a teoriei din Tragicul în cadrul peratologiei, o redefinire a libertății în raport cu limitele postulate ("voința de limitare" - forma) și limitele date sau impuse ("voința de depășire" - problema peisajului și problematica lui "dincolo"), în sfârșit, o ilustrare la voința de limitare pe mitul Genezei și pe sculptură. La ora 6, când ne-am întîlnit și am început turul Păltinișului ("durează o oră și cinci minute"), citise lucrul și mi-a propus
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
să înțeleagă ce înseamnă teologia. O mie cinci sute de ani, le-am spus, cultura Europei a însemnat cultură religioasă, iar trei sute de ani, știință. Poate că veacul al XXI-lea va fi unul al teologiei, înțeleasă însă ca o problematică a spiritualității care va fi asimilat deja veacurile de cultură științifică. Gîndiți-vă ce avantaj avem față de indieni, care au intrat dintr-o dată în înțelepciune și care, obținând starea de meditație, tehnica intrării în această stare, nu au știut ce conținut
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
germenii unei dezvoltări organice, pe care spiritele bune o vroiesc din toată inima. Ca lucrarea noastră în viitor să constituie un singur organism, normal și fără abatere, e, se 'nțelege de sine, un ideal a cărui împlinire nu e decât problematică; însă puținul bine ce ar putea rezulta dintr-o încercare de a organiza viața viitorului însemnează totuși mai mult decât nici o încercare spre aceasta. Asta-i espunerea scurtă a scopului serbărei de la Putna. Credem însă că n-ar fi neinteresantă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pare Sache Sorcoveanu (gîngavul ), căci defectele naturale sunt obiecte ale comicei de rând, nicidecum a comediei de caractere; apoi Tercilian, în care asemenea numai pronunția transilvaneană e comică. Dar aceste două din urmă persoane par a fi productele fantaziei, cam problematice de soiul ei, a d-lui Petre Grădișteanu, și nu le vom pune în sama autorului. A face din pronunția provincială a unui popor un element de plăcută naivitate e permis, pentru că persoana care vorbește astfel ne devine simpatică, dar
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ȘI COMPLINIRI ECONOMICE ....................... 187 1. Agricultura ................................................................................... 187 2. Meșteșugurile sătești ................................................................... 212 3. Comerțul și cooperația ................................................................. 217 4. Locuința și gospodăria umbrăreșteană ........................................ 225 CAPITOLUL VII COMUNICAȚIILE .............................................................................. 231 1. Drumurile .................................................................................... 231 2. Poduri și podețe ........................................................................... 239 3. Calea ferată .................................................................................. 242 CAPITOLUL VIII PROBLEMATICĂ ȘI TRANSFORMĂRI DE NATURĂ SOCIALĂ 245 1. Geneza și evoluția categoriilor sociale ........................................ 245 2. Robii ............................................................................................ 249 3. Vecinii și clăcașii ......................................................................... 254 4. Reforma agrară din anul 1864 ..................................................... 264 5. Răzeșii ......................................................................................... 272 CAPITOLUL IX ANGAJAREA UMBRĂREȘTENILOR ÎN ACȚIUNI DE EMANCIPARE SOCIALĂ
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în stăpânirea proprietăresei Bozieștilor, Elenco Manu, în timpul procesului purtând încă numele celui de-al doilea soț, Mavrogheni. Aspectul cu privire la existența unor enclave răzeșești în plină stăpânire boierească nu a fost abordat suficient în lucrările istoricilor care s-au ocupat de problematica socială a răzeșiei, a menținerii categoriei țăranilor liberi în cadrul atotputerniciei stăpânirilor boierești și merită a fi mai bine cercetat și cunoscut. Nu avem în vedere pe boierii copărtași în diferite obști sătești, numiți și ei în unele acte răzeși, ci
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Bârladului la târgu la Tecuci, care vad avem noi de la strămoșul nostru di la Deli Gheorghi”, ei nu dau numai vadul propriu-zis, ci venitul ce rezulta și li se cuvenea din măcinișul pentru care se lua vama corespunzătoare. Revenind la problematica morilor umbrăreștene, prima informație clară și indubitabilă despre existența unei mori în funcțiune o găsim în cartea domnească dată de Vasile Lupu pe 4 aprilie 1645, prin care înstăpânește pe Iorga vistiernic cu o parte de sat, numit „Bozieștii de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
s-ar fi întâmplat și cu acelea pe care, din spirit de prevedere, fiind deosebit de valoroase, dar puține, le-am luat asupră-mi și le păstrez, gândind că se va găsi vreo posibilitate cândva în vederea valorificării lor. Întorcându-ne la problematica în atenție, adică existența și practicarea diverselor meșteșuguri în așezările de pe teritoriul istoric al comunei Umbrărești, considerăm că ele au fost aceleași de pretutindeni de-a lungul timpului. Sigur că unele erau mai importante și se practicau mai intens, cum
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
noiembrie 1914. Nu rezultă vreo operație contabilă din care să se vadă o anume fructificare în beneficiul membrului posesor de libret și nu știm cum a evoluat respectiva bancă sătească, timpul nepermițându-ne să investigăm material de arhivă referitor la problematica băncii. O nouă formă de organizare bancară locală a apărut după marea răzvrătire țărănească din anul 1907, puternic resimțită la Umbrărești. Noua bancă cuprindea locuitori umbrăreșteni din toate satele componente ale comunei, în cea mai mare parte, dar și din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nuiele”. Țăranul datornic care își pierdea casa se numea Neculai Lupu Bulai din satul răzeșesc Umbrărești. Este locul pe care se va stabili mai apoi Gheorghe Dănăilă, tatăl lui Vasile Dănăilă, poreclit Burdănosul. Și încă un exemplu cu care închei problematica referitoare la aspectele gospodărești. Pe 5 ianuarie 1911, Grigore Năstase trece în proprietatea fiului său, Vasile, prin act de vânzare, o „veche răzășie în bătrânul Rahilie, douăzeci și șapte arii, loc pe care se află construită o casă cu două
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
țară, ce sorți de viață ți-au cădzut, cum au mai rămas un trăitor în tine, de mare mirare este”. Și era doar începutul unui nou calvar, care se repeta pentru a nu știu câta oară pentru români. CAPITOLUL VIII PROBLEMATICĂ ȘI TRANSFORMĂRI DE NATURĂ SOCIALĂ „Deși trepte osebite le-au ieșit din urna sorții, Deopotrivă-i stăpâneșete rază ta și geniul morții” M. Eminescu 1. Geneza și evoluția categoriilor sociale Urmele arheologice depistate pe teritoriul comunei Umbrărești, fără explorări specifice
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
urmelor documentare, observăm cum o îndelungată vreme diferențierile sociale și economice erau abia perceptibile, excepție făcând oamenii căzuți în robie, întotdeauna străini de obște și de neam. În paginile următoare venim cu câteva considerații referitoare la această categorie de oameni, problematică avută în atenție de mulți cercetători. 2. Robii Este bine stabilit de către istoricii români faptul că pe teritoriul locuit acum de noi, românii, nu a existat în antichitate o clasă a robilor comparabilă cu aceea din lumea greacă ori romană
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
el însuși dovada că ne aflăm în fața unei situații din timpuri mai îndepărtate decât întemeierea statului din Evul Mediu. Este atât de vechi încât i s-a pierdut urma începutului, deși istorici de pretutindeni au încercat să-i afle originile, problematica generată de acest fenomen rămânând încă neelucidată. Dar cum prezența robilor este strâns legată de stăpânirile aservite, se poate constata existența lor și în satele umbrăreștene care au cunoscut asemenea stăpânire. Este adevărat că nu am găsit documente cu informații
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
științifică a fenomenului, prin investigarea și cercetarea doar a satelor considerate drept fidele și bune păstrătoare a caracteristicilor ce țin de specificul instituției în discuție acum, ocolirea și ignorarea celorlalte. În consecință, cercetările nu au rezolvat, în funcție de toate datele existente, problematica de ansamblu a acestei interesante instituții de sorginte și specific românesc. Georgeta Crăciun, în valorosul studiu referitor la Moldova în vremea domnitorului Grigore Alexandru Ghica (1849-1856), face ample aprecieri privind „Proprietatea funciară răzeșească”, precum și la situația răzeșimii în cadrul „Structurilor sociale
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sorginte și specific românesc. Georgeta Crăciun, în valorosul studiu referitor la Moldova în vremea domnitorului Grigore Alexandru Ghica (1849-1856), face ample aprecieri privind „Proprietatea funciară răzeșească”, precum și la situația răzeșimii în cadrul „Structurilor sociale”, ale vremii. Deși subliniază și acceptă complexitatea problematicii și imperativul că „Numai cercetarea exhaustivă a materialului documentar ar putea aduce lumină în această problemă”, din tabloul înfățișat în lumina „diferitelor teorii” apărute anterior, cercetătoare reține și dă ca „singura plauzibilă” pe aceea „formulată în 1848, conform căreia răzeșii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
teoretic, pe hârtie, astfel de măsurători, în baza cărora li se atribuia copărtașilor părți din veniturile realizate de pe mărimile socotite în stânjeni, palme, palmace, linii și puncturi. Din situațiile și exemplele prezentate mai sus, înțelegem cât de complexă se înfățișează problematica vieții răzeșești, pe de o parte, dar și necesitatea de a se apropia și preocupa cât mai mult de investigarea și cunoașterea datelor specifice acestei problematici cuprinse în izvoarele documentare necunoscute încă, pe de alta. Deocamdată putem afirma, în cazul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mai distanțată, de un fapt social și educațional major. În fine, amintim că nu am abordat aici, bineînțeles, decât un aspect major, dar limitat al problemei științifice puse de violența în școală: cel al cuantificării ei. Cuantificarea însăși poate fi problematică în unele locuri, poate cele mai importante de cuprins, locurile unde să pui pur și simplu o întrebare despre violență se poate dovedi imposibil și unde doar metodele etnografice vor fi posibile. Și aceste metode non-cantitative sunt, evident, prețioase și
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
din lume, violența tinerilor în mediul școlar nu este, în comparație cu așa-numitele țări dezvoltate, o problemă la fel de importantă, ceea ce nu înseamnă că lipsește sau că nu ia alte forme. Vom reveni, printre altele, asupra problemelor de violență sexuală. Dar, în legătură cu problematica noastră, lecția pare severă: țări clasate pe locurile 73, 149 și 175 după Indicele de dezvoltare umană au niveluri de violență școlară mai scăzute decât unele țări dezvoltate dintre cele mai bogate de pe planetă. Oricum, putem spune cel puțin în
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
procesul de "etnicizare" a violenței școlare pe care-l anunțam încă din 1996 ni se pare pe cale de desăvârșire. Nu e vorba aici, evident, de "bande etnice" sau de o naturalizare rasistă a violenței școlare. Să ne amintim că "întreaga problematică a etnicității a constat în ruperea de definițiile substanțialiste ale grupurilor etnice și în susținerea faptului că o identitate colectivă nu este niciodată reductibilă la posesia unei moșteniri culturale, chiar și redusă la un nucleu dur, ci se construiește ca
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
distinge paradigmele autentice din domeniul nostru" (vezi tabelul 8.1). Tabelul 8.1 Disciplina fragmentată în viziunea lui Holsti Criterii Paradigme Tradiția clasică Societatea globală Neomarxismul Cauzele războiului și condițiile păcii; societate/ordine; "o problemă secundară esențială este natura puterii" = problematica centrală condițiile unei comunități globale inegalitate/ exploatare Actorii principali și/sau unitățile de analiză Comportamentul diploma-tic-militar al statelor rețeaua interacțiunilor care transgresează granițele clase/grupuri sociale Imaginea despre lume/ sistem/ societate de state anarhie societate mondială într-o economie globală
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
analiză Comportamentul diploma-tic-militar al statelor rețeaua interacțiunilor care transgresează granițele clase/grupuri sociale Imaginea despre lume/ sistem/ societate de state anarhie societate mondială într-o economie globală centru- periferie Destul de curios este că, atunci cînd a introdus primul criteriu, anume problematica centrală, el a făcut-o în termenii unei singure paradigme, anume tradiția clasică (Holsti este apropiat acestei tradiții). Aceasta a produs oarece confuzie cînd, de pildă, s-a spus că paradigma marxistă se referă la problema războiului și a păcii
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Cifrele, singure, nu oferă o imagine a modului în care acesta lucrează în practică sau dacă reformele au oferit o soluție câtorva dintre problemele majore ale guvernării cu care se confruntă statul francez, ca oricare alt stat dezvoltat. Spre această problematică ne îndreptăm atenția acum. Contradicțiile administrației teritoriale franceze Franța, ca și alte state democratice dezvoltate, s-a tot luptat în ultimii 25 de ani să echilibreze un număr de presiuni conflictuale din sistemul său politico-administrativ. Necesitatea de a menține unitatea
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA Sociologie generală MIRCEA AGABRIAN INSTITUTUL EUROPEAN Cuprins Nota autorului 9 Partea I INTRODUCERE ÎN SOCIOLOGIA GENERALĂ Cap. 1 OBIECTUL ȘI PROBLEMATICA SOCIOLOGIEI 1.1. Ce este sociologia? 12 1.2. Caracteristicile sociologiei 17 1.3. Imaginația sociologică 28 1.4. Nivelurile de complexitate ale analizei sociologice 31 1.5. Sociologia și celelalte științe sociale 33 Cap. 2 CUM SE FACE SOCIOLOGIA
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]