10,986 matches
-
în acea „slavă stătătoare” suficientă sieși, ca în Isarlâkul lui Ion Barbu. E un fel aparte de existență, în care oboseala vechimii, stingerea lentă se manifestă vătuit și fastuos. Nimeni nu poate trăi nemijlocit, între viață și om se interpun proiecții regresive în lanț, coduri cu cifrul pierdut, hieroglife („Stăm pustii pe-aici, pustii și pe ducă. Și când e vorba să trăim, nu ne mai pricepem”). Toate ca forme de evitare, de ecranare a clipei, a prezentului, căci „la marginile
BUCUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
Strictul necesar (2002) ș.a - apare o varietate de formule, prin care autorul își valorifică biografia și se dedă unui experimentalism radical, de esență postmodernă. Autoreferențialul - liric, eseistico-publicistic - se alimentează atât din cotidian, din „feliile de viață”, cât și din proiecții fanteziste, din aducerea în prim-plan a unor personaje arhetipale, mitice, tinzând să ilustreze original, cu grilă postmodernistă, motivul eternei reîntoarceri. Este vădită elaborarea textualistă stăruitoare, ce mizează pe construcția cerebrală, pe livresc, efectul „programat”, pe ludicul semantic și jocurile
BUTNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285967_a_287296]
-
economice, politice, administrative ale Europei și ale lumii. Atlasul este realizat pe baza descoperirilor științifice ale Secolului Luminilor, cuprinzând foarte multe detalii, reproduceri după lucrări celebre ale vremii, hărți (ca de pildă aceea a Europei) desenate după reguli precise, cu proiecții stereografice obținute pe baza observațiilor și relațiilor moderne, cu indicarea monumentelor antice, cu diviziuni metodice (aceea a Europei este opera lui Jean Matthias Has - publicată întâia oară de Heritiers Homann în anul 1743, cu privilegiu imperial). Exemplarele de carte consultate
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
în cazul de față, semnificativ pentru mânie, este sinonim cu expresia verbală «destul» sau «stop!». Stopul care este roșu, după cum este semaforul care ne impune să ne oprim. Înțelegerea semnificației unui simbol sau a unui mit pune în evidență propriile proiecții și credințe inconștiente. Utilitatea, în afară de faptul că se obține o informație ascunsă, este de a da un sens, de a găsi modele de identificare și soluții. Marile simboluri universale trimit întotdeauna la istorii individuale. Cu toții suntem, într-un moment din
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
în trei timpi - furnizarea percepției individuale, studierea simbolului în funcție de cultură, ajungerea, în cele din urmă, la adevărata semnificație obiectivă, esențială și universală a simbolului - explică cum derivă interpretarea simbolurilor din cunoașterea de sine. Căci descoperirea sensurilor induce identificarea anterioară a proiecțiilor personale, apoi conștientizarea subiectivității lor și deci, prin căutarea neutralității, dispariția atașamentului de punctele de vedere individuale și culturale, pentru a se deschide către o conștiință universală. Interpretarea simbolurilor prin căutarea de sens ne invită permanent să lucrăm cu noi
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
adevăr, schimbarea de atitudine, ieșirea la suprafață a lucrurilor nespuse, spargerea zidurilor de apărare, dezvăluirea unui secret. Cel ce visează se teme că lumea lui, până atunci liniștită, va fi complet distrusă. Copac În vis, copacul este un sistem de proiecție deosebit de semnificativ. Exprimă nevoile și dorințele, dar și complexele, angoasele și aspectele refulate ale subiectului. Structura sa se pretează în mod deosebit analizei: prezența ori absența rădăcinilor, crengile sărăcăcioase ori bogate, soliditatea ori subțirimea trunchiului, frunzișul stufos sau sărac etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
dar și destinderea și activitățile practicate în timpul liber. Aluzia la acest joc îl sfătuiește pe cel ce visează să spele putina, să își acorde timpul de a trăi și de a se distra; - globul de cristal constituie o suprafață de proiecție, iar în vis are o semnificație identică cu a oglinzii. Îi oferă individului imaginea dorințelor sale, a temerilor sau a fantasmelor sale și îl îndeamnă să devină conștient; - bulgărele de zăpadă simbolizează reacția în lanț, sub aspectul negativ al unei
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
În schimb, dacă sunt mulți nori, ei evocă amenințări mai serioase, o inversare a ordinii stabilite, o degradare a situației care ia forma unei coborâri (cerul este jos). Dar interpretarea poate fi și pozitivă, deoarece norii constituie o suprafață de proiecție ideală, antrenând și dezvoltând imaginația (în nori se văd diverse animale, obiecte etc.). Ei dezvăluie în acest caz creativitatea subiectului și îl incită să își imagineze soluții și să îl lase să exprime ce simte. Furtună Furtuna, și toate elementele
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
o semnificație afectivă și spirituală. Ea apare, din această perspectivă interpretativă, ca o tentativă de a recrea legătura primordială, de a repara ruptura originală, traumatismul nașterii. Utilizarea metaforică referitoare la căsătorie - «a-și băga capul în laț» - se explică prin proiecția fantasmatică a alianței dintre două persoane, generată de frânghie. Corp Corpul întreține cu sufletul o relație simbolică complexă. Îi este în același timp opus, reprezentând elementul profan, chiar impur, dar și strâns legat, deoarece este învelișul de care nu se
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
vede satul ca o mitică pasăre Phoenix, ca pe o arenă unde viața se logodește cu moartea, versurile fiind scrise într-un limbaj prozaizant. Cel de-al doilea volum, Palpabilitatea marginilor (1993), conține o poezie de atmosferă, cu reflecții și proiecții existențiale. SCRIERI: Mai multă dragoste decât ură, Chișinău, 1989; Palpabilitatea marginilor, Chișinău, 1993. Repere bibliografice: Vasile Gârneț, Caligrame și alte construcții, LA, 1990, 26; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 243-244. M.C.
BORDEIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285817_a_287146]
-
ce pot fi corelate, puse în corespondență, evaluându-se din perspectiva convergențelor și disjuncțiilor estetice dintre cei doi scriitori” (Preliminarii la un demers comparativ). Investigația vizează „toposuri precum cele ale măștii, oglinzii, carnavalului, al femeii demonice, al fantasticului etc.”, în proiecții specifice individualității creatoare atât de marcate a celor doi scriitori. Reprezentarea finală reușește să fie „aceea a unei medalii, în care fața (opera lui I. L. Caragiale) și reversul (creația lui Mateiu I. Caragiale), deși închipuie efigii, reprezentări distincte, participă la
BOLDEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285802_a_287131]
-
și riscurilor calculabile. Problema este că incertitudinea e aproape Întotdeauna mai puternică decât forța acestor metode. Scenariul, ca metodă de sprijin a deciziilor, acceptă faptul că viitorul este structural incert și nesigur, o țintă mișcătoare pentru care nu există o proiecție „corectă” ce poate fi dedusă din experiențele trecute. Scenariile sunt importante și din alt punct de vedere: ele reprezintă un cadru sintetic În care pot fi integrate celelalte metode și abordări. Extrapolarea, prospecția teoretică și cea bazată pe judecată se
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
de debut, este imprimată și romanului Casa și memoria lui Avram Procator (1999). Toponimia, chiar dacă ușor modificată, îngăduie localizarea acțiunii într-un anume sat din preajma Lugojului. Prozatorul reia tradiții locale, „povești” în care puținele repere ale realului sunt deviate de proiecția în fantastic, uneori deformată până la grotesc. În prim-plan romanul urmărește „formația”, creșterea și devenirea lui Avram Procator, dar acesta este doar un pretext de rapel la tradițiile orale ale satului. Aceste tradiții, personajul le leagă și le unifică într-
BOLDUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285806_a_287135]
-
neobișnuită, manifestată atât în finețea observației, cât și în calitatea expresiei. Dar fixarea unei perspective filosofice aduce o dimensiune abisală, transferând faptele pe terenul unei metafizici a cunoașterii, realizată cu mijloacele artei, ca discurs eidetic. Privirea ce transcende limitele fizice, proiecția în irealitate sunt moduri de transfigurare poetică a existentului. La fel, ieșirea din sine și din normal, boala fac posibilă o percepere mai vie, mai profundă a realului, determinând o viziune insolită, și nu o stare morbidă. Bolnavul este deplin
BLECHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
Anume.” Noile poeme propun, în consecință, un univers analog celui imaginabil într-un presupus stadiu precreatural, existent doar ca pură posibilitate, un univers doar visat și, ca atare, nesupus (încă) legilor mișcării (dar presimțindu-le), încremenit. Totul aici e părere, proiecție pe un vast ecran al imaginației „celui ce mă visează”. Alcătuit din „dealuri, dulci-mpădurite, ascunse jumătate în pământ” și „jumătate în văzduh”, săgetat de păsări odată cu care zboară „cu vuiet mare”, „tot mai sus”, biserici fără acoperișe, dar cu aripi
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
Există totuși în formula ostentativ aleatorie a narațiunii intervale de timp bine definite. De la 7 iulie 1869 până la 30 septembrie 1946, răstimp expus în trei secvențe, personajele (re)trăiesc secretele tenebroase ale familiilor din care fac parte, printr-o repetată proiecție retroactivă într-o a patra secvență: a strămoșilor. Precum s-a observat, tehnicile scriiturii derivă din Noul Roman francez, însă materialul uman și intriga prelucrează romanescul senzațional romantic și naturalist: personaje suspectate că s-au născut din incest, frați care
BOTEZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285836_a_287165]
-
Dimitrie Cantemir, personalitate paradoxală, trăind drama cunoașterii și vocației. Evocarea prințului, participant la campania țarului Petru I în Caucaz, expune pe de o parte evenimente și gesturi, pe de alta reflexul lor în oglinda-conștiință a personajului, în memorie și în proiecția ei abisală. Investind în posibilitățile încă obscure ale destinului său visul prometeic al unui trecut mitic, prințul are, la Porțile Caspice, revelația unei vieți întru edificarea sinelui. Romanul istoric Emisfera de dor (1979; Premiul Uniunii Scriitorilor), are ca fundal istoric
BOTEZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285836_a_287165]
-
să insiste e în narațiunea lirică, în formă dialogată. Se întrevăd aici unele resurse pentru feeria dramatică, dacă nu chiar pentru piesa istorică mai lejeră. Prozele, adunate în volumul Din romanul unei vieți (1900), dar și răzlețite prin reviste, sunt proiecția unor trăiri adolescentine. Printre extaze, invocații, oftaturi, eroii lui B., căutători de himere, simțitori peste poate, tânjesc după o iubire „dulce”, ideală, sfântă, dar copila blondă și suavă, obiectul suspinătoarei adorații, se dovedește a fi crudă și înfumurată, o cochetă
BRABORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285849_a_287178]
-
Reforma calendarului, 1924), eseurile lui B., mai ales cele din revista „Gândirea”, accentuând asupra rolului pe care ar trebui să-l aibă religia în pedagogie și invariantele etnice în orice studiu închinat culturii în sens larg. Eseurile despre „vârste” (Adolescența. Proiecție subiectivă, 1926, Solidaritatea vârstelor și viața socială, 1926, Greșeala adulților, 1927, Bătrânețe și sacerdoțiu, 1929, Noua generație, 1936 ș.a.) învestesc acest concept cu semnificații noi, datorate unei contextualizări particulare: vârstele devin expresii ale relației cu dimensiunea metafizică, iar sinteza („solidarizarea
BANCILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285599_a_286928]
-
aderarea firească la metafizic”, afirmând totodată rolul etnicului, dimensiunea „cea mai organică” pentru înțelegerea operei acestui „cristal etnic pur”. Urmărind ecourile spiritualității țărănești în opera lui Blaga, B. motivează mai întâi viziunea ei metafizică prin intuirea în etnic a unei „proiecții de transcendențe spirituale”, pentru a investiga apoi, cu adâncime constantă a ideilor, modalitățile de cunoaștere țărănească identificate atât în opera de reflecție, cât și în poezii. B. mai tipărește, după publicarea în revista „Gând românesc” în 1938, studiul Semnificația Ardealului
BANCILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285599_a_286928]
-
și marea. / Ne-am oprit să-mi scutur nisipul strâns în sandale. Atâta tot. / Încheieturile tale îmi erau mai dragi decât cerul și decât pământul.” Procedeul acumulării de percepții, jocul subtil interioritate-exterioritate va rămâne constant. Se va schimba numai orientarea proiecției: în adolescență - neliniștea descoperirii carnalului; în perioada proletcultistă - neliniștea descoperirii morții impuse prin război și a tensiunilor sociale într-un univers văzut violent antagonic; la maturitate - neliniștea descoperirii ravagiilor impuse de trecerea timpului, dar și de o existență inautentică, falsificată
BANUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285613_a_286942]
-
prin care individul se simte transportat dincolo de lumea realității sensibile și dincolo de propria sa persoană, unindu-se cu transcendentul (P. Foulquié și R. Saint-Jeană. Trăirea extatică este o experiență sufletească și morală unică pentru individ. Ea este un act de proiecție, de deschidere al acestuia către planul transreal și transuman al divinității. Din aceste considerente, extazul este asociat experiențelor mistice, În cursul cărora se realizează starea de comuniune dintre om și Dumnezeu. Din punct de vedere psihologic, extazul este o experiență
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
etc.Ă din zilele noastre ș.a. Bucuria și starea de beatitudine, de fericire sufletească și moral spirituală are, la rândul ei, ritualuri de manifestare speciale. Acestea urmăresc depășirea limitelor realității lumii, eliberarea sufletească a individului, sau a grupurilor umane, și proiecția sa Într-un spațiu transcendent, prin Întâlnirea și comuniunea cu divinitatea. Formele de realizare ale acestora sunt variate. Prima dintre aceste forme este rugăciunea, actul de invocare a divinității de către persoană, acel dialog secret al inimii prin care omul intră
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
este efectul despărțirii mele de celălalt. El este Însă, concomitent, dorința de a mi se restitui, de a mi se Înapoia ceea ce aveam cu și de la celălalt. Dorul afirmă, În felul acesta, apartenența mea la trecut. Speranța este deschiderea sau proiecția mea către viitor. Dorința este nevoia mea de a fi cu celălalt În prezent. Se poate spune, prin urmare, că sentimentele temporale ale persoanei În raporturile sale cu ceilalți sunt dorul, dorința și speranța, fiecare raportându-se respectiv la trecut
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
iar tragedia acestui cuplu se Încheie cu sublimul mesaj: „Etern-femininul ne-nață-n țăriiii”. Prieteniile și iubirea care se desfac nu sunt de la Început motivate afectiv, ci construite pe interese. Din acest motiv, ele sunt exterioare, circumstanțiale, urmărind scopuri imediate, fără o proiecție În viitor. Nefiind experiențe sufletești și neavând un fundament reprezentat de valorile morale, ele nu pot să dureze. Asemenea cupluri sunt marcate de tensiuni interioare sau de conflicte exterioare, sfârșind prin a se dizolva. Cupluri nefirești Poate că ar trebui
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]